Spete pretentii comerciale. Decizia 255/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Dosar nr- (Număr în format vechi 302/2009)
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 255
Ședința publică de la 22 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iulia Manuela Cîrnu I-- -
JUDECĂTOR 2: Alecsandrina Rădulescu
GREFIER ---
Pe rol soluționarea apelului declarat de apelanta împotriva sentinței comerciale nr. 13720 din 11.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele MUNICIPIUL B - prin PRIMAR GENERAL și SC SA.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta prin avocat, cu împuternicire avocațială nr. - din 24.03.2009, intimatele MUNICIPIUL B prin consilier juridic, cu delegație la dosar, SC SA prin consilier juridic, cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Apelanta, prin avocat, arată că alte cereri nu mai are de formulat și nici probe de administrat.
Intimata MUNICIPIUL B, prin consilier juridic, arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Intimata SC SA prin consilier juridic arată că alte cereri nu mai are de formulat și nici probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat și nici probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apelul declarat.
Apelanta, prin avocat, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, casarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare judecătoriei ca fiind competentă material și teritorial sau admiterea unei excepții invocate, în sensul admiterii apelului, schimbării în tot a sentinței atacate și pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.
În susținere, arată că în ce privește excepția prematurității solicită admiterea acesteia, motivat de faptul că intimata Municipiul B nu a efectuat procedura prev. de art.7201proc.civilă.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a intimatei Municipiul B solicită admiterea acesteia, având în vedere că apelanta a deținut spațiile menționate prin intermediul unor contracte de închiriere încheiate între apelantă și intimata Se arată că intimata a încheiat cu Direcția Generală de Administrare a Fondului Imobiliar conform contractului de prestări servicii care a fost prelungit ulterior prin acte adiționale succesive și având în vedere că relațiile locative au izvorât din contracte de închiriere între intimata și apelantă, intimata Municipiul B nu are calitate procesuală activă.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantei solicită admiterea acesteia, întrucât eventualele prejudicii pe care le-a invocat intimata Municipiul B pot fi cerute de la intimata, ca fiind administratorul spațiilor, în temeiul contractului de administrare a acestor spații.
În legătură cu excepția prescripției extinctive solicită admiterea acesteia, având în vedere că intimata Municipiul Bas olicitat plata unor pretinse prejudicii constând în valoarea lipsei de folosință a spațiilor în discuție pe perioada 2002 - 2005 la care se calculează și penalități de întârziere pe perioada 2002 - 2007, sens în care toate debitele mai vechi de 3 ani sunt prescrise.
Totodată arată că la instanța de fond nici o parte nu a solicitat probe, la dosarul cauzei fiind depusă doar o expertiză extrajudiciară.
La interpelarea instanței, față de concluziile orale ale apelantei, în sensul că s-a administrat doar proba cu expertiză extrajudiciară, apelanta, prin avocat, arată că nu a solicitat alte probe în fața instanței de fond.
Intimata Municipiul B, prin consilier juridic, solicită respingerea apelului ca neîntemeiată și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, conform concluziilor din întâmpinare.
Intimata solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală, conform concluziilor din întâmpinare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului comercial d e față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială la data de 17.04.2008, reclamantul Municipiul Bac hemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 242.629,84 lei reprezentând: 133.288,07 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pentru folosința spațiului din-, aferentă perioadei 05.2002 - 06.2005, 841,23 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință aferentă spațiului din-, sector 2, 107.819,44 lei reprezentând dobânda legală aferentă debitului de la primul capăt de cerere și 681,10 lei reprezentând dobânda legală corespunzătoare debitului de la capătul II de cerere.
Pârâta a depus întâmpinare invocând excepția prematurității acțiunii, excepția lipsei calității procesuale active, excepția prescripției extinctive pentru pretențiile aferente perioadei 2002 - 2005 și excepția lipsei calității procesuale pasive.
La data de 02.05.2008, SC SA a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul reclamantului, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 242.629,84 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință și dobânzi legale aferente.
La data de 04.09.2008 SC SA a depus precizări învederând instanței că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 166.037,72 lei, din care 133.288,07 lei despăgubiri pentru lipsa de folosință aferentă perioadei mai 2002 - iunie 2005 și 32.759,65 lei dobânda legală calculată pe perioada iulie 2005 - iulie 2008.
Cât privește pretențiile aferente spațiului din str. - -, intervenienta a arătat că apreciază că acestea sunt prescrise, deoarece cuantumul prejudiciului a fost cunoscut la data de 29.11.2002.
Prin încheierea din 04.09.2008, tribunalul a admis în principiu cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de SC SA și a respins excepția necompetenței materiale a tribunalului invocată de pârâtă.
La data de 23.10.2008, reclamanta a depus precizări, învederând instanței că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 166.037,72 lei contravaloarea lipsei de folosință și dobânzi legale aferente spațiului din-, apreciind prescris dreptul la acțiune pentru pretențiile aferente spațiului din-.
Prin încheierea de ședință din data de 23.10.2008, tribunalul a respins excepția prematurității acțiunii, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, ca nefondate și a dispus unirea excepției prescripției extinctive a pretențiilor solicitate pe perioada 05.2002 - 06.2005, cu fondul cauzei.
Prin sentința comercială nr.13720/11.12.2008, Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a respins ca neîntemeiată excepția prescripției extinctive și a admis acțiunea precizată a reclamantului dispunând obligarea pârâtei la plata sumei de 166.037,72 lei cu titlu de contravaloare despăgubiri aferente spațiului din-, pentru perioada 05.2002 - 07.2008. Totodată instanța a admis în parte cererea de intervenție accesorie dispunând obligarea pârâtei la plata sumei de 166.037,72 lei cu titlu de despăgubiri aferente spațiului din-.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că pârâta a ocupat spațiul din-, sector 3, în baza contractului de închiriere nr.1147/1993 încheiat cu Municipiul B, prin SC SA, în calitate de administrator al spațiului cu altă destinație decât cea de locuință. Prin sentința comercială nr.10415/2000 a Tribunalului București, rămasă irevocabilă prin decizia nr.1630/2003 a Curții Supreme de Justiție, s-a dispus evacuarea pârâtei pentru lipsă de titlu, spațiul fiind eliberat abia la data de 08.06.2005, conform procesului-verbal întocmit de executorul judecătoresc, în dosar nr.281/2004.
Cât privește excepția prescripției extinctive a pretențiilor pe perioada 05.2002 - 06.2005, instanța de fond a apreciat că aceasta este neîntemeiată, întrucât este vorba despre răspundere civilă delictuală, astfel încât întinderea prejudiciului a fost cunoscută abia la data încetării faptei ilicite a pârâtei, respectiv la data evacuării spațiului.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că acțiunea precizată este întemeiată, întrucât reclamantul a fost prejudiciat prin imposibilitatea folosirii spațiului, astfel încât poate pretinde despăgubiri menite să acopere paguba efectivă și beneficiul nerealizat, calculate la nivelul chiriei practicată în relațiile reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, apel înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială la data de 02.02.2009.
În motivarea apelului declarat, apelanta a arătat că, întrucât instanța de fond a calificat acțiunea de fond ca fiind comercială, prin respingerea excepției necompetenței materiale, trebuia să admită excepția prematurității acțiunii.
Totodată, apelanta a arătat că, în speță, era întemeiată excepția prescripției extinctive pentru pretențiile solicitate pe perioada 2002 - 2005, întrucât evacuarea pârâtei din spațiul comercial în litigiu s-a dispus irevocabil prin decizia nr.-, iar dreptul la acțiune conform art.8 din Decretul nr.167/1958 începe să curgă de la data la care păgubitul a cunoscut paguba și pe cel ce răspunde de ea.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale active, apelanta a arătat că în baza contractului de prestări servicii nr.5219/01.08.2000, administrarea spațiului în litigiu revenea SC SA, contractul fiind încheiat între această societate și Direcția de Administrare a Fondului Imobiliar. Ca atare, Municipiul B prin Primarul General nu este parte în acest contract, astfel încât calitate procesuală activă pot avea doar Direcția de Administrare a Fondului Imobiliar și SC SA.
Apelanta a arătat că și excepția lipsei calității procesuale pasive este întemeiată, întrucât ar fi trebuit ca reclamantul să se îndrepte împotriva SC SA, care datorează penalități și daune pentru prejudiciul adus municipalității pentru culpa în nerecuperarea pretinselor sume de bani, astfel încât reclamantul trebuia să se îndrepte cu pretențiile împotriva SC SA.
Pe fondul cauzei, apelanta a arătat că hotărârea de fond s-a bazat pe o expertiză extrajudiciară, care nu poate fi o probă certă, cu atât mai mult cu cât litigiile dintre părți sunt rezultatul abuzurilor săvârșite de reclamant față de pârâtă care a fost evacuată urmare a unei modificări unilaterale a contractului de închiriere. În plus, apelanta-pârâtă nu a mai desfășurat activitate în acest spațiu în care au rămas doar utilajele deținute de către aceasta până la data executării silite.
Intimații au depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate, văzând și dispozițiile art.296 Cod procedură civilă, Curtea reține că apelul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente.
Cât privește motivele ridicate în fața instanței de apel, relative la greșita soluționare a excepțiilor necompetenței materiale, prematurității, lipsei calității procesuale active, lipsei calității procesuale pasive și prescripției extinctive, acestea sunt nefondate pentru următoarea argumentație:
Relativ la excepția necompetenței materiale a tribunalului - secția comercială, Curtea reține că soluția instanței de fond este corectă, în sensul respingerii acestei excepții, întrucât în speță este vorba de despăgubiri solicitate unei societăți comerciale, în speță apelanta, cu o valoare nominală peste pragul legal de 100.000 lei, prevăzut de art.2 alin.1 lit.a Cod procedură civilă. Este adevărat că acțiunea de fond se întemeiază pe răspunderea civilă delictuală conform art.998-999 Cod civil, însă doctrina și practica judiciară sunt unanime în a aprecia că delictul civil săvârșit de o societate comercială atrage competența instanței comerciale. De altfel, această soluție este impusă și de interpretarea logico-juridică a dispozițiilor art.4 Cod comercial raportat la art.56 din același act normativ.
Curtea apreciază ca temeinică și legală și soluția dată în rezolvarea excepției prematurității acțiunii conform art.7201și următoarele Cod procedură civilă, față de înscrisurile aflate la filele98-101 din dosarul de fond, scopul pentru care a fost instituită procedura prealabilă a concilierii directe fiind atins prin demersurile efectuate de SC SA, în calitate de administrator al spațiului comercial în litigiu, conform contractului de prestări servicii nr.5219/01.08.2000 (filele 62-70 din dosarul de fond).
Curtea reține că în mod temeinic și legal au fost respinse și excepțiile lipsei calității procesuale active și pasive ca nefondate, susținerile apelantei-pârâte, în sensul că față de contractul nr.5219/01.08.2000, pot acționa în justiție doar SC SA, în calitate de administrator al spațiului comercial, sau Direcția Generală de Administrare a Fondului Imobiliar, cu care a fost semnat contractul menționat fiind nefondat, întrucât, pe de o parte, reclamantul este și rămâne proprietar al spațiului comercial din-, având calitate procesuală activă în baza art.480 Cod comercial, iar pe de altă parte, semnarea contractului de prestări servicii nr.5219/2000, prin care intervenienta a devenit administrator al acestor spații s-a făcut de Direcția Generală de Administrare a Fondului Imobiliar, în temeiul nr.35/1997, în calitate, la rândul său, de administrator al fondului imobiliar, proprietatea Consiliului General al Municipiului
Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive, aceasta este nefondată, întrucât spațiul a fost evacuat forțat de către reclamant abia la data de 08.06.2005, fiind ocupat abuziv de către apelanta-pârâtă, până la data evacuării acesteia. Relativ la despăgubirile pe care reclamantul le poate pretinde de la SC SA, acestea au alt temei juridic, derivând din contractul de administrare, iar nu din lipsa de folosință a spațiului comercial.
În ceea ce privește excepția prescripției extinctive, Curtea reține că soluția de respingere a acesteia este corectă, însă va modifica motivarea dată de prima instanță de fond, în sensul că pretențiile solicitate pe perioada 05.2002 - 06.2005 nu sunt prescrise, ca urmare a întreruperii termenului de prescripție extinctivă prin începerea procedurii de executare silită, conform somației de executarenr.281/24.03.2005, astfel cum reiese din conținutul procesului-verbal de executare silită aflat la fila 86 din dosarul de fond, această susținere fiind actul începător de executare prevăzut de art.16 alin.1 lit.c din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă, care determină întreruperea cursului prescripției extinctive.
Pe de altă parte, în speță a fost dovedită și îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.16 alin.2 din Decretul nr.167/1958, în sensul finalizării procedurii de executare silită, astfel cum reiese din procesul-verbal din 08.06.2005, întocmit de BEJ.
Ca atare, față de dispozițiile art.17 alin.3 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă cursul noii prescripții a început să curgă de la data de 08.06.2005, data ultimului act de executare, acțiunea de fond fiind promovată în interiorul termenului de prescripție de 3 ani, respectiv la data de 17.04.2008.
Pe fondul cauzei Curtea reține că acțiunea intimatului-reclamant astfel cum a fost precizată a fost corect admisă de instanța de fond, apelanta-pârâtă ocupând spațiul în litigiu fără titlu încă de la data evacuării sale prin hotărâre judecătorească, rămasă irevocabilă în anul 2003, astfel încât datorează despăgubiri reprezentând contravaloarea lipsei de folosință. Apărările apelantei-pârâte în sensul că nu a desfășurat activitate comercială în spațiul în litigiu sunt nefondate, întrucât simplul fapt că spațiul a fost ocupat de bunurile acesteia a dus la imposibilitatea folosirii spațiului de către intimatul-reclamant. Motivele relative la modificarea unilaterală a contractului de închiriere de către intimatul-reclamant nu pot fi cercetate în prezenta cauză, instanța de judecată nefiind învestită cu cercetarea unui atare capăt de cerere.
Cât privește susținerile relative la stabilirea pretențiilor de către instanța de fond, în absența unor probe certe, Curtea va respinge aceste motive ca nefondate, reținând că în speță au fost depuse ca probe calculele efectuate de reclamant și necontestate de către apelanta-pârâtă, filele 8-13 din dosarul de fond, întemeiate pe raportul de expertiză contabilă extrajudiciară aflat la filele 5-7 din dosarul de fond.
Curtea nu poate reține susținerile apelantei-pârâte relative la nevalabilitatea ca probă a expertizei extrajudiciare, întrucât această probă este admisă de lege, având forța probantă a unui înscris sub semnătură privată, prin administrarea acestei probe fiind pe deplin respectat principiul prevăzut de art.169 Cod procedură civilă, relativ la administrarea probelor în fața instanței de judecată.
Totodată, Curtea reține că apelanta-pârâtă nu a contestat în fața instanței de fond calculele depuse de intimatul-reclamant și nici nu a solicitat probe în combaterea acestora în fața instanței de fond sau de apel.
Pentru considerentele mai sus invocate, reținând că despăgubirile reclamantului s-au raportat la chiria pe care reclamantul ar fi perceput-o de la o altă societate comercială pentru spațiul în litigiu, în baza art.296 Cod procedură civilă raportat la art.2 alin.1 lit.a, art.4 și 56 Cod comercial, art.480 Cod civil, art.7201și următoarele Cod procedură civilă, văzând și dispozițiile art.169 Cod procedură civilă, precum și ale art.998-999 Cod civil, Curtea va respinge apelul declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta cu sediul în B,-, sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.13720 din 11.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații MUNICIPIUL B prin PRIMAR GENERAL cu sediul în B,-, sector 5, și SC SA cu sediul în B,-, sector 2.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.05.2009.
Președinte, Judecător,
Dr. I-- - - -
Grefier,
---
Red.Jud. - 1.06.2009
Tehnored. - 2.06.2009
Nr.ex.: 5
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Iulia Manuela CîrnuJudecători:Iulia Manuela Cîrnu, Alecsandrina Rădulescu
