Spete pretentii comerciale. Decizia 270/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
(Nr. în format vechi 580/2008)
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.270
Ședința publică de la 20.05.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ioana Barna Prisăcaru
JUDECĂTOR 2: Elena Mincu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta-reclamantă, împotriva sentinței comerciale nr.693/17.01.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta-reclamantă prin consilier juridic care depune la dosar delegație și intimata-pârâtă prin avocat care depune la dosar împuternicire avocațială.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin Serviciul Registratură la data de 13.05.2008 intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare, în 2 exemplare.
Apelanta-pârâtă, prin consilier juridic, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 2.702 RON, respectiv chitanța nr.-/1 din 19.05.2008 emisă de Bank și timbru judiciar în valoare de 5 RON.
Curtea, ia act de legala timbrare a cererii de apel în cuantumul dispus de instanță prin rezoluție, conform dovezilor consemnate la dosar de către apelanta-reclamantă prin consilier juridic.
Curtea, procedează la comunicarea către consilierul juridic al apelantei-reclamante a unui exemplar al întâmpinării și pentru a da posibilitatea acestuia să ia cunoștință de conținutul întâmpinării dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei au răspuns apelanta-reclamantă prin consilier juridic cu delegație la dosar și intimata-pârâtă prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar.
Apelanta-reclamantă, prin consilier juridic, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, apreciind cauza în stare de judecată.
Intimata-pârâtă, prin avocat, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pe cererea de apel.
Apelanta-reclamantă, prin consilier juridic, învederează că între cele două părți există relații comerciale de 5 ani, iar până în anul 2007 nu a existat nici o problemă între părți. Menționează că, comanda se efectua în mod direct, iar în situația în care se mai dorea suplimentarea cantității de beton livrate erau contactați telefonic, în urma acestor comenzi fiind emise facturile fiscale. Solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată realizate în fond și apel. Totodată depune la dosar concluzii scrise.
Intimata-pârâtă, prin avocat, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și nefondat, întrucât nu există raporturi juridice dovedite, facturile fiscale depuse la dosar nu poartă ștampila societății reclamante și nici ștampila societății pârâte. De asemenea, învederează că nu recunosc semnăturile de pe facturile fiscale emise de societatea reclamantă. Solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii apelate ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Curtea, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Prin sentința comercială nr.693/17.01.2008 pronunțată în dosarul nr-, în fond după declinare spre competentă soluționare, Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a respins ca neîntemeiată acțiunea prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei totale de 221.756,77 Ron din care 108.869,98 Ron reprezentând contravaloare preț livrări beton și chirii auto, iar 112.886,76 Ron penalități de întârziere, precum și la plata cheltuielilor de judecată aferente litigiului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în esență că reclamanta nu a probat existenta raporturilor comerciale cu pârâta, întrucât facturile anexate acțiunii nu îndeplinesc cerințele art.46 Cod comercial, nepurtând nici ștampila reclamantei, nefiind dovedite existența raporturilor de locațiune sau o împuternicire din partea pârâtei cu identificarea unui delegat însărcinat cu ridicarea produselor pentru care se solicită prețul.
A mai constatat instanța fondului că în lipsa încheierii unui contract între părți, prin care să se prevadă o clauză penală sancționatorie în condițiile art.1066 civil pentru situația executării cu întârziere sau necorespunzătoare de către debitor a obligațiilor contractuale, apare nefondată și solicitarea plății unor penalități de întârziere.
Împotriva primei sentințe a declarat apel reclamanta -, prin care s-a solicitat în temeiul prevederilor art.282 - 298.pr.civ. schimbarea în tot a hotărârii în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
În esență, apelanta a susținut că pretențiile formulate au avut la bază solicitarea pârâtei care s-a prezentat la sediul său și a cerut, să i se livreze cantitatea de beton și chirie auto, pentru care au fost emise facturile anexate cererii de chemare în judecată.
Deși reclamanta a livrat produsul și a asigurat transportul auto, înserând în conținutul facturilor obligația de plată în termen de 5 zile de la emitere, clauză însușită de pârâtă, această din urmă parte a refuzat nejustificat să achite suma datorată, cu toate că în cuprinsul documentelor de plată erau cuprinse cantitatea, prețul, chiria auto, termenul de plată, penalitățile și semnătura de primire a mărfii.
A mai arătat apelanta că factura fiscală nr.-/28.02.2007 este sub incidența G nr.110/2006 - modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal - art.155 alin.5, cu aplicabilitate din 01 ianuarie 2007 și că, potrivit art.46 din Codul comercial, facturile acceptate pot constitui mijloace de probă în litigiile comerciale, în speță facturile depuse având semnătura debitorului, astfel încât îndeplinesc condițiile prevăzute la art.1176 și următoarele Cod civil.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosar la data de 13.05.2008, intimata pârâtă - a solicitat respingerea apelului ca nefondat, învederând în esență că între părți nu a existat nu contract de prestări - servicii, de vânzare-cumpărare sau raporturi de locațiune pentru a se putea cere obligarea sa la plata contravalorii chiriei auto sau altor obligații de plată.
A mai menționat intimata că apelanta-reclamantă nu a dovedit îndeplinirea cerințelor art.46 Cod comercial, deoarece semnătura aplicată pe unele facturi, nu aparține angajaților săi și că, nu înțelege să recunoască aceste facturi.
În calea de atac părțile nu au solicitat administrarea de probe.
Examinând sentința comercială atacată prin prisma criticilor formulate, Curtea urmează a respinge apelul pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Analizând actele și lucrările cauzei, Curtea constată că apelanta-reclamantă nu a probat, nici în timpul primei judecăți și nici în calea de atac, că a efectuat livrări de produse către partea adversă în litigiu și nici existența unor raporturi de locațiune auto, dovezi necesare pentru solicitarea pretențiilor cerute cu titlul de contravaloare preț.
În acest sens Curtea reține că, parte din facturile anexate cererii de chemare în judecată, nu poartă semnătura de primire din partea reprezentantului pârâtei-intimate (a se vedea facturile existente la filele 9 și 13 din dosarul de fond).
Celelalte facturi atașate la filele 5, 6, 7, 8 și 10 din dosarul tribunalului deși prezintă o semnătură de primire, nu s-a dovedit că aceasta aparține angajatului - delegat în acest scop de către pârâta-intimată.
Această ultimă societate prin întâmpinarea anexată în calea de atac, a contestat semnătura existentă pe respectivele documente de plată, arătând expres că nu aparține angajaților săi, înțelegând să conteste însăși existența unor raporturi comerciale derulate în condițiile art.36 Cod comercial cu apelanta-reclamantă.
Curtea reține deci, că apelanta-reclamantă nu a probat întrunirea cerințelor art.46 Cod comercial, în condițiile în care nu a dovedit acceptarea de către partea chemată în judecată a facturilor anexate acțiunii introductive, care constă în manifestarea voinței persoanei care angajează comerciantul destinatar, primirea acestora de către o persoană care nu are această calitate, reprezentând o simplă operațiune materială, care nu poate avea valoarea unei acceptări, în condițiile instituite prin norma comercială mai sus indicată.
deci necesar ca inițiatoarea acțiunii, să administreze dovezile necesare probării existenței relațiilor comerciale de vânzare-cumpărare produse și locațiune mijloace auto, cu titlul de exemplu, prin depunerea avizelor de predare-primire, interogatoriu părți adverse etc, probe care nu au fost însă solicitate în prezenta cauză.
Prevederile art.155 alin.5 și 6 din Legea nr.571/2003 evocate de apelantă cu referire la factura nr.-/28.02.2007 nu prezintă relevanță juridică, Curtea constatând că prin aceste norme legiuitorul a reglementat cerințele - informațiile pe care trebuie să le cuprindă o factură, obligații care aparțin emitentului respectivului document și care, nu au rolul dovedirii raporturilor comerciale, în condițiile reglementate prin art.1169 cod civil coroborate cu art.46 Cod comercial.
Nefondată apare și critica referitoare la plata penalităților de întârziere, obligație accesorie celei privind onorarea prețului produselor, pentru a se putea solicita asemenea pretenții fiind obligatorie prestabilirea unei clauze penale sancționatorii conform dispozițiilor art.1066 Cod civil, clauză care să fie acceptată numai de către reprezentantul legal al părților contractante.
În considerarea celor expuse, în temeiul prevederilor art.296 pr.civ. Curtea va respinge apelul ca nefondat și va lua act că intimata-pârâtă nu a solicitat cheltuieli de judecată în calea de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta-reclamantă cu sediul în B,-, sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.693/17.01.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă cu sediul în B,-, sector 3.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 20.05.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
--- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.Jud.- 20.06.2008
Tehnored.- 25.06.2008
4 ex.
Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Mihaela Ioana Barna PrisăcaruJudecători:Mihaela Ioana Barna Prisăcaru, Elena Mincu