Spete pretentii comerciale. Decizia 302/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 792/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIE COMERCIALĂ Nr. 302
Ședința publică de la 06 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iulia Manuela Cîrnu I-- -
JUDECĂTOR 2: Alecsandrina Rădulescu
GREFIER ---
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta SOCIETATEA AGRICOLĂ "" împotriva sentinței civile nr. 425 din data de 21.02.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata SC SRL.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta prin avocat G, cu împuternicire avocațială la dosar, intimata prin avocat, cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Apelanta prin avocat depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță, prin rezoluție și timbrul judiciar aferent.
Apelanta prin avocat solicită în susținerea motivelor de apel proba cu înscrisuri - în cadrul căreia depune la dosar contractul de prestării servicii și alte înscrisuri, în dublu exemplar, proba testimonială cu doi martori și expertiză financiar - contabilă care să stabilească suma concret datorată și dacă există această sumă de plată.
Intimata prin avocat arată că se opune la cererea de probatorii, având în vedere că apelanta la fondul cauzei nu a formulat întâmpinare și nu a propus probe în apărare.
Apelanta prin avocat învederează instanței aspectul că există un preț uzual de 170 lei la hectar pentru această prestație, iar în situația în care motorina este de la beneficiar, aceasta se scade din preț.
Apelanta prin avocat arată că are dovezi pe acest aspect, respectiv documente de la mai mulți prestatori din aceeași zonă care dovedesc cele susținute, respectiv un preț de 170 lei la hectar, iar în situația în care motorina este de la beneficiar, aceasta se scade din preț.
Intimata prin avocat arată că prețul este de 190 lei la hectar + TVA, acesta fiind un preț negociat și nu un preț impus.
Intimata prin avocat arată că nu solicită probe în apărare.
Curtea, deliberând, încuviințează apelantei proba cu înscrisuri, respectiv înscrisurile depuse astăzi în ședință publică, comunicând un exemplar și intimatei.
Intimata prin avocat arată că nu solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de înscrisurile depuse de către apelantă.
Curtea, respinge apelantei proba cu doi martori și expertiză contabilă, ca nefiind utilă, concludentă, pertinentă cauzei, față de petitul cererii de chemare în judecată și de motivele de apel.
Nemaifiind cereri de formulat și nici probe de administrat constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel.
Apelanta prin avocat solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și respingerea acțiunii precizată ca nefondată, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse astăzi.
Intimata prin avocat solicită respingerea apelului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului comercial d e față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași la data de 27.06.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Societatea agricolă "", solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 97.541 lei cu titlu de debit și 14.874 lei cu titlu de penalități de întârziere, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de desfășurarea procesului.
Prin sentința civilă nr.425/21.02.2008, Tribunalul Călărașia admis acțiunea astfel cum a fost precizată, obligând pârâta la plata sumei de 32.151 lei cu titlu de preț și 40.900 lei cu titlu de penalități de întârziere. Totodată pârâta a fost obligată la plata sumei de 7.106 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta a efectuat în aprilie 2004 lucrări agricole pentru pârâtă, recepționate conform proceselor-verbale de la dosar, iar pentru încasarea contravalorii acestor lucrări reclamanta a emis factura fiscală nr.-/27.04.2007, prevăzând un termen de plată de 5 zile de la facturare sub sancțiunea plății de penalități în valoare de 0,25% pe zi de întârziere.
Ca urmare a plăților ulterioare efectuate de către pârâtă, reclamanta și-a precizat valoarea capătului de cerere principal la suma de 32.151 lei.
Instanța de fond a apreciat că acțiunea reclamantei este întemeiată, pârâta nereușind să facă dovada celor susținute, în sensul că prețul convenit cu reclamanta a fost mai mic decât cel înscris în factură, respectiv de 190 lei/ha + TVA.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, apel înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială la data 21.04.2008.
În motivarea apelului declarat, apelanta a arătat că instanța de fond a soluționat greșit speța dedusă judecății, întrucât din probele administrate reiese că înțelegerea părților a fost în sensul că, din prețul lucrărilor executate de reclamantă să se scadă contravaloarea motorinei asigurată de către apelanta-pârâtă, aspect ce reiese atât din ofertele emise de alte societăți similare pârâtei care prevăd aceeași clauză, în sensul că motorina beneficiarului se scade din preț, cât și din proba cu martori administrată în fața instanței de fond.
Apelanta a mai arătat că pentru motorina asigurată intimatei, nu putea să emită factură, deoarece nu are în obiectul de activitate "comerț cu carburanți".
Cât privește obligarea apelantei-pârâte la plata penalităților de întârziere, apelanta a arătat că acestea au fost calculate unilateral de către intimata-reclamantă, apelanta opunându-se acestui mod de calcul arbitrar.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel formulate și prin raportare la dispozițiile art.294 și următoarele Cod procedură civilă, Curtea reține că apelul declarat este întemeiat pentru următoarele considerente:
Din analiza materialului probator administrat în cauză, Curtea reține că între părțile în proces au intervenit raporturi contractuale în condițiile art.36 Cod comercial, respectiv prin executarea ofertei apelantei-pârâte de către intimata-reclamantă, fapt probat în cauză cu procesele-verbale de recepție a lucrărilor agricole efectuate de intimată, procese-verbale acceptate prin semnătură de către apelanta-pârâtă. Urmare a executării acestor lucrări, în speță a fost emisă de către reclamantă factura fiscală a cărei neexecutare corespunzătoare este invocată în prezentul litigiu.
Ca atare, având în vedere dispozițiile art.36 și 46 Cod comercial, Curtea reține că în speță a fost făcută dovada stabilirii raporturilor contractuale dintre părți.
Cât privește invocarea de către apelantă a neacceptării clauzei relativă la preț, clauză care încalcă uzanțele în agricultură, conform cărora prețul uzual este de 170 lei/ha + TVA, iar nu 190 lei/ha + TVA cum a facturat reclamanta, Curtea va respinge această susținere ca nefondată, întrucât, pe de o parte uzanțele comerciale nu sunt izvor de drept în dreptul comercial român, nefiind deci obligatorii. Prețul uzual nu este un preț obligatoriu, în speță fiind aplicabil pe deplin principiul liberei concurențe pe piața comercială.
Nu se poate reține nici susținerea apelantei referitoare la neacceptarea facturii emisă de reclamantă către pârâtă, întrucât, pe de o parte, factura în cauză este semnată olograf de către numitul, aplicarea sigiliului nefiind obligatorie, iar pe de altă parte, contravaloarea facturii în speță a fost achitată în parte de către pârâtă, plata parțială probând în fața instanței acceptarea implicită, conform art.1169 Cod civil.
Curtea nu poate reține nici motivul invocat referitor la înțelegerea părților de compensare a contravalorii lucrărilor executate de intimată cu contravaloarea motorinei asigurată de apelanta-beneficiar, întrucât, proba acestei afirmații nu a fost făcută în fața instanței, ofertele prezentate de apelantă și emise de societăți similare intimatei nefiind o dovadă în acest sens, cu atât mai mult cu cât, față de cele arătate anterior, uzanțele în agricultură nu sunt obligatorii pentru participanții la raporturi juridice. Nici depozițiile martorilor nu sunt probe certe și concludente pe cele învederate de apelantă, putând fi apreciate doar ca niște începuturi de probă scrisă care, pentru a forma convingerea intimă a instanței de judecată trebuie coroborate cu alte mijloace de probă, de exemplu, corespondența comercială a părților în litigiu.
Curtea apreciază însă că este întemeiat motivul de apel invocat cu privire la obligarea greșită a pârâtei la plata penalităților de întârziere.
Pe acest aspect, Curtea reține că întrucât între părțile în proces nu s-au stabilit raporturi contractuale scrise, clauza penală inserată de intimată pe factura fiscală emisă trebuie considerată nescrisă, pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art.1066 și următoarele Cod civil, permite părților contractante să evalueze anticipat prejudiciul încercat de creditor în caz de nerespectare a obligațiilor contractuale asumate, printr-o convenție accesorie numită clauză penală. Ca atare, fiind vorba despre o convenție pentru încheierea acesteia este necesară realizarea acordului de voință al părților contractante - mutuus conssensus, or facturilor fiscale sunt înscrisuri emise în faza de executare a contractului deja încheiat, nefiind acceptate de regulă de persoanele îndreptățite să reprezinte voința juridică a societății.
Curtea reține așadar că în speță intimata-reclamantă nu a făcut dovada existenței unui acord de voință al părților contractante cu privire la plata de penalități de întârziere, conform art.1066 și următoarele Cod civil, motiv pentru care, în baza art.296 Cod procedură civilă va admite apelul, va schimba în parte sentința atacată și va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere relativ la obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere, față de dispozițiile art.1169 cod civil coroborate cu principiul general de drept civilidem est non esse non probarae.
În baza art.274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga intimata la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de continuarea procesului, reprezentând taxa de timbru și onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta SOCIETATEA AGRICOLĂ "" cu sediul în comuna, județul C, împotriva sentinței civile nr.425 din data de 21.02.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata cu sediul în C, str. -, -8,.15B,.2, județul
Schimbă în parte sentința atacată, în sensul că, pe fond, admite acțiunea reclamantei în parte și obligă pârâta la plata sumei de 32.151 lei, cu titlu de preț.
Respinge capătul de cerere privind penalitățile de întârziere ca nefondat.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Obligă intimata la plata sumei de 3.700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către apelantă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.06.2008.
Președinte, Judecător,
I-
Grefier,
-
Red.Jud. - 10.06.2008
Tehnored. - 12.06.2008
Nr.ex.: 4
Fond: Tribunalul Călărași - Secția Civilă
Președinte:
Președinte:Iulia Manuela CîrnuJudecători:Iulia Manuela Cîrnu, Alecsandrina Rădulescu
