Spete pretentii comerciale. Decizia 241/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA NR.241/
Ședința publică de la 3 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Gavrila
JUDECĂTOR 2: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Zaharia dr. - -
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de către reclamanta - SRL G - prin lichidator judiciar SPPI G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 2578/30.11.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL G, cu sediul în G,-, cauza având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 31 martie 2008, consemnate fiind în încheierea din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta, când, Curtea având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la 3 aprilie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 6332/121/17.09.2007 la Tribunalul Galați, secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ, reclamanta - "" SRL G prin lichidator judiciar Gradual SPPI Gac hemat în judecată pe pârâta - " " SRL G, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să o oblige la plata sumei de 310.539,63 lei cu titlu de preț și la 89.794,90 lei reprezentând dobânda legală.
Tribunalul Galați, prin sentința civilă nr. 2578/30 noiembrie 2007 respins acțiunea reclamantei ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în baza raporturilor contractuale reclamanta a livrat pârâtei anumite produse, că pentru încasarea prețului în sumă de 310.539,63 lei a emis facturile nr. -/12.10.2004, nr. -/17.09.2005 și nr. -/12.10.2005, care au fost acceptate la plată de către pârâtă. Prima instanță a mai reținut că plata a fost făcută în termen, cu ordinele de plată nr. 617/2004, nr.121/2005 și nr. 81/2005, că în atare situație nu se datorează nici dobânda solicitată, că părțile și-au verificat creanțele reciproce și au consemnat în procesul-verbal din 1 octombrie 2007, că datoria pârâtei către reclamantă este de 15.760,25 lei, iar a reclamantei către pârâtă este la nivelul aceleiași sume, respectiv, 15.760,25 lei.
Împotriva menționatei hotărâri, în termen legal, reclamanta - "" SRL G prin lichidator judiciar Gradual Gad eclarat recurs, invocând motivele prevăzute de art. 304 alin. 1 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă. În dezvoltarea acestor motive, recurenta a susținut că obligațiile reciproce dintre părțile în litigiu nu se pot considera compensate în lipsa unor ordine de compensare întocmite în conformitate cu nr.HG 685/23.08.1999. Conform acestor reglementări ordinele de compensare sunt singurele documente justificative de înregistrare în contabilitate a stingerii creanțelor și a datoriilor care au făcut obiectul compensării, în speță neexistând nici un document în acest sens.
În concluzie, recurenta a solicitat obligarea intimatei-pârâte la plata sumei de 15.760,25 lei cu titlu de preț, la 2.662,98 lei reprezentând dobândă, examinarea cauzei sub toate aspectele, astfel cum prevede textul art. 3041Cod procedură civilă și a invocat nr.HG 685/1999 și Legea nr. 85/2006.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Verificând cauza în înțelesul art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că prima instanță a reținut că intimata pârâtă a achitat recurentei reclamante anumite sume după cum rezultă: cu ordinul de plată nr. 617/2004 a achitat mărfuri pentru care a fost emisă factura nr. -/2004, cu ordinul de plată nr. 121 din 17 octombrie 2005 achitat factura nr. -/2005, iar cu ordinul de plată nr. 81 din 20 octombrie a achitat factura nr. 195 2747/2005. Însă, prima instanță nu a observat că ordinul de plată nr. 81/2005 (fila 14 dosar fond) cu care s-a achitat suma de 2100 lei nu conține numărul facturii; că ordinul de plată nr. 121/2005 (fila 17 dosar fond) de asemenea nu conține numărul facturii și că doar ordinul de plată nr. 617/2004 (fila 15 dosar fond) conține numărul facturii nr.-/2004.
Simpla referire la cele trei ordine de plată fără să se motiveze în fapt și în drept susținerile și apărările părților litigante, astfel cum prevede textul art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, împiedică efectuarea controlului judiciar și analizarea cauzei sub toate aspectele, așa cum prevede textul art. 3041Cod procedură civilă.
În hotărârea ce face obiectul recursului de față, prima instanță nu a făcut referire nici la procesul-verbal din 1 octombrie 2007 (fila 31 dosar fond) încheiat de părțile litigante în referire la stabilirea creanțelor dintre acestea și la condițiile în care ar opera compensarea, conform HG685/1999, deși pârâta în întâmpinarea de la fila 13 dosar fond a solicitat compensarea datoriilor.
De asemenea, în virtutea principiului rolului activ prevăzut de art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, prima instanță nu a stăruit prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului și pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale. Pentru aflarea adevărului se impunea efectuarea unei expertize contabile care să stabilească modul de stingere sau nu a debitului pretins de către recurentă.
Neadministrarea tuturor probelor, nemotivarea hotărârii criticate (art. 261 alin.1 pct. 5 Cod procedură civilă) echivalează cu nesoluționarea fondului cererii recurentei-reclamante. Proba cu expertiza ce se impune a fi administrată este incompatibilă cu faza recursului, în care potrivit art. 305 Cod procedură civilă pot fi depuse doar înscrisuri până la închiderea dezbaterilor.
În raport de cele expuse mai sus, cu opinie majoritară,recursul declarat de reclamantă fiind fondat, urmează ca în temeiul art. 312 alin. 1 și 5 Cod procedură civilă în referire la art. 304 alin. 1 pct. 9 Cod procedură civilă și art. 3041Cod procedură civilă să fie admis cu consecința casării sentinței criticate și a trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare prima instanță va administra proba cu expertiza contabilă precum și orice altă probă în vederea aflării adevărului și a pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.
Totodată, prima instanță va analiza cauza și sub aspectul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 685/1999 invocate de reclamantă în recurs și de părțile litigante în procesul-verbal din 1 octombrie 2007 (fila 31 dosar fond) și a dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, conform cărora "Deschiderea procedurii de insolvență nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanței sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condițiile prevăzute în materie de compensare legală sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii", precum și susținerile lichidatorului judiciar în sensul verificării calității de creditor al intimatei în dosarul de faliment al recurentei reclamante (fila 22 dosar fond).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către reclamanta - SRL G - prin lichidator judiciar SPPI G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 2578/30.11.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL G, cu sediul în G,-, cauza având ca obiect pretenții și în consecință:
Casează sentința nr. 2578/2007 a Tribunalului Galați și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 3 aprilie 2008.
Judecător Judecător
Dr. - dr. - -
-
Grefier
-
Red.
Tehnored
3 ex./17.04.2008
Fond:
Opinie separată
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către reclamanta - SRL G - prin lichidator judiciar SPPI G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 2578/30.11.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL G, cu sediul în G,-, cauza având ca obiect pretenții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 aprilie 2008.
Președinte - judecător |
Motivarea opiniei separate
Asupra recursului comercial d e față, opinez că ar fi trebuit respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
În fapt, reclamanta prin lichidator a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 15.760,25 lei pretenții și 2.553,42 lei dobândă legală (conform reducerii câtimii obiectului acțiunii) plus suma de 109,56 lei dobândă în perioada 12.09 - 21.10.2007.
În motivare, aceasta a arătat că nu deține documente cu care să probeze o altă situație de fapt decât cea constatată prin punctaj și că între ea și pârâtă nu putea opera compensarea întrucât conform HG685/199 pentru compensare trebuie urmată procedura specială, derogatorie de la dreptul comun.
A mai arătat reclamanta că, în condițiile în care pârâta nu s-a înscris la masa credală nu are calitatea de creditoare și nu poate invoca aplicarea reglementărilor din legea insolvenței în materia compensării datoriilor reciproce.
Apreciem că sentința judecătorului sindic este legală și temeinică pentru următoarele motive:
Din coroborarea motivelor cererii modificatoare cu cele cuprinse în procesul-verbal întocmit cu ocazia efectuării punctajului la 01.10.2007 între părți (fila 31 dosar fond) rezultă faptul că debitoarea-reclamantă datora la rândul ei suma de 15.760,25 lei către pârâtă. De altfel, nici prin cererea de recurs reclamanta nu a negat acest aspect.
Normele cuprinse în HG nr. 685/1999 nu pot, în nici un caz să deroge de la dispozițiile Codului civil, nefiind de acceptat faptul ca un act administrativ cu caracter normativ să deroge de la o lege organică.
De altfel, pentru a se putea apela la procedura prevăzută de nr.HG 685/1999, creanțele trebuie să îndeplinească anumite condiții, respectiv să fie mai vechi de 30 zile și mai mari de 100.000.000 lei ROL (respectiv 10.000 lei RON) și toate părțile circuitului de compensare să fie de acord (persoana juridică inițiatoare și persoana juridică destinatare care trebuie să "accepte compensarea").
HG nr. 685/1999 nu interzice compensarea prevăzută de dispozițiile Codului civil ci interzice folosirea altor documente ceea ce poate avea relevanță în materie fiscală dar în nici un caz în materie comercială unde funcționează principiul libertății probelor.
Față de acestea nu putem considera că dispozițiile art. 1088 și urm. cod civil nu ar mai fi aplicabile urmare a apariției HG685/1999, ci apreciem că din momentul în care au existat creanțele certe și lichide și au devenit exigibile a operat compensarea de drept.
Nici motivul invocat în fața primei instanțe constând în aceea că pârâta nu s-a înscris la masa credală și deci nu are calitate de creditoare nu poate fi reținut în condițiile în care stingerea reciprocă a creanțelor a avut loc de drept anterior deschiderii procedurii.
Față de aceste considerente, apreciem că recursul ar fi trebuit respins ca nefondat.
Președinte
- - judecător
Red.
Președinte:Simona GavrilaJudecători:Simona Gavrila, Sarmisegetuza Tulbure, Alexandrina Zaharia
