Spete pretentii comerciale. Decizia 3/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIE Nr. 3
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Gina Ignat
JUDECĂTOR 2: Simona Gavrila
Grefier - - -
La ordine fiind soluționarea apelului declarat de pârâta Asigurări B, cu sediul ales în G,-, - 1,. 1 împotriva sentinței civile nr. 898 din 13.08.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru apelanta Asigurări, avocat, apărătorul intimatului, avocat, în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar și intimata, personal, care se legitimează cu CI seria - nr. -.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier în sensul că apelanta pârâtă nu a înaintat la dosar relațiile solicitate de instanță, după care;
Apărătorul intimatului depune la dosar întâmpinare ce se comunică și părților adverse.
Reprezentantul apelantei depune la dosar polița de asigurare, în original.
Intimata, întrebată fiind, arată că nu dorește să-și angajeze apărător și depune la dosar un extras din ziar.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul apelantei consideră ca fiind greșită hotărârea instanței de fond față de împrejurarea că prin admiterea cererii principale și celei de chemare în garanție au fost obligați, în solidar, pârâta și chemata în garanție la plata despăgubirilor. Învederează instanței că s-a achitat întreaga sumă către intimatul, fapt recunoscut și în întâmpinare. Solicită admiterea apelului și în rejudecare respingerea cererii de chemare în judecată, iar în cazul admiterii acesteia solicită și admiterea cererii de chemare în garanție. Fără cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatului este de acord cu primul motiv de apel formulat de pârâtă, în sensul că litigiul trebuia soluționat în două etape, adică obligarea pârâtei apelante la sumele solicitate și apoi a chematei în garanție la plata sumelor către Asigurări Consideră ca fiind neîntemeiat motivul de apel privind cuantumul despăgubirilor și arată că apelanta a achitat în integralitate pretențiile formulate de asigurat.
În consecință, solicită admiterea în parte a apelului cu consecința obligării chematei în garanție la plata sumelor achitate către apelantă. Fără cheltuieli de judecată.
Intimata arată că nu este vinovată de producerea riscului și că singurul venit este o pensie de urmaș, deci nu are posibilitate financiară să plătească despăgubirea.
CURTEA,
Asupra apelului comercial d e față.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC Asigurări SA B - Sucursala G solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la plata sumei de 60.579 euro reprezentând contravaloarea asigurării imobilului, a dobânzii legale de la data de 28.11.2008 și până la data achitării integrale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 14.06.2006 a încheiat o asigurare pentru acest imobil situat în G,-, la Asigurări G, valoarea de asigurare convenită fiind de 81.579 euro.
La data de 23.07.2008, la domiciliul lui din G,-, are loc un incendiu, propagat de la vecina sa lleana domiciliată in-.
În urma acestui incendiu a avut loc distrugerea totală a imobilului său și a tuturor bunurilor din acesta. a fost cercetat de Inspectoratul pentru Situații
de Urgență General " " care a întocmit Procesul -Verbal de nr. 85 din 23.07.2008.
După câteva zile, s-a adresat Sucursalei Asigurări G, cerând în baza Poliței nr. - despăgubirea imobilului distrus de incendiu.
În conformitate cu art 3.2 din Asigurarea Complexă a Locuinței,
Asigurări acordă despăgubiri pentru daune produse din incendiu.
Odată, cu întocmirea dosarului de daună, a informat conducerea Asigurări despre faptul că locuiește împreuna cu cei doi copii si cu soția la
cunoștințe si a rugat, având în vedere situația în care se află să fie
despăgubit cu prioritate conform poliței de asigurare.
Învederează instanței de judecată faptul că din luna august 2008,
când în conformitate cu clauzele contractului de asigurare trebuia să fie
despăgubit, a fost de nenumărate rânduri atât la inspectorul de daune care
instrumenta dosarul de daună, cât și la directorul sucursalei, solicitând plata
despăgubirii, aceștia promițându-i plata acesteia.
În urma numeroaselor deplasări la locul incendiului efectuate împreună
cu inspectorul de daune, a stabilit de comun acord faptul că imobilul în
urma incendiului are întreaga structură de rezistență distrusă și în
consecință trebuie să fie demolat.
Mai mult decât atât stabilit împreună cu conducerea societății de
asigurare, în vederea urgentării plății să întocmească un raport de expertiză de
unde să reiasă care va fi suma necesară refacerii imobilului său.
A întocmit un prim raport de evaluare, în care se regăseau și îmbunătățirile aduse imobilului ulterior încheierii asigurării, din care reieșea faptul că pentru repararea imobilului este necesară suma de 88.760 euro, iar apoi în urma solicitării societății de asigurare de a scoate din raport îmbunătățirile aduse imobilului s-a întocmit un nou raport care arăta că pentru repararea imobilului este necesară suma de 84.500 euro.
După ce a întocmit și prezentat cel de al doilea raport de evaluare (luna august 2008) convenit cu reprezentanții societății de asigurare să dărâme imobilul și să se apuce de reconstrucția lui, urmând să primească contravaloarea poliței de asigurare.
După această dată s-a prezentat aproape zilnic la societatea de asigurări, directorul sucursalei asigurându-l despre faptul că plata se va face în cel mai scurt timp, dar că dosarul a fost trimis spre instrumentare la B, și că aceștia urmează să facă plata.
Când a văzut că este purtat zi de zi pe drumuri numai cu promisiuni, neavând unde locui, a făcut la data de 19.09.2008 o cerere prin care solicita să i se comunice stadiul dosarului și data exactă a plății.
La aceasta solicitare, Asigurări i-a răspuns cu adresa nr.6839/19.09.2008, prin care i se comunica faptul că neplata dosarului i se
datorează întrucât nu a întocmit o cerere de despăgubire, situație neprecizata până atunci de reprezentanții Asigurări.
Cu aceasta ocazie i se preciza și faptul că societatea de asigurări a întocmit propriul deviz pentru repararea imobilului.
S-a prezentat imediat la sediul societății de asigurări unde i s-a comunicat faptul că pentru repararea imobilului conform devizului întocmit de aceștia sunt necesari 21.000 euro și că nu ar mai fi necesară demolarea acestuia, în opinia societății de asigurare deși el între timp urmare a înțelegerii între părți, demolase imobilul. Cu această ocazie a întocmit cererea de despăgubire unde a solicitat plata sumei de 81.579 euro ce reprezenta contravaloarea poliței de asigurare.
La data de 29.10.2009 Asigurări îi virează suma de 77.112,57 lei, echivalentul a 21.000 euro susținând că este întreaga despăgubire care i se acordă conform poliței de asigurare.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei copii de pe cererea de despăgubire, procesul-verbal de constatare, procesul-verbal de incendiu, adresa nr.115.155/P din 26.08.2008, evaluare imobil, convocarea la conciliere.
La data de 23.02.2009 pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a numitei.
Conform adresei nr.115.154/P din 26.08.2008 eliberată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență vinovat de producerea incendiului se face proprietarul imobilului din G,-,.
Prin sentința comercială nr. 898/2009, Tribunalul Galația admis atât acțiunea comercială în pretenții cât și cererea de chemare în garanție și a obligat pârâta și chemata în garanție să plătească în solidar reclamantului suma de 60.579 euro sau contravaloarea în lei la data efectuării plății, plus dobânda legală de la data de 28.11.2008 până la data plății efective. De asemenea au fost obligate pârâta și chemata în garanție în solidar la plata de cheltuieli judiciare către reclamant.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
În motivare pârâta a arătat că în data de 13.09.2007 numitul a încheiat cu societatea un contract de asigurare nr.-, având ca obiect asigurarea imobilului proprietate personală situat în G,-.
În data de 23.07.2008 i-a avizat în legătură cu producerea unui incendiu la casa asigurată propagat de la familia cu domiciliul în-, ocazie cu care societatea a deschis dosarul de daună.
La data de 05.08.2008, reprezentanții societății au încheiat cu reclamantul un proces-verbal de constatare a daunelor în care s-au regăsit toate bunurile distruse de incendiu.
În baza procesului-verbal menționat și a constatărilor făcute de inspectori pe teren, s-a stabilit că suma cu care urmează să fie despăgubit să fie de 21.398,20 euro.
Conform disp. art.27 alin.2 din Legea nr.136/1995 "despăgubirile nu pot depăși valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat"; în consecință, în baza evaluării valorii de înlocuire a imobilului ars s-a stabilit ca valoare a despăgubirii suma de 21.378,20 euro.
Urmare a întocmirii cererii de despăgubire de către reclamant, societatea a achitat la data de 5.11.2008 suma de 78.826,69 lei ce reprezintă contravaloarea sumei de 21.378,20 euro.
În conformitate cu adresa nr.115.154/P din 26.08.2008 vinovat de producerea incendiului se face proprietarul imobilului din G,-, iar în conformitate cu art.60 și următ. proc.civ. a solicitat chemarea în garanție a acesteia.
Funcție de aceste considerente, instanța a admis acțiunea și cererea de chemare în garanție; a obligat pârâta și chemata în garanție să plătească în solidar suma de 60.579 euro cu titlu de despăgubire sau contravaloarea în lei la data efectuării plății, plus dobânda legală de la 28.11.2008 și până la data plății efective; a obligat pârâta și chemata în garanție în solidar la plata sumei de 25.653 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel pârâta solicitând schimbarea ei în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și, în subsidiar, în situația admiterii cererii să fie admisă și cererea de chemare în garanție, în sensul obligării chematei în garanție la plata despăgubirilor și a cheltuielilor de judecată de 7.800 lei direct către ea.
În motivarea cererii de apel a arătat pârâta - apelantă că a formulat cerere de chemare în garanție împotriva numitei, persoana care se face vinovată de producerea incendiului la imobilul asigurat și că, în conformitate cu disp. art. 60.pr. civ. instanța de fond trebuia să soluționeze litigiul în 2 etape, pronunțându-se mai întâi asupra raportului juridic între reclamantul și Asigurări și apoi asupra raportului juridic dintre pârâtă și chemata în garanție.
C de al doilea motiv de apel vizează valoarea despăgubirilor acordate către numitul, apelanta apreciind că, în baza constatărilor făcute pe teren și a programului de evaluare de pagubelor, în mod corect ea a evaluat prejudiciul la suma de 21.398,20 euro, sumă care a fost și achitată către reclamant. Apelanta a subliniat că, în speță, este aplicabilă dispoziția cuprinsă în art. 27 alin. 2 din Legea 136/1995, care limitează despăgubirile la valoarea bunului din momentul producerii riscului.
În drept, apelanta a indicat disp. art. 282 - 298. pr.civ.
Legal citat, intimatul - reclamant a formulat întâmpinare (filele 19 - 20 /dosar) prin care a apreciat că apelul este inadmisibil numai pentru primul motiv, arătând că instanța de fond nu trebuia să oblige pârâta și chemata în garanție, în solidar, la plata despăgubirilor.
În ceea ce privește cel de al doilea motiv de apel intimatul a apreciat că în mod corect prima instanță a reținut că totalul despăgubirii cuvenite este de 81.579 euro, întrucât aceasta era valoarea imobilului la data producerii incendiului și că acesta trebuie demolat, întreaga sa structură de rezistență fiind distrusă.
A mai arătat acesta că, de altfel, la data de 27.11.2009 pârâta a achitat în integralitate sumele prevăzute în sentința civilă nr. 898/2009.
Analizând, în limitele cererii de apel, situația de fapt și aplicarea legii, Curtea de Apel apreciază că prezentul apel este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
În mod corect, prima instanță a reținut valoarea despăgubirii de 81.579 Euro și vinovăția numitei în producerea incendiului.
Astfel, valoarea de asigurare a imobilului, egală cu limita răspunderii a fost apreciată încă de la momentul încheierii contractului de asigurare la suma de 81.579 Euro(conform poliței de asigurare nr. - din 12.09.2007 - fila 22/ dosar apel).
Paguba produsă imobilului (respectiv costurile de reface ale acestuia) este de 82.500 Euro, conform concluziilor raportului de expertiză administrat în cauză (filele 73- 79/ dosar fond).
Aprecierea apelantei - pârâte, în sensul că valoarea imobilului se ridică la suma de 21.398,20 euro nu poate fi reținută, având în vedere că însăși apelanta a apreciat, la data de 12.09.2007 (data emiterii poliței de asigurare) valoarea imobilului la suma de 81.579 euro și că aceasta nu a justificat intervenția unor cauze ( de ex. degradări ale imobilului) care să justifice reducerea valorii acestuia.
Față de aceste considerente, văzând și faptul că limita indemnizației de asigurare este de 81.579 euro, Curtea de Apel apreciază că în mod corect Tribunalul a obligat pârâta la plata sumei de 60.579 euro către reclamant, reținând că suma de 21.398, 20 euro a fost achitată.
Având în vedere limitele judecării cererii de apel impuse de disp. art. 295 alin. 1. pr.civ. văzând și faptul că apelanta nu a solicitat modificarea sentinței apelate pentru faptul că întreaga sumă de 81.579 euro a fost achitată, Curtea reține că nu poate modifica sentința în sensul reținerii împrejurării că suma a fost achitată, deși acest aspect este confirmat de intimatul - reclamant.
Prima instanță a făcut însă o greșită aplicare a legii, încălcând disp. art. 60.pr. civ. cât și principiul disponibilității în procesul civil, obligând direct pe chemata în garanție să achite reclamantului despăgubirile, alături de pârâtă, deși pârâta și nu reclamantul formulase cererea de chemare în garanție.
Se mai reține faptul că pârâta a fost chemată în judecată pentru plata sumei de 60.579 euro plus dobânda legală și că, din interpretarea disp. art. 60 alin. 1. pr. civ. rezultă că chematul în garanție poate suporta suma cu care însăși pârâta a căzut în pretenții, astfel încât limita cererii de chemare în garanție este de 60.579 euro plus dobânda legală.
Față de acestea, în mod corect prima instanță ar fi trebuit să oblige pârâta la plata diferenței de despăgubiri către reclamant și pe chemata în garanție, pentru aceeași sumă, către pârâtă.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, potrivit disp. art. 274. pr. civ. urmează a fi obligată pârâta la plata cheltuielilor efectuate de reclamant și chemata în garanție la plata cheltuielilor efectuate de pârâtă.
Față de acestea, văzând și disp. art. 296. pr.civ. urmează a se admite apelul declarat de pârâtă și a se schimba în parte sentința apelată, conform celor reținute mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta Asigurări B, cu sediul ales în G,-, - 1,. 1 împotriva sentinței civile nr. 898 din 13.08.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Obligă pârâta Asigurări B la plata sumei de 60.579 Euro sau contravaloarea în lei la data efectuării plății plus dobânda legală de la 28.11.2008 și până la data plății efective, către reclamantul, domiciliat în G,-.
Obliga chemata în garanție, domiciliată în G,- la plata aceleiași sume către pârâta Asigurări
Obligă pârâta la plata sumei de 25.653 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Obligă chemata în garanție la plata sumei de 7.800 lei, cheltuieli de judecată efectuate la fond, către pârâtă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier,
- -
Red. SG/ 8.02.2010
Tehno MC/ 12.02.2010/ 5 ex.
Fond:
Președinte:Gina IgnatJudecători:Gina Ignat, Simona Gavrila
