Spete pretentii comerciale. Decizia 300/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA AVA COMERCIALĂ
DOSAR Nr-
Decizia comercială nr.300
SEDINȚA PUBLICĂ DE LA 7.03.2008
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Mădălina Ioana Holban
JUDECĂTOR 2: Gabriela Vințanu
JUDECĂTOR 3: Georgeta
Grefier -
***********
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurenții, și CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAȚI, împotriva sentinței comerciale nr. 1009/24.01.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI CEC SA, AVAS, FONDUL NAȚIONAL DE și SC SA.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la data de 22.02.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 29.02.2008 și apoi la 7.03.2008, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberand asupra recursului:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București -Secția a VI-a Comercială la 3.07.2003 sub nr.12078/2003, reclamanții, și CABINET INDIVIDUAL DE AVOCATI au chemat in judecată pe pârâții Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, Casa de Economii și Consemnațiuni-CEC SA, Fondul Național de iții și SC SA, solicitând tribunalului ca prin hotărârea ce o va pronunța să fie obligați pârâții in solidar la plata sumei de 141.328.600 lei ROL, reprezentând contravaloarea a 4255 unității de fond deținute de reclamanți la, cât și la plata actualizării cu rata inflației a debitului principal.
Prin Sentinta comerciala nr.1009/24.01.2007 Tribunalul a respins excepția lipsei capacității de exercițiu ca neîntemeiată. A respins excepția prematurității ca neîntemeiată. A respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților ca neîntemeiată. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei CEC SA. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC SA ca neîntemeiată. A admis excepția prescripției dreptului material la acțiune față de pârâții AVAS, și SC SA. A respins acțiunea formulată de reclamanții, și CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAȚI, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă față de pârâta CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI CEC SA și ca prescrisă față de pârâții AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, FONDUL NAȚIONAL DE și SC SA.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut cu privire la exceptia lipsei capacitatii de exercitiu a reclamantilor că persoanele fizice care au formulat cererea de chemare în judecată au capacitate deplină (de exercițiu, reclamantul reprezentând și Cabinetul de avocatură, conform art.42 Cod pr.civ. nefăcându-se dovada unei situații contrare.
Tribunalul apreciaza neintemeiata exceptia prematuritatii intrucat reclamantii au formulat cereri de rascumparare si au depus procese verbale de conciliere.
Totodată, tribunalul găsește neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, urmând aor espinge ca atare.
Din înscrisurile depuse în dosarul nr.12078/2003 (filele 3-16), constată că reclamanții au avut calitatea de investitori în cadrul, în această calitate formulând cereri de răscumpărare.
Tribunalul consideră întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei CEC SA, urmând aoa dmite cu consecința respingerii acțiunii promovate de reclamanți în contradictoriu cu această pârâtă. Astfel, conform dispozițiilor art.14 alin.1 din Legea nr.333/200 1 privind unele măsuri pentru diminuarea consecințelor încetării răscumpărării de unități de fond de către, Oficiul pentru Recuperarea Creanțelor Bancare preia fără plată toate drepturile și obligațiile CEC SA rezultate din actele juridice încheiate de aceasta cu și/sau SC SA prevăzute în anexa la lege. 2 al aceluiași articol precizează că Oficiul pentru Recuperarea Creanțelor Bancare se în toate drepturile și obligațiile procesuale ale CEC SA.
Tribunalul apreciază neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a SC SA, urmând aor espinge ca atare. Această persoană juridică având calitatea de societate de administrare, a, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, revenindu-i obligațiile stabilite prin OG nr.24/1993.
Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune se constata ca în prezenta cauză, în ceea ce privește stabilirea momentului de începere pentru calculul termenului de prescripție, sunt aplicabile dispozițiile art.22 din OG 24/25.08.1993, privind reglementarea constituirii și funcționării fondurilor deschise de investiții și a societăților de investiții ca instituții de intermediere.
Rezultă, așadar, că, în cauză, termenul de prescripție este de 3 ani, care începe să curgă după expirarea termenului de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererilor de răscumpărare a unităților de fond de către fiecare reclamant.
Reclamanții au introdus acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr.12078/2003 (ulterior primind număr unic -) la data de 02.07.2003 (data poștei).
Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, reclamanții au formulat cereri de răscumpărare, care au fost transmise către SC SA prin notificările înregistrate la Judecătoria Sectorului 1 B sub nr.2656-2659/05.06.2000, acestea fiind primite de societate la 15.06.2000 acestea fiind primite de societate la 15.06.2000. Calculând termenul de 10 zile lucrătoare, de la data primirii cererilor de răscumpărare, rezultă că acesta se împlinea la data de 29.06.2000 (într-o zi de joi), iar termenul de prescripție la data de 29.06.2003 (într-o zi de duminică termenul prorogându-se astfel conform dispozițiilor art. 101 alin.5 Cod pr.civ. până la data de 30.06.2003. Or, reclamanții au formulat prima cerere de chemare în judecată (înregistrată inițial sub nr.12078/2003) la 02.07.2003 (data poștei), iar cea de-a doua (ce a făcut obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Sectorului 1 B) la data de 23.11.2005 astfel încât termenul de prescripție de 3 ani a fost depășit.
Tribunalul apreciază că prin suspendarea emisiunii și răscumpărării titlurilor de participare ale nu s-a întrerupt termenul de prescripție, cazurile de întrerupere sau suspendare a termenului de prescripție fiind strict și limitativ prevăzute de lege
Impotriva acestei sentinte, cu respectarea termenului prevazut de art.301 Cod procedura civila, au declarat recurs reclamantii, criticand hotararea pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitand casarea acesteia si trimiterea spre rejudecare.
In motivare, recurenta a aratat ca instanta de fond a admis in mod nejustificat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.
A fost determinat eronat termenul de plata a unitatilor de fond la, ignorand deciziile.
Astfel daca luam în considerație termenul de la zile lucrătoare în care SA ar fi trebuit să facă plata, conform procedurii legale, pe zile libere, rezultă următoarele:
a) ziua de joi, 15.06.2000 nu se ia in calcul;
b) prima zi a termenului incepe cu vineri, 16.06.2000.
c) urmatoarea saptamina lucratoare este continuta de datele 19, 20, 21, 22, 23 iunie 2000, repectiv zilele de luni vineri ale acestei saptamini;
d) urmatoarea saptamina lucratoare este continuta de datele 26, 27, 28, 29 iunie 2006, repectiv zilele de luni joi ale acestei saptamini;
e) ultima zi, 29.06.2000 (adica a X-a zi) nu, se ia in calcul, asa ca termenul se implineste pe data de vineri" 30.06.2000.
Prima zi in care reclamantii ar fi putut introduce actiune in pretentii ar fi fost ziua de luni, 3 iunie 2000.
Termenul de prescriprie calculat incepind cu 3 iulie 2000, se implineste in data de 3 iulie 2003, care a cazut intr-o zi de joi.
Or, reclamantii au introdus actiune in data de 2 iulie 2003, conform datei
postei, asadar in inlauntrul termenului de prescriptie.
Comisia Nationala al Valorilor Mobiliare a emis Decizia nr. D 1266/05.06.2000 prin care a revocat decizia de autorizare a SA, care era administratorul Fondului National de itii la acel moment.
Reclamantii nu au cunoscut despre emiterea în aceeași zi a Deciziei nr. D 1266/05.06.2000.
In data de 14.06,2000 prin Decizia nr.D 1285/14.06.2000 emisa de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare aceasta institutie a stabilit urmatoarele: Se suspendă emisiunea și răscumpărarea titlurilor de participare ale Fondului Național de iții.
Art. 12 din contractul de societate civila prin care s-a constituit fondul si art. 13 din OG 24/1993prevad ca drepturile de rascumparare pot fi suspendate de catre Agentia Valorilor Mobiliare.
Cu privire la acest aspect recurentii invoca si citeaza prevederile art. 39 din OG 24/1993, art. 1, 2, 42, 47 si 48 din Regulamentul 9/1996 privind constituirea si functionarea fondurilor deschise de investitii, societatilor de investitii, societatilor de administrare si societatilor de depozitare emis de.
SA nu avea dreptul sa faca plăți către reclamanti, intrucit ii fusese retrasa autorizatia de catre si nici Fondul National de itii nu o putea face, intrucit nu avea dreptul sa faca astfel de operatiuni care erau in competenta societatilor de administrare a investitiilor, iar o altă societate de administrare a investitiilor care sa preia active le nu fusese numită de.
Mai mult prin deci nr. D 1285/14.06.2000 a fost suspendat dreptul de a onora cereri le de rascumparare a unitatilor de fond la la alegerea de catre investitorii a unei noi societati de administrare a investitiilor care sa administreze acest fond de investitii, dar suspendarea onorarii cererilor de rascumpărare nu putea depăși 90 de zile de la data retragerii autorizatiei.
Perioada de suspendare a rascumpararilor a fost valabila pana la data de 03.08.2000.
Pentru perioada scursă intre 14.06.2000 - 03.08.2000 in care dreptul de rascumparare al unitatilor de fond fusese suspendat urmare a deciziei nr. D 1285/14.06.2000 reclamantii nu puteau pretinde obligarea pârâtilor la plata sumelor de bani, intrucit nu exista posibilitatea platii rascumpararilor de unitati de fond si in al doilea rând nu exista persoana care sa poata dispuna de acest drept.
Instanța a considerat în mod eronat că dreptul la acțiune era deschis reclamanților din 29.06.2000, data respectivă reprezentând și punctul de plecare al termenului de prescripție.
În concluzie, instanța de fond în mod netemeinic și nelegal a analizat întreruperea sau suspendarea termenului de prescripție când în realitate termenul de prescripție la data de 2.07.2000 nici nu începuse să curgă.
Exista totusi o intrerupere a termenului de prescriptie neobservata de instanta.Nici prima actiune (ce a format obiectul dosarului 12.078/2003) si nici a doua ( ce a format obiectul dosarului 15.002/2005 al Judecatoriei Sectorului 3) nu au fost prescrise.
Din punct de vedere procesual instanta nu s-a pronuntat cu privire la perimarea celei de a doua acțiuni, ci numai și-a expus considerentele.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a SA a fost admisă în mod eronat.
Avind în vedere că vointa partilor a fost exprimata in mod valabil, in legatura cu incheierea contractului de cautiune-fidejusiune, revine numai partilor sa accepte inlocuirea unei părți din acest contract.
Recurenții au solicitat contravaloarea unităților de fond la prețul de răscumpărare de 103.720 lei vechi, actualizat cu indicele de inflație de la data depunerii cererii până la data plății.
CEC a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia tardivitatii recursului si a pretins ca in mod corect a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive in ceea ce o priveste.
Exceptia tardivitatii formularii recursului a fost respinsa la data de 11.01.2008, pentru motivele expuse in incheierea de la aceasta data.
Analizand sentinta atacata in raport de motivele invocate, Curtea constata ca instanta de fond a interpretat corect materialul probator administrat si a aplicat judicios dispozitiile legale incidente, recursul fiind nefondat.
de prevederile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 331/200 potrivit careia Oficiul pentru Recuperarea Creantelor Bancare a preluat drepturile si obligatiile CEC rezultate din actele juridice incheiate cu si si calitatea procesuala a CEC in dosarele aflate pe rolul instantelor judecatoresti, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a CEC a fost in mod corect admisa de catre Tribunal.
In ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului la actiune se constata ca, intrucat reclamantii invoca un drept patrimonial de creanta, potrivit dispozitiilor art.3 alin.1 si art.7 alin.1din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescriptie este de trei ani si curge de la data nasterii dreptului la actiune, respectiv de la data scadentei obligatiei de plata, care este a zecea zi de la data inregistrarii cererii de rascumparare, data pana la care societatea de administrare era obligata sa onoreze cererea, potrivit art. 22 din OG nr. 24/25.08.1993.
In cauza, reclamantii au depus cererile de rascumparare la data de 15.06.2000, termenul de rascumparare fiind la 26.06.2000,
iar cererea de chemare in judecata a fost depusa la data de 02.07.2003, cererea fiind prescrisa.
Termenul de plata a unitatilor de fond de 10 zile de la depunerea cererii de rascumparare este un termen legal de drept substantial, care se calculeaza prin sistemul intermediar.
Sistemul pe zile libere este aplicabil numai termenelor procedurale, iar modalitatea de calcul este prevazuta de art. 101 Cod procedura civila, nefiind aceea indicata de recurenti.
Suspendarea onorarii cererilor de rascumparare a unitatilor de fond nu a avut efect intreruptiv sau suspensiv a termenului de prescriptie.
Cauzele de intrerupere sau suspendare a termenului de prescriptie sunt cele prevazute in mod expres si limitativ de Decretul nr. 167/1958.
Recurentii au arata in cererea de recurs ca instanta de fond a analizat intreruperea sau suspendare termenului de prescriptie, cand in realitate, termenul nici nu incepuse sa curga.
Aceste afirmatii sunt nefondate, instanta a analizat suspendarea si intreruperea termenului de prescriptie intrucat numai prin interventia acestora, se putea produce amanarea datei la care termenul incepe sa curga.
Data nasterii dreptului la actiune nu se confunda cu data la care unitatile de fond puteau fi rascumparate, recurentii aveau drept de a formula cerere de rascumparare si aveau deschisa calea unei actiuni in justitie in cazul in care acesteia nu i se dadea curs, chiar daca rascumpararea era suspendata.
a suspendat dreptul de rascumparare si nu dreptul investitorului de a se adresa justitiei, singura conditie prealabila ce trebuia indeplinita inainte de a se adresa instantelor judecatoresti fiind depunerea unei cereri de rascumparare.
Prin ipoteza cererea de rascumparare nu este onorata, pentru ca altfel actiunea nu ar avea cauza.
Referitor la intreruperea termenului de prescriptie conform art. 16 lit.b) din decretul nr. 167/1958, se retine ca potrivit textului de lege invocat prescriptia se intrerupe prin introducererea unei cereri de chemare in judecata hiar daca cererea a fost introdusa la o instanta necompetenta.
Pentru a produce efectul intreruptiv se cere ca actiunea sa fie introdusa in termenul de prescriptie, sa fie efectiva (retragerea sau perimarea atrage neindeplinirea acestei conditii) si actiunea sa fie admisa prin o hotarare definitiva.
In speta nu sunt indeplinite cerintele legale pentru a opera intreruperea termenului de prescriptie.
Greseala instantei cu privire la cuantumul pretentiilor reclamantilor este o eroare materiala, ce nu are relevanta asupra temeiniciei hotararii.
Pentru aceste considerente, Curtea in temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenții, și CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAȚI, împotriva sentinței comerciale nr. 1009/24.01.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI CEC SA, AVAS, FONDUL NAȚIONAL DE și SC SA.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 7 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.Jud.
Dact.
Ex.2/
---------------------
Tribunalul București
Secția VI Comercială
Judecător fond:
Președinte:Mădălina Ioana HolbanJudecători:Mădălina Ioana Holban, Gabriela Vințanu, Georgeta
