Spete pretentii comerciale. Decizia 309/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
Nr. în format vechi 84/2008
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIAL
Decizia comercial nr.309
Ședința public din data de 10.06.2008
Curtea constituit din:
PREȘEDINTE: Florica Bodnar
JUDECTOR - -
GREFIER - -
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor formulate de apelanta-reclamant ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR și apelanta-pârât ROMÂNEASC - SUCURSALA, împotriva sentinței comerciale nr.11470/16.10.2007 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial în dosarul nr-.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale prților au avut loc în ședința public din data de 03.06.2008, fiind consemnate în încheierea de ședinț întocmit la acea dat, încheiere care face parte integrant din prezenta hotrâre, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 10.06.2008, când în urma deliberrii a pronunțat urmtoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelurilor de faț, deliberând constat urmtoarele:
Prin sentința comercial nr.11470/16.10.2007 pronunțat în dosarul nr- Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial a admis cererea formulat de reclamanta ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR în contradictoriu cu pârâta ROMÂNEASC -.
În consecinț, a dispus rezilierea contractului de închiriere nr.2766/04.10.1990 și a contractului de închiriere nr.1432/23.12.1973.
De asemenea, a dispus evacuarea pârâtei din spațiul în suprafaț de 75,81. și de 219,57. ce face obiectul celor dou contracte situat în B,-.
A obligat pârâta la plata sumei de 28.750 lei cu titlu de chirie și penalitți de întârziere pentru perioada 01.2004 - 31.05.2005.
Pentru a hotrî astfel, tribunalul a avut în vedere actele și lucrrile cauzei, reținând în esenț c între prți s-a încheiat contractul de închiriere nr.2766/04.10.1990 având ca obiect suprafețele locative cu alt destinație decât aceea de locuinț, respectiv imobilul din-, compus din șase încperi în suprafaț de 50. și dou încperi în suprafaț de 17,17.
Tribunalul a mai reținut c, inițial, prți în contract au fost - în calitate de titular al dreptului de administrare al imobilului iar, în calitate de locatar principal.
Ulterior, succesor în drepturi a fostului - a devenit în temeiul legii, reclamanta Administrația Fondului Imobiliar aflat sub autoritatea Consiliului General al Municipiului B, iar pârâta în baza HG nr.1279/17.12.1990 și a Legii nr.15/1990 a preluat activul și pasivul Administrației Asigurrilor de Stat (S), inclusiv calitatea de locatar în contractul de închiriere nr.2766/04.10.1990.
A mai reținut c reclamanta a solicitat rezilierea contractului de închiriere pentru neexecutarea de ctre pârât a obligației de plat a chiriei pe perioada 01.2004 - 31.05.2006, suma solicitat și calculat potrivit înscrisurilor de la dosar, respectiv 2875,68 lei (chirie restant, penalitți și TVA) și modul de calcul al acesteia nefiind contestat de pârât care nu a fcut dovada plții.
Ca atare, tribunalul a reținut c pentru neexecutarea obligației contractuale privind plata chiriei se impune rezilierea contractului de închiriere și evacuarea pârâtei din imobilul obiect al contractului, aceasta nemaijustificând un titlu locativ și totodat se impune obligarea pârâtei la plata sumei de 28.750,42 lei, reprezentând chirie restant și majorri de întârziere și TVA aferent.
În ceea ce privește cheltuielile de judecat solicitate de reclamant, instanța a reținut c nu au fost dovedite.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR a formulat apel în termen, considerând-o netemeinic și nelegal numai în ceea ce privește neacordarea cheltuielilor de judecat, solicitând admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței în sensul obligrii intimatei-pârâte și la plata sumei de 18,00 lei reprezentând cheltuieli de judecat.
În motivarea apelului dup prezentarea situației de fapt, apelanta reclamant a invocat c, la termenul din 03.04.2007 a depus o cerere de reexaminare a taxei de timbru prin care a artat c este scutit de plata taxei de timbru pentru cererile în pretenții, apreciind c trebuie timbrate capetele de cerere privind rezilierea și evacuarea în sum total de 18,00 lei.
În acest sens a timbrat acțiunea cu suma mai sus artat, conform nr.256/14.03.2007, cu acest înscris fcând dovada cheltuielilor de judecat.
În drept au fost invocate dispozițiile art.274 pr.civ. art.282 - 298 Cod pr.civ.
În susținerea apelului apelanta reclamant a anexat în copie nr.256/14.03.2007.
Împotriva sentinței comerciale nr.11470/16.10.2007 pronunțat în dosarul nr- și pârâta SC ROMÂNEASC - SUCURSALA a formulat apel în termen, considerând-o netemeinic și nelegal.
Prin motivele de apel depuse la dosar la data de 12.02.2008 apelanta-pârât a invocat în esenț urmtoarele:
1.Imobilul în litigiu este deținut în coproprietate de ctre SC SA și de statul român. Cota parte din imobil aflat în proprietatea statului român este dat în administrarea -
În susținerea acestui motiv apelanta pârât a invocat c imobilul din- a fost, pân în anul 1990 proprietate de stat, avea în administrare o parte din imobil, în baza ordinului nr.214/20.04.1959 al Ministerului Finanțelor, iar odat cu intrarea în vigoare a HG nr.1279/1990, cota parte din imobilul aflat în administrarea, a intrat în proprietatea societții nou înființate SC SA.
Astfel, din data de 01.01.1991 și pân în prezent, imobilul se afl în coproprietate: 39,49 % proprietate de stat pentru partea din imobil administrat de și 60,51% proprietatea pentru partea din imobil care s-a aflat în administrarea.
Apelanta-pârât a mai artat c pân în prezent prțile nu au cerut ieșirea din indiviziune, astfel încât nici una nu are un drept exclusiv asupra unei prți materiale determinant din bunul aflat în coproprietate, fiecare având un drept exclusiv numai asupra unei cote prți ideale, abstracte, matematice din dreptul de proprietate asupra acestui imobil.
A mai artat c, de la data la care au devenit coproprietare asupra imobilului au înțeles s determine în mod amiabil suprafața folosit în exclusivitate de fiecare. Astfel, SA a folosit +Mezaninul + E1,2,3 iar statul român a folosit etajele 4 și 5, aceste spații fiind închiriate ca locuințe.
Referitor la contractele de închiriere nr.1432/23.12.1973 și 2766/4.10.1990 apelanta pârât a artat c au fost încheiate înainte de data dobândirii cotei prți din proprietatea imobilului, singurul, proprietar fiind aceea dat statul român, în prezent îns, în lipsa unor elemente concrete de identificare a spațiilor închiriate, nu se poate stabili dac acea suprafaț închiriat este aferent cotei prți deținute în proprietate de statul român sau de.
Mai mult, imobilul a fost renovat de ctre SA, lucrrile demarate în anul 1998 și finalizate în anul 2002, ocazie cu care structura de rezistenț a fost refcut și consolidat iar interiorul a fost recompartimentat.
2.Potrivit art.1411 din Codul civil, valabilitatea contractului de locațiune presupune ca suprafața închiriat s fie determinat de ctre prți. În acest moment suprafața închiriat SA nu mai poate fi identificat, datorit lucrrilor de consolidare și modernizare ale imobilului deținut în coproprietate de prți și datorit lipsei unor elemente de identificare din contractele încheiate de prți.
În susținerea acestui motiv apelanta pârât mai artat c reclamanta nu a fcut dovada c SA folosește o parte din spațiu aferent cotei prți de 39,49 % din proprietatea care revine statului, situație în care consider c cele dou contracte de închiriere au rmas fr obiect.
3.În subsidiar, în situația în care se va trece peste aceste motive, apelanta pârât a solicitat s se constate c suma calculat cu titlu de chirie nu corespunde prevederilor contractuale, iar în situația în care se va constata c datoreaz chirie s se solicite reclamantei s o calculeze potrivit contractelor încheiate.
De asemenea, apelanta pârât a solicitat și compensarea sumelor reprezentând chirie cu nota aferent din sumele datorate de - administratorul imobilului societții sale, în baza titlului executoriu - decizia civil nr.572/F/10.06.2002, pronunțat de Tribunalul Bucure ști, în dosarul nr.6529/2000.
În susținerea apelului, apelanta pârât a anexat înscrisuri în copie.
Apelul a fost legal timbrat.
În combaterea apelului formulat de SC apelanta reclamant a formulat și depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acestuia ca nefondat, depunând la dosar înscrisuri în copie.
În cauz, Curtea a încuviințat ambelor prți proba cu înscrisuri și a respins proba cu interogatoriu solicitat de apelanta-pârât, apreciind c nu este util și concludent soluționrii cauzei.
De asemenea, șa solicitarea instanței, apelanta-reclamant a depus la dosar copii de pe înscrisurile menționate în întâmpinare.
La dosarul cauzei apelanta pârât a depus concluzii scrise.
Examinând apelul formulat de apelanta reclamant, în raport de criticile invocate și în raport de actele și lucrrile cauzei, Curtea constat c este fondat pentru considerentele ce se vor arta.
Astfel probele cauzei relev c, apelanta reclamant a timbrat capetele de cerere vizând rezilierea contractului de închiriere și evacuarea din spațiu, depunând la dosar nr.256/14.03.2007 atestând plata sumei de 18,00 lei - reprezentând tax judiciar de timbru.
În aceste condiții, în mod greșit instanța de fond a reținut c reclamanta nu a fcut dovada cheltuielilor de judecat ocazionate de proces.
În consecinț, în baza art.296 Cod pr.civ. și art.274 Cod pr.civ. Curtea va admite apelul formulat de apelanta reclamant și va schimba în parte sentința atacat, în sensul c va obliga pârâta la plata sumei de 18,00 lei reprezentând cheltuieli de judecat.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Examinând apelul formulat de apelanta pârât, în raport de criticile invocate, în raport de actele și lucrrile cauzei și având în vedere și dispozițiile legale incidente, Curtea constat c este nefondat pentru considerentele ce se vor arta.
Astfel, probele cauzei relev c între - (antecesoarea reclamantei) în calitate de locator și (antecesoarea pârâtei) în calitate de locatar, s-au încheiat contractele de închiriere nr.1432/23.12.1973 și nr.2766/04.10.1990, suprafețele închiriate din imobilul situat în B,-, sector 3, fiind menținute atât în conținutul contractelor de închiriere, dar și în anexele la acestea, respectiv în schița spațiilor, în procesul verbal de predare-primire al spațiilor și în fișa de calcul a chiriei lunare (înscrisuri aflate în dosar la filele 45-62).
Curtea, constat c pretențiile solicitate de apelanta-reclamant au fost calculate în raport de suprafețele menționate în aceste înscrisuri, care nu au fost contestate de apelanta pârât, ba mai mult aceasta nici nu a depus la dosar o not proprie de calcul a chiriei în susținerea celor afirmate prin motivele de apel.
Fr a contesta c, în prezent, imobilul situat în B,-, sector 3, se afl în coproprietatea apelantei pârâte și a statului reprezentat de -, Curtea reține c apelanta pârât nu a probat c este coproprietara și nici nu a probat c suprafețele închiriate prin cele dou contracte, sunt incluse în cota sa de proprietate.
De altfel, apelanta-pârât nu a probat nici susținerea în sensul c, între ea și apelanta-reclamant ar fi intervenit o înțelegere cu privire la folosința imobilului deținut în coproprietate cu atât mai mult cu cât prin întâmpinare aceast înțelegere nu a fost recunoscut de apelanta-reclamant.
În ceea ce privește solicitarea apelantei pârâte de a se proceda la compensarea sumelor solicitate de apelanta reclamant cu sumele datorate de aceasta în baza deciziei civile nr.572/F/10.06.2002 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - în dosarul nr.6529/2000, Curtea apreciaz c o asemenea cerere a fost formulat pentru prima dat în apel, fiind inadmisibil în raport de dispozițiile art.294 alin.1 pr.civ.
Pe de alt parte, Curtea reține c apelanta reclamant a probat c decizia susmenționat a fost schimbat în parte, prin decizia civil nr.228/26.05.2006 pronunțat de Curtea de APEL BUCURE ȘTI - Secția a IV-a Civil în dosarul nr- fiind admis apelul su, în sensul c s-a înlturat din dispozitiv obligația la plata sumei de 18.696.404.936 lei decizia fiind irevocabil, conform certificatului de gref eliberat de ÎCCJ - (fila 37 din dosar).
În considerarea celor artate, în baza art.296 Cod pr.civ. Curtea va respinge apelul formulat de apelanta-pârât ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta reclamant ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR cu sediul în B,-, sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.11470/16.10.2007 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția VI- Comercial în dosarul nr-, în contradictoriu cu apelanta-pârât SC Româneasc SA - Sucursala - -, cu sediul în B,-, sector 3.
Schimb în parte sentința atacat, în sensul c oblig pârâta la plata sumei de 18,oo lei reprezentând cheltuieli de judecat.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Respinge apelul formulat de apelanta-pârât SC Româneasc SA împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședința public de la 10.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red.Jud. - 01.07.2008
Tehnored. - 05.07.2008
8 ex.
Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial
PREȘEDINTE: Florica Bodnar
Președinte:Florica BodnarJudecători:Florica Bodnar, Mioara Badea
