Spete pretentii comerciale. Decizia 225/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR Nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 225/2008

Ședința publică din 21 noiembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Sergiu Leon Rus

JUDECĂTOR 2: Rodica Filip

GREFIER: ---

S-a luat spre examinare, în vederea pronunțării, apelul declarat de către pârâta - PROIECT 2000 SRL B-M, împotriva Sentinței civile nr. 470 din 26 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată - ROMÂNIA SRL B, privind și pe pârâta intimată - SA B-M, având ca obiect pretenții.

La data de 17 noiembrie 2008 s-au înregistrat la dosar: o cerere de amânare din partea reprezentantului intimatei - SA și note de ședință din partea apelantei - PROIECT 2000 SRL.

dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 14 noiembrie 2008 care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru termenul de astăzi.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr. 470 din 26 martie 2008 Tribunalului Maramureș, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta România împotriva pârâtei Proiect 2000 (fosta Proiect 2000 ) și în consecință pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 1.710.749,41 lei reprezentând diferență de preț contractual scadent și neachitat; - 141.138,73 lei - penalități de întârziere calculate conform art. 10 din contractul nr. 71/14.03.2005; - 101.280,80 lei - dobânda legală pentru perioada 21.02.2006 - 30.11.2006; - 131.173,40 lei - dobânda legală pentru perioada 01.12.2006 - 07.11.2007.

Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 59.233,45 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din care 27.813,45 lei - onorar de avocat, 22.964 lei taxă de timbru, 6.188 - onorar expertiză contabilă și 2.268 lei - onorar expertiză tehnică în construcții.

S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Proiect 2000 împotriva chematei în garanție Euro Project.

Pârâta Proiect 2000 SRL a fost obligată să plătească chematei în garanție suma de 9.900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorar de avocat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus reclamanta Romania B a chemat in judecata pe pârâtele - Project 2000 SRL B M si Project SA B M solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța sa fie obligate pârâtele sa plăteasca reclamantei suma de 1.710.479,41 lei reprezentând prețul contractului scadent si neachitat, 158.206,4 lei penalități de intârziere calculate conform art. 10 din contract, 108.770,07 lei dobânda legala aferentă anului 2006, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea acțiunii se arată că în fapt, la data de 14.03.2005 între România SRL în calitate de și Proiect 2000 SRL în calitate de Beneficiar a fost încheiat Contractul de subantrepriză nr. 71 denumit în continuare "Contractul".

Părțile au stabilit prin art. I din contract "Obiectul Contractului" că "Beneficiarul încredințează în subantrepriza către, care acceptă și se obligă să o execute, prin organizarea mijloacelor necesare și a gestiunii pe propriul risc (mai puțin riscurile apărute prin forța majoră, care vor trebui să fie comunicate în timpul cel mai scurt către reprezentantul antreprenorului general) realizarea la cheie, fără vicii, a lucrărilor de instalații, conform documentației de execuție (anexele la prezentul contract) și 3000, lucrări ce se vor realiza la obiectivul " B M", inclusiv procurarea materialelor și utilajelor, conform atelierelor ofertante de către conform caietului de sarcini -".

Cât privește stabilirea prețului contractual și a termenelor de plată au fost reglementate prin art. 6 și art. 7 din Contract, în sensul că prețul contractual este de 820.000 euro plus TVA aferent, iar "Facturarea se va face în următoarele tranșe:

- 10% la semnarea contractului de cele două părți;

- 10 % după realizarea instalațiilor externe;

- 35% după livrarea echipamentelor principale;

- 25% după verificarea instalațiilor;

- 15% după probarea funcționalității;

- 5% după prezentarea unei scrisori de garanție bancară.

În vederea acceptării la plată s-a prevăzut în mod expres că facturile trebuiau aprobate de reprezentanții SA prin reprezentanții săi pe șantier ing. și ing., plata urmând să fie efectuată în termen de 30 de zile de la data predării facturii.

Pentru nerespectarea termenului de plată a facturilor, părțile au convenit prin art. 10 din Contract introducerea unei clauze penalizatoare astfel încât: "beneficiarul datorează penalități de 0,25% pentru fiecare zi de întârziere din valoarea facturii neplătite la termenul prevăzut până la limita de 5% din valoarea facturii.

Urmare a finalizării obiectului contractului, în data de 16.02.2006 a fost semnat Procesul Verbal de recepție finală prilej cu care a fost constituită o comisie formată din reprezentanții Project SA B M și România, care a procedat la "evaluarea situației tehnice a lucrării care trebuie predată și a posibilității de punere în funcțiune".

În motivarea acțiunii se mai arată că, în ciuda faptului că s-a finalizat proiectul, realizând inclusiv lucrările de remediere și finalizare, astfel cum au fost precizate la momentul întocmirii Procesului Verbal de recepție finală întocmit în data de 16.02.2006, pârâta Proiect 2000 SRL nu și-a respectat obligația contractuală de a achita contravaloarea lucrărilor, așa cum s-a obligat prin art. 7 din contractul de subantrepriză nr. 71/2005 modificat prin Adițional.

Aceeași situație înțelege să o manifeste pârâta Proiect 2000 SRL și cu prilejul concilierii care a avut loc la sediul cabinetului de avocat, prilej cu care, deși nu contestă debitul principal, nu reușește să facă dovada bunei sale credințe din care să rezulte demersurile pe care le-au făcut în vederea recuperării debitului de la Project SA.

Prin întâmpinarea formulată în cauză la data de 09.05.2007 pârâta - Project SA a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă invocând exceptia lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea întâmpinării se arată ca obiectul acțiunii a fost centrat asupra unei pretenții pecuniare decurgând dintr-un raport juridic comercial, situație în care reclamanta și-a respectat, chipurile, obligația procedurală de determinare a calității procesuale a părților litigante (legitimatio ad causam), desemnând atât titularul dreptului de a acționa, cât și persoanele împotriva cărora se poate exercita acțiunea.

Plecând de la definiția calității procesuale pasive, respectiv persoana pârâtului este acea persoană despre care se pretinde că este obligat în raportul dedus judecății, calitatea procesuală pasivă aparținând celui față de care se poate realiza interesul dedus judecății este evident că pârâta de rândul 2, nefiind parte contractantă, obiectul cererii precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția reclamantei, nu pot fi realizate în contra sa.

La data de 22.05.2007 pârâta - Proiect 2000 SRL a formulat cerere de chemare in garanție a - Project SA, solicitând instanței admiterea cererii de chemare in garanție si în măsura admiterii acțiunii introductive de instanță sa fie obligată pârâta - Project SA la plata sumelor de bani la care ar fi urmat sa fie obligata pirita - Proiect 2000 SRL față de reclamantă în condițiile in care - Proiect 2000 SRL ar cădea in pretenții.

În motivarea cererii de chemare în garanție pârâta arată că antrepriza generală a lucrărilor la obiectivul " B M" a fost contractată de către - Project SA, care la rândul ei a subcontractat diverse părți din lucrare de către alți antreprenori, care au executat lucrările în nume propriu sau au subcontractat la rândul lor lucrările sau părți din acestea către subantreprenori.

Lucrările de instalații în speță au fost contractate de la antreprenorul general - Project SA, de către - Project 2000 SRL în calitate de antreprenor și ulterior au fost subcontractate către subantreprenorul - România SRL.

La rândul ei - România SRL a subcontractat lucrările cu - Instalații SRL, care a ajuns să fie executantul în fapt al lucrărilor, însă acest aspect are relevanță doar pentru precizarea exactă a cadrului contractual în care au fost executate lucrările.

Prin contractul de subantrepriză nr. 71/14.03.2005, care prevede obligația - România SA de a executa "la cheie, fără vicii" lucrările de instalații la obiectivul " România SRL" se instituie practic un mecanism de coordonare și verificare a lucrărilor atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ de către reprezentanții antreprenorului general - Project SA- art. 7 și 16 din contract.

Dincolo de acest aspect, toate plățile care s-au făcut de către - Project SA, către - Proiect 2000 SRL în contul lucrărilor executate de către - România SRL, prin subantreprenor, au fost virate imediat către - România SRL, dovadă fiind extrasele de cont și ordinele de plată care atestă efectuarea viramentelor.

În ceea ce privește - Project 2000 SRL, aceasta a facturat către - Project SA sumele solicitate de către - România SRL, însă aceasta a fost returnată de către - Project SA, cu mențiunea că ar fi nejustificată.

Poziția constantă a - Project 2000 SRL a fost aceea că problema stabilirii cantităților de lucrări real executate, a valorii acestora și problema deconturilor trebuie soluționate cu participarea tuturor părților implicate, sens în care a și procedat la convocarea la conciliere a - Project SA pentru a avea punctul de vedere al acestei societăți față de lucrările executate către - România SRL - prin subantreprenorul ei, la obiectivul " B M", însă - Project SA nu s-a prezentat la conciliere.

Prin procesul verbal de recepție, (semnat atât de reprezentantul - Project SA, cât și de cei ai - România SRL și Instalații SRL), - Project SA a predat către beneficiarul - România lucrările executate - cu o listă de obiecțiuni anexă la procesul verbal, însă câtă vreme lucrările au fost predate către beneficiar se impune ca proporțional cu admiterea acțiunii principale să fie admisă și cererea de chemare în garanție.

Cu privire la acțiunea reclamantei, la aceeasi dată pârâta - Proiect 2000 SRL a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea actiunii solicitând și cheltuieli de judecată.

In motivarea întâmpinării pârâta arată că după cum arată și reclamanta în motivarea acțiunii, prin art. 7 alin. 2 din contract, părțile au instituit o procedură de verificare și aprobare a facturilor de către doi ingineri de specialitate angajați ai - Project SRL care după verificarea cantităților de lucrări și a calității acestora trebuiau să aprobe facturile. Prin această modalitate antreprenorul general asigura supravegherea și controlul lucrărilor executate, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ.

Facturile care stau la baza formulării acțiunii nu au fost verificate și aprobate în procedura instituită prin contract.

Mai mult, pentru a fi emise legal și contractual, facturile trebuiau să aibă la bază fie o situație de lucrări verificată și confirmată la plată de către reprezentanții antreprenorului și beneficiarului, fie procese verbale încheiate pe faze de lucrări conform contractului, care la art. 16, prevede că recepția fiecărei faze de lucrări va fi făcută atât cantitativ cât și calitativ de către reprezentantul antreprenorului general - SA și de către cel al beneficiarului.

În speță s-a formulat o acțiune în pretenții pentru plata acestor facturi anterior semnării proceselor verbale de recepție între pârâta-antreprenor și reclamantă-executant care să ateste cantitățile de lucrări și calitatea acestora, sens în care pârâta înțelege să invoce în primul rând excepția prematurității acțiunii, iar în măsura în care instanța va trece peste prima excepție invocată, înțelege să pună în discuție excepția de neexecutare a contractului.

Practic, în absența proceselor verbale de recepție de mai sus semnate fără obiecțiuni nu se poate discuta despre exigibilitatea obligației de plată.

Pârâta Proiect 2000 SRL mai arată în întâmpinare că a decontat către reclamantă toate sumele pe care le-a încasat de la - Project SA, însă în lipsa documentelor justificative și a aprobării facturilor de către antreprenorul general, - Proiect 2000 SRL nu avea ce demersuri să facă către antreprenorul general pentru plățile solicitate de către reclamantă - context în care afirmațiile reclamantei referitoare la "dovada" bunei credințe sunt fără suport, atât din prisma prevederilor art. 1899, alin. 2 din Codul civil, cât și a considerentelor arătate mai sus.

În loc să-și execute propriile obligații contractuale, pentru a crea cadrul necesar efectuării tuturor plăților de către antreprenorul general, reclamanta a preferat să solicite plata debitului pe calea somației de plată și să procedeze la executarea silită cambială a două bilete la ordin.

În speță s-a procedat la executarea silită cambială - care a făcut obiectul dosarului execuțional nr. 267/2006, al executorului judecătoresc G, cu sediul în B,- - 5 -. A,. 2. 15.

Potrivit pct. 334 - 337 din Normele cadru nr. 6/1994, creditorul care a uzat de acțiunea cambială nu va mai putea uza de cea cauzală și invers.

Raportat la considerentele de mai sus, acțiunea bazată pe raportul fundamental dintre părți - respectiv prezenta acțiune în pretenții este inadmisibilă.

Prin acțiunea introductivă, reclamanta afirmă că procesul verbal încheiat cu ocazia concilierii s-ar fi recunoscut debitul principal, sens în care ne vedem nevoiți a face precizarea că nu s-a contestat existența "unui debit" - fără a preciza cuantumul acestuia și nu s-a recunoscut "debitul principal" așa cum eronat afirmă reclamanta.

Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta - Project SA a solicitat instanței respingerea cererii de chemare in garanție în pricipal ca inadmisibilă și in subsidiar ca nefondată pentru următoarele considerente:

Pârâta de rândul 1, titulara cererii de chemare în garanție, a nesocotit prevederile art. 109 alin. 2 coroborat cu art. 7201alin. 1 Cod pr. civilă, în sensul în care nu a demarat procedurile prealabile existenței unui litigiu, respectiv nu a convocat pârâta de rândul 2 și nu i-a comunicat acesteia în scris pretențiile și temeiul lor legal, precum și înscrisurile doveditoare pe care se sprijină acestea. Astfel, în cauză operează o excepție peremtorie, dirimantă, absolută și de fond. Prevederile art. 60 - 63 Cod pr. civilă nu elimină dispozițiile invocate de către subscrisa societate, care fiind de ordin procedural, au caracter imperativ și de strictă aplicare.

Cu privire la fundamentarea pretențiilor, pârâta 1 menționează că în principiu nu se poate pronunța asupra unei sume care nu a fost cuantificată, fiind evident că cererea de chemare în garanție, în temeiul art. 61 Cod pr. civilă trebuie făcută în condițiile de formă aferente cererii de chemare în judecată și astfel în conformitate cu art. 112 pct. 3 Cod pr. civilă titulara cererii ar trebui să indice obiectul cererii și valoarea sa, iar potrivit dispozițiilor art. 112 pct. 4 Cod pr. civilă temeiurile de drept pe care se fundamentează raportul obligațional.

Sub aspectul subsidiar al apărării învederează instanței că între părți a existat un raport juridic în formă simplificată având ca obiect efectuarea de către pârâta de rândul 1 a unor lucări de instalații la obiectivul " B M". În acest sens, pârâta de rândul 1 a emis factura nr. -/30.11.2005, reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcții montaj magazin B M, în cuantum total de 4.490.000 lei. Conform centralizatorului de plăți pe care pârâta de rândul 1 îl depune anexat, în perioada 25.10.2005 - 25.08.2006 au fost efectuate plăți în cuantum de 4.234.442,93 lei, rămânând un sold de 255.557,07 lei. Din acest sold a fost reținută suma de 163.343,13 lei reprezentând contravaloarea unor facturi emise de către pârâta de rândul 2 față de pârâta de rândul 1 pentru obiectivul identificat mai sus.

Mai mult decât atât, în prezent datorită unor deficiențe cantitative și calitative a lucrărilor realizate de câtre pârâta de rândul 1, au fost refuzate de către beneficiarul investiției plățile aferente lucrărilor executate necorespunzător.

Cu privire la întâmpinarea pârâtei - Project SA reclamanta - Romania SRL a formulat răspuns prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive de pârâtă a - Project SA motivat de următoarele:

Potrivit art. 7 alin. 2 din Contractul de subantrepriză nr. 71/2006 se prevede în mod expres ca "toate facturile vor fi aprobate de reprezentanții - ing și ing..

Un alt argument care a fost invocat în ceea ce privește directa implicare a - Project SA atât în supravegherea modului în care s-au efectuat lucrările și pe cale de consecință în facturarea acestora, se desprinde din corespondența existentă între părți, respectiv adresa nr. 5892/29.12.2005.

În cuprinsul adresei menționate anterior pârâta - Project SA precizează la punctul 4 că în conformitate cu "Cap. IV art. 7 confirmarea facturii trebuie făcută în scris de reprezentantul - Project, iar la punctul 6 din adresă se menționează faptul că " fiecărei faze de lucrări va fi făcută în scris atât cantitativ cât și calitativ de către reprezentanții Project și conform cap. VII, art. 16".

Prin urmare, arată reclamanta, părțile invocate în cererea de chemare în judecată sunt izvorâte dintr-un contract sinalagmatic, ceea ce este de natură să confere părților atât drepturi dar și obligații, ceea ce este valabil și în cazul pârâtei - Project SA.

În condițiile în care aceasta avea dreptul să verifice lucrările efectuate de reclamantă și mai ales să confirme la plată facturile emise, consideră că la acest moment este obligată să justifice întârzierile la plată, cu atât mai mult cu cât este de notorietate faptul că beneficiarul final a intrat în proprietatea obiectivului stabilit în contractul de antrepriză desfășurând activități comerciale.

Reclamanta a formulat răspuns si cu privire la întâmpinarea pârâtei - Proiect 2000 SRL arătând că excepțiile de prematuritate a actiunii, de inadmisibilitate a acesteia și de neexecutare a contractului sunt nefondate și neintemeiate motivat de urmatoarele:

Pârâta înțelege să invoce excepția prematurității apreciind că în cazul dedus judecății nu putem vorbi despre exigibilitatea obligației de plată raportat la absența proceselor verbale de recepție.

Apreciază că nu se poate reține nici una dintre aprecierile făcute de către pârâtă, respectiv caracterul exigibil al creanței este evident, mai mult decât atât însăși pârâta apreciind prin intermediul apărărilor pe fond și prin cererea de chemare în garanție că de fapt obiectul contractului de antrepriză a fost finalizat și există chiar și un Proces Verbal de recepție finală a lucrării, chiar dacă în acesta se fac anumite mențiuni asupra remedierii unor lucrări.

În ceea ce privește inadmisibilitatea acțiunii raportat la principiul potrivit căruia cel care a uzat de acțiunea cambială nu va mai putea uza de acțiunea cauzală și invers, reclamanta precizează că în cuantumul pretențiilor ei nu se regăsește suma care a fost încasată prin intermediul executării silite cambiale, fapt care a determinat-o la promovarea prezentei acțiuni în pretenții.

Un alt aspect pe care instanța trebuie să-l rețină, față de argumentarea pârâtei în susținerea excepției prematurității acțiunii este acela al caracterului comercial al cauzei și prin urmare o astfel de excepție nu se poate pune în discuție doar raportat la prevederile art. 7201Cod pr. civilă prin care legiuitorul a instituit obligativitatea concilierii prealabile.

Reclamanta arată că în același sens are în vedere și dispozițiile art. 109 alin. 2 Cod pr. civilă în care se prevede în mod expres că sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege iar dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.

Reclamanta mai arată că întrucât la dosarul cauzei a atașat înscrisuri din care rezultă că între părți a fost îndeplinită procedura prealabilă a concilierii, mai mult, părțile întâlnindu-se și semnând un proces verbal în cadrul căruia se face vorbire de punctul de vedere exprimat exprimat față de obiectul convorării la conciliere, consideră ca neîntemeiată și inadmisibilă excepția prematurității acțiunii astfel cum a fost ea invocată și argumentat de pârâta - Proiect 2000 SRL.

În ceea ce privește excepția de neexecutare a contractului reclamanta arată că pârâta nu înțelege să facă susțineri pe acest aspect, s-a limitat doar la invocarea excepției, iar în cadrul ședinței de judecată din data de 30.05.2007 o califică ca fiind o excepție care se impune a fi unită cu fondul întrucât în vederea soluționării acesteia se impune a fi administrate dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii, potrivit dispozițiilor art. 137 alin. 2 Cod pr. civilă în sensul de a uni excepția cu fondul.

În probațiune s-au depus cotractul de antrepriză, actele care au fost emise in baza acestui contract, procese verbale, facturi si actele de corespondență a părților in privința derulării si executării contractului, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile și a unei expertize în constructii.

În ceea ce privește excepțiile invocate in cauză, prin încheierea de ședință din data de 27.06.2007, instanța a admis exceptia lipsei calitătii procesuale pasive de pârâtă a - Project SA raportat la cererea de chemare in garantie.

De asemenea a respins exceptia inadmisibilitătii cererii de chemare în garanție rapotat la prev art. 720 ind.1 Cod pr.civilă.

Excepția prematurității cererii de chemare în judecată a fost unită cu fondul cauzei iar pentru excepțiile de neexecutare a contractului și excepția inadmisibilității invocate de - Proiect 2000 SRL instanța a stabilit că acestea vor fi analizate pe fondul cauzei nefiind excepții procesuale.

Prima instanță a reținut că pretențiile formulate de reclamantă în prezenta cauză se întemeiază pe clauzele contractului de subantrepriză încheiat între reclamantă și pârâta - Proiect 2000 SRL sub nr. 71/14.03.2005 ( fila 39 vol.l ) pentru efectuarea unor lucrări de instalatii la magazinul B

Contractul de subatrepriză a fost semnat doar de către reclamantă și pârâta - Proiect 2000 SRL fără a fi semnat sau contrasemnat de către chemata în garanție - Project SA.

În temeiul art. 981 Cod civil, clauzele obișnuite dintr-un contract se subînțeleg, deși nu sunt prevăzute expres în acesta.

În literatura de specialitate contractul de antrepriză este definit ca acel contract în baza căruia o parte, numită antreprenor, se obligă față de altă parte, numită client, să execute în mod independent și pe riscul său, o anumită lucrare, în schimbul unui preț.

Analizând prevederile art. 1489 - 1490 Cod civil, în raporturile dintre antreprenor și subantreprenor se aplică regulile prevăzute pentru antrepriză, subantreprenorul având în cadrul acestui raport rolul de antreprenor.

În speță reclamanta are rol de antreprenor iar pârâta are rol de client, raportul contractual existând doar între aceștia.

Prin urmare raportul contractual s-a stabilit între reclamantă și pârâta - Proiect 2000 SRL.

Este adevărat că in conformitate cu art.7 din contract s-a convenit de către părți ca toate facturile emise în executarea acestuia să fie aprobate de către reprezentanții - Project SA însă în opinia noastră această clauză nu poate antrena raspunderea acestei societății pentru neexecutarea sau executarea culpabilă a contractului având in vedere ca art. 969 cod civil stabilește care este legea părților - respectiv contractul care are această putere doar între părțile contractante.

Pe de altă parte în conformitate cu principiul relativității actului juridic acesta poate fi opus decât semnatarilor si nu poate fi opus terților.

Din actele si probele administrate rezultă că in baza unui contract comercial în formă simplificată, fapt recunoscut de către pârâtă și chemata în garanție, respectiv a unei înțelegeri verbale neconcretizate în scris, și a faptului că chemata în garanție a fost antreprenorul general a lucrărilor efectuate la magazinul B M, unele din facturile emise de catre reclamantă în executarea contractului au fost achitate de către chemata în garanție prin intermediul pârâtei. Acest fapt rezultă și din expertiza contabilă efectuată în cauză ( fila 56 și următoarele din vol.lll).

Astfel s-a stabilit prin expertiza întocmită că din valoarea totală a contractului pârâta a achitat până la momentul efectuării expertizei suma de 1.559.338,35 lei, aceeasi fiind suma pe care a achitat-o chemata în garanție ulterior pârâtei. Diferența de preț neachitată este de 1.710.749,41 lei conform aceleiași expertize.

Prin același contract în art. 8 s-a prevăzut ca plata să se facă în termen de 30 zile de la emiterea predării facturii.

Această clauză contractuală nu poate fi interpretată în sensul ca cele 30 de zile să fie calculate de la data aprobării facturii de către reprezentanții - Project SA,prevederile contractuale fiind clare din acest punct de vedere.

În consecință, la data promovării prezentei acțiuni creanța era scadentă.

În conformitate cu prevederile art. 982 din Codul civil, clauzele contractului se interpretează unele prin altele, ori coroborând art. 7 cu art. 8 din contract se poate observa că părtile nu au făcut nici o legătură între cele două clauze si nu au conditionat data scadentei de aprobarea facturilor de catre persoanele prevăzute in contract.

De altfel părtile nu au prevăzut nici sancțiunea ce urmează a fi aplicată în cazul nesemnării facturilor de către aceste persoane.

Astfel instanța a considerat că această clauză a fost prevazută doar pentru a asigura parțile că antreprenorul general va lua la cunoștință despre facturile emise pentru ca eventual, ulterior să-i poată fi opuse în baza altor raporturi juridice.

În ceea ce privește exceptia de neexecutare a contractului invocată de către pârâtă instanta a constatat că în conformitate cu art. 16 din contract s-a stabilit ca recepția fiecărei faze de lucrări să se facă atât calitativ cât și cantitativ de către antreprenorul general și de către beneficiarul final fără ca de această recepție să fie conditionată plata facturilor emise pentru lucrările efectuate.

Din modalitatea de redactare a contractului rezultă că între plata facturilor și recepția pe faze nu există legătură, nefiind condiționate una de alta.

Se mai invocă de către pârâtă că la momentul verificarii lucrărilor s-au constatat unele neajunsuri în executie fapt pentru care s-a stabilit un termen pentru remedierea situației ceea ce nu s-a realizat in opinia sa.

Astfel, contractul nu a fost finalizat și in consecință pârâta este îndreptățită să refuze plata contravalorii contractului în baza exceptiei invocate.

Cu referire la acest aspect instanța constată că apărările pârâtei sunt nefondate și nesusținute de probe având în vedere ca prin Procesul verbal de recepție la terminarea lucrarilor si punere in functiune incheiat sub nr. 01 la data de 06.02.2006 depus la dos la fila 205 (volumul III) s-a constatat de catre comisia de recepție că lucrările respectă prevederile proiectului, s-a propus admiterea recepției clădirea fiind functională.

Acelasi aspect este relevat și de către concluziile expertizei în construcții efectuată in cauză ( fila 195 si următoarele.lll). Mai mult expertul în construcții arată că remedierile consemnate în procesul verbal de receptie nu împietează asupra functionării magazinului, contravaloarea acestora fiind de 9357,25 EUR instanța apreciind că, raportat la valoarea integrală a diferenței de preț neachitat, este infimă si nu poate justifica un refuz de plată din partea pârâtei motivat de neexecutarea contractului.

Oricum, din expertiză rezultă că remedierile consemnate in procesul verbal au fost efectuate ulterior de catre - Project SA, fapt necombătut de către pârâtă.

Pentru aceste considerente instanța constată că în speță nu sunt întrunite condițiile necesare pentru a fi admisă exceptia de neexecutare a contractului respectiv neexecutarea partială a obligației (acele remedieri constatate in procesul verbal de receptie finala) nu este suficient de importantă pentru a justifica un refuz de plată a prețului din partea pârâtei.

În ceea ce privește exceptia prematuritatii acțiunii raportat la faptul că receptia finală nu a fost efectuată, având in vedere remedierile constatate prin procesul verbal amintit anterior și care nu s-au realizat în opinia pârâtei, astfel că obligatia de plata nu este scadentă, instanța constată că aceasta nu are suport legal si nici probator având în vedere considerentele expuse mai sus, scadența facturilor nefiind condiționată de alte aspecte iar de la data emiterii acestora trecând mai mult de 30 zile.

Aceeași este concluzia și în situația excepției inadmisibilității acțiunii invocate de către pârâtă motivat de faptul ca anterior promovarii prezentei, reclamanta a procedat la valorificarea biletelor la ordin emise de către pârâtă prin procedura executării cambiale pornită in dos executional 267/2006 al executorului judecătoresc G în spetă fiind incidente art. 334-337 din Normele cadru 6/1994 care arată că creditorul care a uzat de acțiunea cambială nu va mai putea uza de actiunea cauzală.

Cu referire la această exceptie s-a probat in dosarul cauzei, inclusiv cu expertiza contabilă efectuată, că în cuantumul pretențiilor formulate de către reclamantă nu sunt incluse sumele încasate prin procedura executării cambiale.

Împotriva hotărârii a declarat apel pârâta - PROIECT 2000 SRL, solicitând admiterea apelului și pe cale de consecință, în principal - n condițiile art. 297 alin. 1 din pr. civilă, desființarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe iar n subsidiar - schimbarea sentinței civile nr. 470/26.03.2008, pronunțate de către Tribunalul Maramureș, în dosarul cu nr- și n ce privește acțiunea principală, respingerea acțiunii ca nefondata, iar în ipoteza admiterii cererii principale, admiterea cererii de chemare in garantie si pe cale de consecinta, n masura admiterii actiunii introductive de instanta și în condițiile în care - PROIECT 2000 SRL ar cădea în pretenții, obligarea chematei în garanție - SA la plata sumei de 1.977.725,88 lei ron reprezentând valoarea pretențiilor formulate de către reclamanta - ROMÂNIA SRL față de - PROIECT 2000 SRL, iar în măsura admiterii în parte a acțiunii, obligarea chematei în garanție - SA la plata sumelor de bani la care ar urma sa fie obligata parata Proiect 2000 SRL fata de reclamanta, în conditiile în care parata Proiect 2000 SRL ar cădea în parte în pretenții, cu cheltuieli de judecata în ambele instanțe.

În motivarea apelului pârâta a arătat că n ce privește petitul principal, consideră că în speță sunt incidente prevederile art. 297 alin. 1 pr. civilă, din perspectiva următoarelor argumente:

Prin hotărârea atacată, instanța de fond a respins cererea de chemare în garanție fără cercetarea pe fond a acesteia și fără a se pronunța asupra probațiunii care confirmă raporturile dintre pârâtă, chemata în garanție și recIamantă.

În acest context la nivelul considerentelor hotărârii atacate nu se regăsește motivarea sub care a fost respinsă cererea de chemare în garanție, aspect de natură a conduce la nulitatea hotărârii, deoarece în ce privește soluționarea cererii de chemare în garanție, hotărârea atacată încalcă prevederile art. 261, pct. 5 din pr. civilă.

doctrinare și cele jurisprudențiale converg în a arăta că dispoziția legală prin care s-a consacrat principiul potrivit căruia hotărârile judecătorești trebuie să fie motivate a fost edictată în scopul de a asigura o bună administrare a justiției, de a întări încrederea justițiabililor în hotărârile judecătorești și de a da posibilitatea instanțelor superioare să exercite controlul judiciar.

Nemotivarea, sau inexistenta argumentării respingerii cererii de chemare în garanție din cadrul considerentelor hotărârii atacate confirma faptul că cererea de chemare în garanție nu a fost cercetată în fond, fiind incidente dispozițiile art. 297 alin. 1 din pr. civilă referitoare la desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, deoarece analizarea fondului cererii de chemare în garanție, pentru prima dată în apel ar fi de natură să priveze părțile de un grad de jurisdiciție.

Sub aspectul petitului subsidiar, s-a arătat că instanța de fond a admis acțiunea principală, respingând excepțiile pârâtei și înlăturând apărările pârâtei cu o motivare lipsita de fundament și de pertinență.

Mai mult, instanța de fond nu a analizat și nu a ținut seama de ansamblul materialului probator aflat la dosarul cauzei, ci și-a fundamentat concluziile interpretând inexact unele clauze contractuale prin scoaterea acestora din context și fără să țină seama de voința părților și de modalitatea de decontare a lucrărilor specifică raporturilor de subantrepriză.

Astfel, între reclamantă și pârâtă a fost încheiat contractul de subantrepriză nr. 71/14.03.2005, care prevede obligația reclamantei de a executa "la cheie, fără vicii" lucrările de instalații la obiectivul " B M".

generală a lucrărilor la obiectivul " B M" a fost contractată de către - SA, care la rândul ei a subcontractat către - PROIECT 2000 SRL cea mai M parte a lucrărilor la acest obiectiv, după cum rezultă din raportul de expertiză contabilă - răspunsul la obiectivele nr. 3 și 4 formulate de PROIECT 2000 SRL, unde expertul precizează că valoarea facturilor emise de subantreprenorii L - PROIECT 2000 SRL pentru lucrările și materialele aprovizionate la obiectivul sunt în cuantum de 9.579.503,31 lei, sumă ce include și lucrările de instalații pentru care reci amanta a emis facturi în valoare de 3.270.087,76 lei.

Lucrările de instalații în speță au fost contractate de la antreprenorul general - SA de către - L - PROIECT 2000 SRL în calitate de antreprenor și ulterior au fost subcontractate către subantreprenorul - ROMÂNIA SRL, care la rândul ei le-a subcontractat către o altă societate.

Analizând acțiunea principală, instanța de fond a constatat că pretențiile reclamantei se întemeiază pe prevederile contractului de subantrepriză nr. 71/14.03.2005, care nu este opozabil - SA.

Instanța de fond nu obsevă însă că nici nu s-a afirmat că acest contract ar antrena responsabilitatea - Project SA.

Însă, după cum arată și reclamanta în motivarea acțiunii, prin art. 7, alin. 2 din contract, părțile au instituit o procedură de verificare și aprobare a facturilor de către doi ingineri de specialitate angajați ai - SRL care după verificarea cantităților de lucrări și a calității acestora trebuiau să aprobe facturile. Prin această modalitate antreprenorul general asigura supravegherea și controlul lucrărilor executate, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ.

Referitor la supraveghere, controlul din punct de vedere cantitativ și calitativ al antreprenorului general se SA în ce privește executarea lucrărilor și plata acestora, elocventă este corespondența dintre reclamanta se România SRL și chemata în garanție-antreprenorul general - SA, aflată la filele 134 și urme din voI. I al dosarului, precum și filele 240-291 din voI. II al dosarului.

Instanța de fond a omis însă a avea în vedere și a se pronunța asupra acestor înscrisuri.

Facturile care stau la baza formulării acțiunii nu au fost verificate și aprobate în procedura instituită prin contract - după cum arată și expertul contabil în completarea la raportul de expertiză, precizând că nu a identificat pe facturile emise de reclamantă viza persoanelor nominalizate în contract.

Prin urmare, în mod greșit consideră instanța de fond că la data promovării acțiunii creanța era scadentă.

La art. 7 din contract se prevede procedura de aprobare a facturilor, iar la art. 8 se prevede că acestea vor fi achitate în termen de 30 de zile de la predare.

Prin urmare este clară intenția părților contractante de a supune spre aprobare facturile în procedura instituită la art. 7 anterior predării spre achitare potrivit art. 8, câtă vreme la art. 7 alin. 2 din contract se prevede că "toate facturile vor fi aprobate." și este evidentă intenția acestora de a nu institui exceptări de la regula aprobării facturilor instituită la art. 7.

Raportat la cele de mai sus, în mod eronat reține instanța de fond că părțile nu au făcut nici o legătură între cele două clauze.

Din redactarea și succesiunea art. 7 și 8 din contract este evident faptul că procedura aprobării este obligatorie și anterioară predării spre achitare a facturilor.

Instanța de fond reține și faptul că scadența facturilor nu ar fi condiționată de aprobarea acestora potrivit art. 7 și consideră că acea clauză ar fi fost prevăzută doar pentru a asigura părțile că antreprenorul general va lua la cunoștință despre emiterea facturilor.

Raționamentul instanței de fond este nefondat din punct de vedere juridic, evident fiind faptul că părțile au instituit procedura aprobării facturilor pentru a se putea verifica dacă acestea au acoperire în lucrări real executate și că lucrările corespund din punct de vedere cantitativ și calitativ cu sumele facturate.

contractelor de executie de lucrări este faptul că anterior emiterii facturilor pentru plăți părțiale fie se întocmesc situații de lucrări care sunt verificate de beneficiar și abia după viza acestuia se emit facturile, iar la plată, fie se prezinta facturile pentru plățile parțiale împreună cu situațiile de lucrări, se efectuează recepții parțiale pe faze de lucrări, iar facturile sunt emise având la bază procesele verbale de recepție.

În speță părțile au înlocuit situațiile de lucrări cu procedura aprobării facturilor, iar faptul că au prevăzut ca aprobarea să fie făcută direct de reprezentanții antreprenorului general, nu semnifică simpla luare la cunoștință a acestuia despre emiterea facturilor, cum apreciază instanța de fond, ci indică faptul că antreprenorul general coordona atât derularea lucrărilor cât și efectuarea plăților - fapt confirmat de corespondența dintre societăți aflată la filele indicate mai sus, extrasele de cont de la filele 96- 104 din voI.l al dosarului, precum și de expertiza contabilă.

Mai mult, facturile trebuie să aibă la bază și procese verbale încheiate pe faze de lucrări conform contractului, care la art. 16, prevede că recepția fiecărei faze de lucrări va fi făcută atât cantitativ cât și calitativ de către reprezentantului antreprenorului general - SA și de către cel al beneficiarului.

Practic, în absența proceselor verbale de recepție de mai sus semnate fără obiecțiuni nu putem discuta despre exigibilitatea obligației de plată.

În speță s-a formulat o acțiune în pretenții pentru plata acestor facturi anterior semnării proceselor verbale de recepție la terminarea lucrărilor între pârâta-antreprenor și reclamantă-executant care să ateste cantitățile de lucrări și calitatea acestora, fără ca facturile să fie aprobate în procedura prevăzută de părți prin contract și fără a se încheia procese verb ale pe faze de lucrări, sens în care pârâta a invocat excepția de neexecutare a contractului.

Instanța de fond reține eronat faptul că potrivit modalității de redactare a contractului, între recepția pe faze de lucrări și plata facturilor nu ar fi nici o legătură.

În cazul contractelor de execuție de lucrări dovada lucrărilor efectuate se face fie cu situații de lucrări, fie cu procese verb ale de recepție pe faze de lucrări sau la terminarea lucrărilor, procese verbale încheiate între antreprenor și beneficiar sau după caz între antreprenor și subantreprenor.

În aceste condiții nu se poate afirma că în cazul unor lucrări, plata acestora nu ar condiționată de recepția lucrărilor, cu atât mai mult cu cât contractual părțile au prevăzut efectuarea recepțiilor.

Potrivit raționamentului instanței de fond, în baza unui contract care prevede fără echivoc obligativitatea aprobării tuturor facturilor - art. 7 alin. din contract și receptia fiecărei faze de lucrări - art. 16 din contract, reclamanta putea emite facturi pentru orice fel de lucrări, care erau scadente chiar dacă nu au fost aprobate în procedura instituită prin contract iar lucrările nu au fost recepționate, deoarece scadența facturilor nu ar fi condiționată nici de aprobarea facturilor, nici de recepția lucrărilor.

Prin înscrisul de la filele 240-241 din voI. II al dosarului cauzei, chiar antreprenorul general - SA invederează reclamantei - România SRL faptul că aceasta nu a respectat condițiile contractuale de facturare.

Mai mult, la art. 2 din contractul de subantrepriză nr. 71/14.03.2005, părțile au prevăzut că proprietatea lucrărilor, dreptul de folosință, sarcinile publice și private legate investiția executată trec asupra beneficiarului -- PROIECT 2000 SRL- din momentul predării (recepției). Acest moment al predării lucrărilor a fost stabilit inițial prin art. 5 din contract, pentru data de 25.07.2005, însă prin actul adițional nr. 1 la contract, termenul de predare al lucrărilor către aceasta a fost prelungit până la data de 4.11.2005, însă nici în prezent lucrările nu au fost predate către - PROIECT 2000 SRL.

Câtă vreme lucrările de instalații care au făcut obiectul contractului de subantrepriză nr. 71/14.03.2005, nu au fost predate respectiv recepționate de către pârâta antreprenor, reclamanta subantreprenor nu poate solicita pârâtei antreprenor plata unor lucrări care nu i-au fost predate și pe care nu le-a recepționat.

În absența îndeplinirii propriilor obligații contractuale, reclamanta nu poate solicita pârâtei îndeplinirea obligațiilor corelative, sens în care se impune admiterea excepției de neexecutare a contractului și respingerea acțiunii.

În măsura în care reclamanta a predat lucrările către antreprenorul general - SA sau beneficiarul - România, urmează să solicite plata lucrărilor de la cei cărora le-a predat și care le-au recepționat.

Raportat la formularea acțiunii cauzale, bazate pe raportul fundamental dintre părți, după respingerea irevocabilă a acțiunii cambiale, pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii la nivelul sumei de 800.000 lei, pentru care acțiunea cambială a fost respinsă.

Fiind în posesia celor două titluri cambiale, reclamanta putea să promoveze o acțiune bazată pe raportul fundamental dintre părți - potrivit art. 64 din Legea nr. 58/1934 și pct. 332 din Normele cadru nr. 6/1994 sau să-și exercite dreptul de regres împotriva trăgătorului și celorlalți obligați cambiali, în una dintre modalitățile prevăzute de art. 320, alin. 1, lit. b din Normele cadru nr. 6/1994, respectiv: să intenteze o acțiune cambiala prin care sa obțină o hotărâre judecătorească asupra cambiei neplătite la scadenta sau sa procedeze la executarea cambiala.

În speță s-a procedat la executarea silită cambială - care a făcut obiectul dosarului execuțional nr. 267/2006, al executorului judecătoresc G, cu sediul în B,--5, -. A,. 2,. 15.

Prin sentința civilă nr. 2125/24.04.2007, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr-, s-a dispus anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 267/2006, al executorului judecătoresc G, cu sediul în B,--5, -. A,. 2, . 15 și constatarea nulității absolute a Biletului la ordin emis la data de 12.01.2006, cu scadența la data de 10.02.2006 și a Biletului la ordin emis la data de 08.02.2006, cu scadența la data de 20.02.2006, fiind respinsă acțiunea cambială promovată de reclamantă pentru suma de 800.000 lei, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv adresa de poprire nr. 267/20.12.2006.

După cum rezultă din raportul de expertiză contabilă - răspunsul la obiectivul nr. 9 formulat de pârâtă, din sentința civilă nr. 2125/24.04.2007, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr- și înscrisurile anexate acesteia în probațiune, cele două titluri cambiale au fost emise cu referire la contractul de subantrepriză în speță.

Potrivit pct. 334-337 din Normele cadru nr. 6/1994, creditorul care a uzat de acțiunea cambială nu va mai putea uza de cea cauzală și invers.

Raportat la considerentele de mai sus, acțiunea bazată pe raportul fundamental dintre părți respectiv prezenta acțiune în pretenții este inadmisibilă.

Instanța de fond a respins excepția motivând faptul că s-a probat la dosarul cauzei inclusiv cu expertiza contabilă, faptul că în cuantumul sumelor solicitate nu sunt incluse sumele încasate în procedura executării cambiale.

Singurul obiectiv formulat pentru expertiza contabilă referitor la cele două bilete la ordin a fost formulat de - L - Proiect 2000 SRL, solicitându-se expertului să precizeze dacă cele două bilete la ordin au fost emise referitor la contractul de subantrepriză în speță, deoarece reclamanta - prin avocat a negat faptul că biletele la ordin ar avea legătură cu contractul în speță, iar expertul contabil a confirmat faptul că biletele au fost emise cu referire la contractul în speță, deci concluziile expertizei contabile susțin contrariul celor reținute de către instanța de fond în motivarea hotărârii.

Pe fond, pârâta a solicitat a se avea în vedere atât executarea parțială și cu deficiențe a lucrărilor, aspecte constatate prin raportul de expertiză, cât și faptul că pârâta la rândul ei nu a încasat de la antreprenorul general contravaloarea lucrărilor solicitată de reclamantă.

În acest sens solicită a fi avut în vedere înscrisul de la fila nr. 264 din voI. II al dosarului, respectiv adresa - SA cu nr. 5748/20.12.2005, prin care se comunică - România SRL faptul că se sistează orice plăți către ei, deoarece nu au predat nici un document pentru Cartea Construcției.

Având în vedere faptul că, sub aspect formal reclamanta nu a procedat la predarea lucrărilor conform act. 2 din contract către pârâta-antreprenor și nu a predat nici documentația aferentă lucrărilor, la rândul ei aceasta nu a putut preda lucrările și documentația aferentă către antreprenorul general, sens în care factura pentru decontarea lucrărilor - emisă cu bună credință de către antreprenor la valoarea facturată de către reclamanta subantreprenor a fost returnată de către - SA, cu mențiunea că ar fi nejustificată.

Practic, - L - PROIECT 2000 SRL a decontat către reclamantă toate sumele pe care le-a încasat de la - SA, după cum rezultă din extrasele de cont depuse la filele 96-105 din volumul 1 al dosarului.

Conform raportului de expertiză contabilă, pârâta a decontat reclamantei suma de 1.559.338,35 lei (răspunsul la obiectivul nr. 1 al reclamantei).

Cu toate că lucrările nu i-au fost predate, iar facturile nu au fost aprobate contractual și nici nu au fost încheiate procese verbale de faze de lucrări conform art. 16 din contract, pârâta a refacturat către antreprenorul general facturile fiscale nr. -/12.01.2006, -/17.02.2006 și -/1.03.2006 emise de - ROMÂNIA SA, prin factura fiscală nr. -/8.12.2006, Însă factura fiscală de mai sus a fost returnată.

Instanța de fond reține faptul că potrivit expertizei în construcții, valoarea remedierilor ar fi de 9.357,25 EUR și cu toate că din raportul de expertiză rezultă cu certitudine că nu reclamanta a efectuate remedierile, instanța de fond obligă pârâta să achite reclamantei și această sumă, cu dobânzi și penalități.

Mai mult, potrivit art. 11 din contract, reclamanta - ROMÂNIA SRL avea obligația constituirii unei garanții de bună execuție de 41.000 EUR pentru o durată de 5 ani, garanție care nu a fost constituită, sens în care potrivit art. 7 alin. 1 din contract reclamanta nu avea dreptul să factureze 5% din valoarea de contractare, decât după constituirea garanției de bună execuție.

În aceste conditii, reclamanta a emis în mod nejustificat factură pentru suma de 48.790 EUR reprezentând 5% din prețul de contractare.

Raportat la cele de mai sus, dincolo de celelalte apărări formulate actiunea reclamantei este "ab inițio" nefondată la nivelul sumei de 58.147,25 EUR, compusă din procentul de 5% din valoarea contractată pentru care reclamanta nu avea dreptul să emită factură în absența constituirii garanției de bună execuție și valoarea remedierilor neefectuate, conform expertizei tehnice.

Instanța de fond a luat în calcul doar valoarea remedierilor și a reținut că valoarea remedierilor nu este suficient de importantă pentru a putea justifica un refuz de plată.

Această apreciere a instantei nu ține însă cont de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv corespondenta comercială dintre părți, care arată fără dubiu că tocmai nefinalizarea la termen a lucrărilor, neefectuarea remedierilor sau efectuarea defectuoasă a acestora, precum și nepredarea documentatiei de executie pentru instalatii au dus la sistarea plătilor de către antreprenorul general - SA. Astfel spre exemplu, în adresa nr. 1196/22.03.2006 emisă de - SA, înregistrată la - România SA, cu nr. 126/22.03.2006, filele 240-241 din voI. II al dosarului, se arată la pct. 5 valorile reținute pentru finalizarea receptiei la terminarea lucrărilor, respectiv: 36.000 lei ron pentru instalatia de ventilatie, 18.500 EUR pentru instalații HV AC și sanitare și 25.000 EUR pentru instalații electrice și curenți slabi - cu totul alte sume decât cele menționate orientativ de către expertul tehnic, iar la pct. 6 se arată ca reclamanta a facturat abuziv lucrări executate și plătite de antreprenorul general, prin înscrisul de fila nr. 245 din voI. II al dosarului se solicită reclamantei să remedieze defecțiunile la canalizarea exterioară, prin înscrisul de la fila nr. 246 se reclamă numeroase deficiențe tehnice, iar la pct. 6 se arată că reclamanta a facturat abuziv lucrări executate și plătite de antreprenorul general, prin înscrisul de la fila 245 din. Vo.II al dosarului se solicită reclamantei să remedieze defecțiunile la canalizarea exterioară, prin înscrisul de la fila 246 se reclamă numeroase deficiențe iar la pct.6 antreprenorul general solicită ultimativ prezența reprezentanților reclamantei - subantreprenor pentru remedierea deficiențelor, la fila nr. 250 se arată că în urma întrunirii comisie de recepție clădirea a fost declarată nefuncțională și au fost prezentate liste de remedieri care trebuie finalizate până la data de 10.03.2006, etc.

Fără a reitera în motivele de apel toate lipsurile și deficiențele reclamante de antreprenorul general - SA către reclamantă, s-a subliniat faptul că tocmai aceste disfuncționalități au determinat antreprenorul general să sisteze plățile, iar lipsurile în execuție au fost - contrar aprecierii instanței de fond - "suficient" de importante pentru ca antreprenorul general să sisteze plățile.

Faptul că în cele din urmă în urma intervenției și lucrărilor efectuate de antreprenorul general, clădirea a fost declarată funcțională- conform procesului verbal la care face referire instanța de fond, nu înseamnă că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, pentru a putea fi admisă în întregime acțiunea acesteia.

Sub aspect probațional, pârâta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică, solicitând printre altele și evaluarea în întregime a lipsurilor și deficiențelor constatate, însă obiecțiunile au fost respinse de către instanța de fond, ca și cererea pentru efectuarea unei contraexpertize.

Raportat la contradicția dintre suma de 9.357, 25 reținută în expertiza tehnică ca valoare a remedierilor și sumele reținute cu același titlu în corespondența comercială dintre părți - spre exemplu 36.000 lei ron și 18.500 EUR +25.000 EUR, din adresa de filele nr. 240-241 din voI. II al dosarului, solicită efectuarea în apel a unei completări la expertiza tehnică, care să soluționeze obiecțiunile la expertiza tehnică respinse de către instanța de fond, sau încuviințarea unei contraexpertize sub aceleași aspecte.

Pârâta solicită efectuarea unei completări și la expertiza contabilă pentru soluționarea obiecțiunilor formulate.

S-a mai arătat că nejustificată este și cererea reclamantei privind acordarea de dobânzi și penalități.

Reclamanta prezintă în motivarea acțiunii graficul de facturare convenit de către părți la art. 7 din contract, însă omite a observa că potrivit acestui grafic, 25% din prețul contractat trebuia facturat numai după verificarea instalațiilor, 15% din preț trebuia facturat după probarea funcționalității, iar 5% după prezentarea unei scrisori de garanție bancară, deci raportat la nerespectarea de către reclamantă a obligațiilor privind predarea și recepția lucrărilor, la lipsa aprobării facturilor în procedura stabilită prin contract si respectiv la lipsa proceselor verbale de receptie pe faze de lucrări, lipsa de exigibilitate afectează 45% din prețul de contractare, mai mult decât suma solicitată pe calea prezentei acțiuni.

Mai mult, câtă vreme nu a constituit garanția de bună execuție în cuantum de 41.000 EUR, conform art. 11 din contract, reclamanta nu putea emite factură pentru 5% din prețul contractat, respectiv pentru suma de 48.790 EUR, ca și pentru lipsurile și remedierile executate de antreprenorul general.

Raportat la considerentele expuse, este evident inadmisibilă solicitarea reclamantei referitoare la penalități și dobânzi.

În ce privește cererea de chemare în garanție a - SA, s-a solicitat ca în cazul și în măsura admiterii în întregime sau în parte a acțiunii principale să se dispună admiterea cererii de chemare în garanție, proporțional cu admiterea acțiunii principale, raportat la următoarele argumente:

generală a lucrărilor la obiectivul " B M" a fost contractată de către - SA, care la rândul ei a subcontractat către - L - PROIECT 2000 SRL cea mai M parte a lucrărilor la acest obiectiv, după cum rezultă din raportul de expertiză contabilă - răspunsul la obiectivele Of. 3 și 4 formulate de L - PROIECT 2000 SRL, unde expertul precizează că valoarea facturilor emise de subantreprenorii L - PROIECT 2000 SRL pentru lucrările și materialele aprovizionate la obiectivul sunt în cuantum de 9.579.503,31 lei, sumă ce include și lucrările de instalații pentru care reclamanta a emis facturi în valoare de 3.270.087,76 lei.

Lucrările de instalații în speță au fost contractate de la antreprenorul general - SA de către - L - PROIECT 2000 SRL în calitate de antreprenor și ulterior au fost sub contractate către subantreprenorul - ROMÂNIA SRL, care la rândul ei subcontractat lucrările cu - - Instalații SRL, care a ajuns să fie executantul în fapt al lucrărilor, însă acest aspect are relevanță doar pentru precizarea exactă a cadrului contractual în care au fost executate lucrările.

Prin contractul de subantrepriză nr. 71/14.03.2005, care prevede obligația - România SA de a executa "la cheie, fără vicii" lucrările de instalații la obiectivul " B M" se instituie practic un mecanism de coordonare și verificare a lucrărilor din punct de atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ de către reprezentanții antreprenorului general - SA - art. 7 și 16 din contract, iar potrivit art. 16 din contract recepția pe faze de lucrări urma a fi făcută de către reprezentantul - SA și cel al - ROMÂNIA.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei s-a recunoscut de către chemata în garanție - SA existența unor raporturi în formă simplificată, cu - L - 2000 SRL, referitoare la lucrările executate la obiectivul B M, însă s-a negat existența unui contract în formă scrisă, chiar dacă în factura fiscală nr. -/13.04.2005, este menționată existența unui contract, care este identificat cu număr și dată, respectiv nr. 638/19.02.2005. Factura de mai sus este emisă cu referire la lucrări executate la obiectivul B M, fiind menționată în raportul de expertiză contabilă la poziția nr. 5, în anexa nr. 65.

Chiar și în lipsa contractului încheiat în formă scrisă, - SA a recunoscut existența raporturilor contractuale pe care le-a caracterizat ca fiind "în formă simplificată", însă afirmă că valoarea acestora ar fi fost inclusă în factura fiscală -/30.11.2005, cu valoarea de 4.490.000 lei ron, emisă de se PROIECT 2000 SRL pentru lucrări de construcții montaj la magazinul B

Din această factură, chemata în garanție afirmă că a achitat suma de 4.234.442,93 și că a efectuat mai multe rețineri.

Reclamanta - ROMÂNIA SRL a formulat acțiunea principală pentru plata contravalorii facturilor fiscale nr. -/12.01.2006, -/17.02.2006 și -/1.03.2006.

În baza acestor facturi - L - PROIECT 2000 SRL a emis către - SA, factura fiscală nr. -/8.12.2006, cu valoarea de 1.763.436,30 lei, prin care sunt refacturate către antreprenorul general facturile fiscale nr. -/12.01.2006, -/17.02.2006 și -/1.03.2006 emise de subantreprenorul - ROMÂNIA SRL, însă - SA a returnat această factură și după cum arătam mai sus, susține că valoarea lucrărilor de instalații ar fi inclusă în factura fiscală nr. -/30.11.2005, cu valoarea de 4.490.000 lei ron, emisă de - L - PROIECT 2000 SRL pentru lucrări de construcții montaj.

Factura nr. -/30.11.2005 emisă de - PROIECT 2000 SRL, pentru lucrări de construcții montaj a fost emisă la data de 30.11.2005, iar cele 3 facturi ale subantreprenorului - ROMÂNIA SRL, au fost emise după cum urmează: în 12.01.2006 factura nr. -, în 17.02.2006- factura cu nr. - și în 1.03.2006- factura cu nr. - și nu aveau cum să fie cuprinse în factura nr. - emisă de - L - PROIECT 2000 SRL la 30.11.2005, lucrări care i-au fost facturate mult mai târziu de subantreprenorul - ROMÂNIA SRL.

Pentru cele trei facturi emise de - ROMÂNIA SRL cu nr. -/12.01.2006, -/17.02.2006 și -/1.03.2006 a fost emisă factura de refacturare nr. -/8.12.2006, cu valoarea de 1.763.436,30 lei, care a fost returnată de - SA. Faptul că această factură a fost emisă la câteva luni de la emiterea facturilor subantreprenorului nu afectează valabilitatea acesteia, în măsura în care cele trei facturi emise de subantreprenor au acoperire în lucrări real executate.

Prin urmare apărările chematei în garanție referitor la cuprinderea lucrărilor de instalații în factura fiscală nr. -/30.11.2005 emisă pentru lucrări de construcții sunt lipsite de suport real.

Dimpotrivă expertiza contabilă arătă că din suma achitată pentru factura fiscală -/30.11.2005, ca și din celelalte facturi achitate de - SA au fost achitate lucrările de construcții montaj, au fost achitate materialele aprovizionate, au fost achitate lucrări de confecții metalice, pardoseli, structura de rezistență, pereții exteriori, în general toate lucrările presupuse de antrepriza obiectivului.

au rămas doar lucrările de instalații cuprinse în factura nr. -/8.12.2006 și un rest de plată din celelalte lucrări.

Răspunzând obiectivului de expertiză nr. 8 formulat de - L - PROIECT 2000 SRL, expertul contabil arată că în ipoteza în care nu este luată în calcul factura nr. -/8.12.2006, datoria - SA către - PROIECT 2000 SRL este de 251.857,05 lei, iar În situația în care este luată în calcul această factură, - SA datorează - L - PROIECT 2000 SRL suma de 2.015.293,35 lei.

Raportat la cele de mai sus, în ipoteza și proporțional cu admiterea cererii principale, se impune și admiterea cererii de chemare în garanție, cu luarea în considerare a facturii fiscale nr. -/8.12.2006.

S-a mai arătat că instanța de fond a omis să cerceteze pe fond cererea de chemare în garanție și să se pronunțe referitor la argumentele și apărările invocate, însă prin dispozitiv a dispus respingerea cererii de chemare în garanție.

Sub aspect probațional, susținerile pârâtei referitoare la raporturile dintre părți, respectiv la supravegherea, controlul din punct de vedere cantitativ și calitativ al antreprenorului general - SA în ce privește executarea lucrărilor și plata acestora sunt confirmate de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în special de corespondența depusă la filele 134 și urm. din voI. I al dosarului, precum și filele 240-291 din voI. II al dosarului, extrasele de cont care atestă că sumele pentru plata lucrărilor de instalații au fost virate către reclamantă imediat ce au fost virate de către chemata în garanție și cele două expertize efectuate în cauză.

Chemata în garanție a recunoscut existența raporturilor contractuale cu pârâta, pe care le-a calificat ca fiind "formă simplificată", însă în factura fiscală nr. -/13.04.2005, este menționată existența unui contract, care este identificat cu număr și dată, respectiv nr. 638/19.02.2005. Factura de mai sus este emisă cu referire la lucrări executate la obiectivul B M, fiind menționată în raportul de expertiză contabilă la poziția nr. 5, în anexa nr. 65.

Mai mult, în adresa de la fila nr. 134 din dosarul cauzei, adresă emisă de chemata în garanție - SA, către - România SRL se afirmă "vă aducem la cunoștință următoarele aspecte care nu sunt în concordanță cu contractul încheiat între societăți noastre și care stă la baza colaborării comerciale dintre - România, - L - Proiect 2000 SRL și - SA", confirmându-se existența unui contract în formă scrisă.

Cu toate acestea, cererea în probațiune formulată pentru a se solicita chematei în garanție să depună contractul cu nr. 638/19.02.2005 a fost respinsă de către instanța de fond, după cum a fost respinsă și administrarea probei testimoniale propusă pentru dovada raporturilor juridice dintre părți, modalitatea în care s-au derulat raporturile contractuale și efectuarea deconturilor între părți, sens în care s-au reiterat aceste cereri în probațiune în fața instanței de apel.

Prin întâmpinarea depusă de pârâta s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În susținerea poziției procesuale pârâta a arătat că entința atacată "În principal" este legală și temeinică fiind motivată sub toate aspectele deduse judecății, inclusiv sub cel al motivării respingerii cererii de chemare în garanție. După cum facil se poate observa, la filele 8 și 9 din sentința atacată, este definită relația contractuală între pârâtă și chemata în garanție, făcându-se referință la aplicarea dispozițiilor act. 981, art. 1489-1490 cod civ. norme ce statuează natura contractului de antrepriză și efectele acestuia față de terți. Dispozițiile art. 297 alin. 1 cod proc. civ. pot deveni aplicabile doar în condițiile în care sentința nu ar conține motivarea în fapt și în drept aferentă și corespondentă dispozitivului. În speța dedusă judecății în apel, această critică pare hilară având în vedere sentința însumată pe 11 file și construită cu profesionalism, plecând de la raportul dedus judecății, probele administrate și temeiurile de drept invocate.

Raportat la structura probațională existentă la dosarul cauzei precum și pozițiile procesuale adoptate și susținute prin acțiunea introductivă de instanță și respectiv cererea de chemare în garanție se desprinde indubitabil concluzia necesității respingerii cererii de chemare în garanție ca fiind lipsită de fundament juridic și probațional, concluzie manifestată și asupra motivelor de apel dezvoltate în subsidiar la pct. 2. Astfel, raportat la expertiza financiar contabilă efectuată în cauză precum și la expertiza în disciplina construcții, se desprinde concluzia că între părți au existat relații comerciale în formă simplificată fără a exista un contract în formă scrisă care să prevadă întinderea obligațiilor sau modalitatea de executare a acestora. În aceste condiții consideră că apelanta nu a probat existența unei creanțe certe, lichide și exigibile în accepțiunea art. 46 Cod comercial constatându-se de altfel că toate facturile emise de către aceasta, au fost achitate de către pârâtă, cu excepția unei singure facturi nr. - emisă de către C PROIECT 2000 dar care a fost refuzată spre înregistrare de către pârâta societate raportat la inexistența unor justificări a sumelor și lucrărilor indicate în acea factură. Acea factură a fost emisă după aproximativ un an de la finalizarea lucrărilor la obiectivul" B M".

Afirmațiile apelantei PROIECT 2000 din perspectiva întârzierii emiterii facturii, sunt de-a dreptul puerile în condițiile în care se invocă plata unei sume cu titlul de dar omite a constata că eventual aceeași sumă cu titlul de a fost încasată de la subanteprenor. În concluzie această parte litigantă s-a manifestat cu rea credință în cadrul procesual.

Practica în materia obligațiilor comerciale și a modalității de probare a acestuia, statuează că proba contractului comercial trebuie făcută conform art. 46 Cod comercial, printre altele, și cu facturi acceptate la plată. Facturile neacceptate prin semnătură și sau factură, contestate de beneficiar sunt lipsite de forță probantă (Decizia nr. 1872/8.12.2003 a ). În speță, factura - a fost contestată de beneficiar nu prezintă semnătură sau ștampilă și în conformitate cu expertiza tehnică" nu se poate face nici o afirmație privind refacturarea sumelor din aceste facturi către, de către L - PROIECT 2000 nefiind cunoscută relația contractuală dintre aceste două firme". Mai mult decât atât, lucrările în domeniul construcțiilor pentru a putea fi verificate calitativ și cantitativ trebuiesc a fi însoțite de situații de lucrări acceptate de către părți precum și de certificate de calitate și proveniență, înscrisuri care lipsesc cu desăvârșire în susținerea sumelor de bani indicate de către apelantă ca reprezentând contravaloarea unor lucrări executate.

S-a mai arătat că apelul raportat la cererea de chemare în garanție este neîntemeiat nefiind probată existența unei creante certe, lichide și exigibile care să aibă legătură directă cu pretențiile solicitate de către apelanta ROMÂNIA

Prin întâmpinarea depusă de reclamanta ROMANIA s- solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

În motivare s-a arătat că în data de 22.02.2007 la sediul cabinet de avocat, a avut loc concilierea directa intre ROMANIA, - L - PROIECT 2000 si, fiind prezenti doar reprezentantii societatii ROMANIA si societatii L - PROIECT 2000 Urmare acesteia a fost incheiat procesul-verbal, in care apelanta parata arata ca nu contesta existenta unui debit intre parti. De asemenea, conform mentiunilor facute de catre reprezentantul C PROIECT 2000 debituI dintre parti a aparut ca urmare a neefectuarii platilor de catre antreprenorul general

Asa cum recunoaste si apelanta - parata PROIECT 2000 RL. prin cererea de chemare in garantie a, aceasta si-a insusit si acceptat facturile nr.-/12.01.2006, -/17.02.2006,-/01.03.2006 emise de ROMANIA L, intrucat a facturat sumele solicitate de catre PRO., iar aceasta le-a returnat ca fiind nejustificate, raportat la faptul ca facturile emisc de Romania RL. catre L - PROIECT 2000 dateaza din ianuarie-martie 2006, iar refacturarea catre s-a facut in decembrie 2006 prin factura -/08.12.2006, la peste 10 luni de la receptia obiectivului finalizat.

Sunt nefondate apararile apelantei - paratei care prin motivele de apel solicita respingerea actiunii ROMANIA pe motiv ca prin art. 7 al.2 din contract, partile au instituit o procedura de verificate si aprobare a facturilor de doi ingineri de specialitate angajati ai, care dupa verificarea cantitatilor de lucrari si a calitatii acestora trebuiau sa aprobe facturile. Cu toate ca prin contract a fost introdusa aceasta procedura care nu a fost respectata datorita intelegerii partilor, acceptate de catre beneficiarul final ROMANIA si antreprenorul general intrucat nici una dintre facturile emise de ROMANIA, acceptate la plata nu au fost verificate si aprobate conform acestei proceduri, dar au fost platite pana la inceputul anului 2006. De altfel, nesemnarea situatiilor de lucrari partiale nu inseamna pierderea dreptului ROMANIA de a pretinde contravaloarea lucrarilor executate si acceptate de catre beneficiarul final ROMANIA si antreprenorul general, prin intocmirea si semnarea procesului - verbal de receptie la terminarea lucrarilor si punere in functiune nr.1/06.02.2006 incheiat in 16.02.2006, ocazie care s-a certificat executarea tuturor lucrarilor stabilitc prin proiectul de executie conform pct.4.3.

Analizând apelul declarat, Curtea reține următoarele:

1. Potrivit art. 297 alin. 1. pr. civ. în cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.

În privința motivării unei hotărâri judecătorești, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că actul fundamental cu privire la care are jurisdicție (Convenția) nu urmărește garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unora concrete și efective, dreptul la un proces echitabil neputând fi considerat efectiv decât dacă cererile părților sunt într-adevăr examinate de instanța sesizată, întinderea obligației instanțelor de a motiva poate în special în funcție de natura hotărârilor și se analizează în lumina circumstanțelor speței.

Fără a solicita un răspuns detaliat la fiecare argument al reclamantului, această obligație presupune, totuși, că partea vătămată să se poată aștepta la un răspuns specific și explicit față de elementele decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (cauzaRuiz și împotriva Spaniei, 1994, cauza Dulaurans împotriva Franței, 2000, și cauzaLiakopoulou împotriva Greciei, 2006). În cazul unui element cu incidența decisivă, se impune din partea instanței elaborarea unui răspuns special și explicit.

În speță, soluția instanței de fond dată cererii de chemare în garanție formulată de pârâta - PROIECT 2000 SRL B-M împotriva chematei în garanție - SA B-M nu a fost motivată în nici un mod.

2. Între reclamantă și pârâta - Proiect 2000 SRL s-a încheiat contractul de subantrepriză nr. 71/14.03.2005 pentru efectuarea unor lucrări de instalatii la magazinul B M, contract care constituie temeiul cererii de chemare în judecată. Contractul de subatrepriză nu a fost semnat și de - Project SA, antreprenor general.

Conform expertizei întocmite, din valoarea totală a contractului pârâta a achitat până la momentul efectuării expertizei suma de 1.559.338,35 lei, aceeasi fiind suma pe care a achitat-o chemata în garanție ulterior pârâtei. Diferența de preț neachitată este de 1.710.749,41 lei conform aceleiași expertize.

Nu există nici un motiv valabil de refuz de plată din partea pârâtei. fiecărei faze de lucrări este stabilită să se facă atât calitativ cât și cantitativ de către antreprenorul general și de către beneficiarul final fără ca de această recepție să fie conditionată plata facturilor emise pentru lucrările efectuate. Așadar, între plata facturilor și recepția pe faze nu există legătură condițională.

Procesul verbal de recepție la terminarea lucrarilor si punere in functiune nr. 01/06.02.2006 constatată că lucrările respectă prevederile proiectului și propune admiterea recepției, clădirea fiind funcțională. În plus, expertul în construcții a arătat că remedierile consemnate în procesul verbal de receptie nu împietează asupra functionării magazinului, remedierile consemnate in procesul verbal fiind efectuate ulterior de catre - Project SA, fapt necombătut de către pârâtă.

Cu privire la celelalte aspecte în discuție, Curtea face trimitere la motivarea tribunalului, pe care și-o însușește.

Față de cele de mai sus, în baza art. 296 și 297. pr. civ. Curtea urmează să admită în parte apelul declarat de pârâta - PROIECT 2000 SRL B- și să desființeze sentința civilă nr. 470 din 26.03.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, numai în partea referitoare la soluția pronunțată asupra cererii de chemare în garanție formulată de pârâta - PROIECT 2000 SRL B- împotriva chematei în garanție - SA B- și să trimită cauza spre rejudecare primei instanțe numai sub acest aspect.

Va respinge apelul declarat de pârâta - PROIECT 2000 SRL B- împotriva sentinței civile nr. 470 din 26.03.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș în privința soluției pronunțate asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta - ROMÂNIA SRL.

În baza art. 274. pr. civ. va respinge cererea reclamantei intimate - ROMÂNIA SRL de acordare a cheltuielilor de judecată, acestea nefiind dovedite.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite în parte apelul declarat de pârâta - PROIECT 2000 SRL B- împotriva sentinței civile nr. 470 din 26.03.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o desființează numai în partea referitoare la soluția pronunțată asupra cererii de chemare în garanție formulată de pârâta - PROIECT 2000 SRL B- împotriva chematei în garanție - SA B- și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe numai sub acest aspect.

Respinge apelul declarat de pârâta - PROIECT 2000 SRL B- împotriva sentinței civile nr. 470 din 26.03.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș în privința soluției pronunțate asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta - ROMÂNIA SRL.

Respinge cererea reclamantei intimate - ROMÂNIA SRL de acordare a cheltuielilor de judecată.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 21 noiembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

--- - - - ---

Președinte:Sergiu Leon Rus
Judecători:Sergiu Leon Rus, Rodica Filip

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 225/2008. Curtea de Apel Cluj