Spete pretentii comerciale. Decizia 313/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 313
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Tudora Drăcea
JUDECĂTOR 2: Maria Necșulescu
GREFIER - -
Pe rol judecarea apelurilor declarate de reclamanta CFR MARFA SA B, cu sediul în B,-, sector 1, prin CFR MARFA SA - SUCURSALA C, cu sediul în C,--7 și de către pârâta SC C împotriva sentinței nr. 122 din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta reclamantă CFR MARFA SA B prin CFR MARFA SA - SUCURSALA C, prin cons. jr. și apelanta pârâtă SC C, prin avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin serviciul arhivă al instanței expertul a depus răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză.
Interpelat de către instanță, avocatul apelantei pârâte SC C, declară că obiecțiunile la raportul de expertiză au fost formulate de parte și din eroare în conținutul acestora a fost menționată cererea în pretenții și că apelul declarat privește numai cuantumul cheltuielilor de judecată.
Luând act că nu mai sunt excepții de ridicat sau cereri de formulat, s-a constatat dosarul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul asupra apelurilor.
Avocat, a depus concluzii scrise și a solicitat admiterea apelului conform motivelor, schimbarea în parte sentinței, în sensul obligării reclamantei la plata cheltuielilor de judecată efectuate la instanța de fond.
Cu privire la apelul reclamantei, a solicitat respingerea acestuia și menținerea sentinței atacate având în vedere că reducerile tarifare de care a beneficiat societatea au fost corect calculate și just acordate, cu respectarea în totalitate a reglementărilor legale în materie și a clauzelor contractuale.
Consilierul juridic a solicitat respingerea apelului declarat de către pârâtă având în vedere că onorariul solicitat este nejustificat de mare în raport de munca prestată și de valoarea pretențiilor.
Privitor la apelul declarat de reclamanta CFR MARFA SA B, solicită admiterea acestuia conform motivelor, schimbarea sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii, obligarea pârâtei la plata sumei de 135.662,92 lei reprezentând prejudiciul produs societății prin acordarea de reduceri tarifare necuvenite, dobânda, diferența de curs valutar pentru care s-a calculat dobânda și cheltuielile de judecată efectuate.
CURTEA:
Asupra apelurilor de față:
Prin sentința nr.122/31 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj -Secția Comercială în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta CFR MARFA SA B și a fost obligată reclamanta către pârâtă la plata sumei de 5000 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că raportul juridic dintre părți are la bază contractul de plată centralizată și reduceri tarifare nr. C-, C-, C-.
Pârâta s-a obligat pentru perioada de derulare a lor să realizeze treapta 1 de tonaj pentru o anume cantitate de mărfuri fapt pentru care a beneficiat de reduceri tarifare în cuantum de 13% pentru vagoanele CFR MARFĂ și particulare și 5% pentru vagoanele și netranspuse.
Părțile au prevăzut în mod expres modul de calcul a acestei reduceri în funcție de tonajul angajat la transport precum și cel efectiv realizat, termenul pentru regularizarea finală, modul de achitare, data scadenței facturilor precum și clauza conform căreia plata se va face în moneda de tarif euro, la cursul BNR din data plății.
Astfel, în ianuarie 2005, s- procedat la regularizarea finală, părțile neavând obiecții cu privire la sumele achitate ca tarife de transport și nici cu reducerile tarifare acordate, acestea fiind calculate conform art.5.2 din contract, acordându-se începând cu prima tonă transportată corespunzător numărului de luni de derulare a contractului luând în calcul luna chiar începută.
Voința părților a fost de a împărți cantitatea totală de marfă transportată la numărul de luni de derulare a contractului și nu la 12 luni aferente unui an calendaristic, fapt în conformitate cu Politica /2004 a CFR MARFĂ SA și a dispoziției nr. 75/2003 de aplicare a acestei politici.
Faptul că ulterior în urma controlului Curții de Conturi reclamanta a fost nevoită să dea o altă interpretare clauzelor contractuale a fost apreciată ca fiind fără relevanță.
În ceea ce privește diferența de curs valutar solicitată de reclamantă, instanța a constatat că în contract părțile au prevăzut tarifele de transport și accesorii ce se vor achita în lei sau valută la cursul BNR, la din data efectuării plății și pentru aceste facturi clientul va achita restul de plată stabilit în moneda de tarif euro la cursul BNR din data plății.
Astfel, contravaloarea facturilor achitate de pârâtă a fost stabilită calculând sumele la cursul BNR valabil în ziua plății, acest lucru rezultând din documentele de plată depuse la dosarul cauzei.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de pârâtă în cuantum de 50.000 RON, instanța a apreciat că sunt nepotrivit de mari față de valoarea pricinii și munca îndeplinită.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanta CFR MARFA SA B prin CFR MARFA SA - SUCURSALA C și pârâta SC
SC Sac riticat sentința numai sub aspectul neacordării în totalitate a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat, instanța micșorând onorariu plătit de 50.000 lei la 5.000 lei. dispozițiilor art.274 alin.3 pr.civ. aplicându-se greșit.
În dezvoltarea criticii s-a arătat că munca apărătorului a fost deosebită, acesta a trebuit să studieze întreaga legislație din domeniul feroviar, să studieze sute de pagini, a verificat documentația ce a stat la baza raporturilor contractuale a mai multor firme, la sediul acestora,
Cererea de apel a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.284,287,294 și 274.pr.civ.
În apelul său CFR Marfă SA Caa rătat că în baza contractului C-, intimata pârâtă s-a obligat să realizeze treapta I de tonaj (5001-40.000 tone /an), iar în perioada de derulare a contractului a realizat 47.493 tone, apelanta acordându-i reduceri nejustificate aferente treptei 3 de tonaj, respectiv 19% pentru vagoanele CFR marfă și particulare și 9% pentru vagoanele și netranspuse, pentru un tonaj cuprins între 80.001-120.000 t/an, în loc de reduceri aferente treptei 2 care sunt de 16%, respectiv 7%. Pentru acest contract s-au acordat eronat reduceri în sumă de 82.368,79 lei.
Referitor la contractul nr. C-, s-a arătat că intimata pârâtă s-a obligat să realizeze treapta I de tonaj; între 1-100.000t./an, iar la sfârșitul perioadei de derulare, aceasta a realizat 73.987
Între părți s-a efectuat regularizarea, acordându-se reduceri tarifare nejustificate aferente treptei 2 de tonaj pentru o cantitate între 100.001-300.000t/an, în loc de treapta 1 pentru care nu se acordau reduceri tarifare. acordate pentru acest contract sunt în sumă de 17.779,92 lei.
În baza contractului -, pârâta s-a angajat să realizeze treapta 1 de tonaj (1-50.000 tone/an) pentru care nu se acordă reduceri, realizând 21.929t, iar la regularizarea finală s-au acordat reduceri de 2% aferente treptei 2 de tonaj care prevedea transportul unei cantități de marfă cuprinsă între 50.001-200.000 t/an, reducerile acordate pentru acest contract fiind de 41.218,22 lei.
O altă critică vizează greșita interpretare a clauzelor cuprinse la art.8.15 pct.2,3,4 art.8.16 din contractele C-; C-, Actul adițional nr.1, în sensul că trebuia luat în calcul cursul valutar al valabil la data scadenței și nu cel de la data plății efective a facturilor.
M CFR MARFĂ SA a depus întâmpinare la apelul declarat de pârâta SC S C, susținând că în mod corect s-a micșorat onorariul avocatului, acesta fiind nepotrivit de mare raportat la valoarea pricinii de 135.662,92 lei, la durata scurtă a procesului la instanța de fond, întreaga activitate a apărătorului concretizându-se într-un singur act-întâmpinare depusă în cauză.
Aplicând dispozițiile art.274 alin.3 pr.civ. instanța nu a intervenit în executarea contractului de asistență juridică dintre parte și apărătorul său.
În temeiul art.295 alin.2 pr.civ. s-a completat probatoriul administrat la prima instanță, părțile depunând înscrisuri și s-a dispus efectuarea unei expertize contabile, fiind desemnat expert contabil.
S-au formulat obiecțiuni la care expertul a răspuns, menținându-și punctul de vedere exprimat în raportul inițial
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate, în raport de probatoriul administrat la fond și în apel, Curtea constată că apelurile sunt nefondate.
Potrivit art. 274 alin. 3 pr. civ. judecătorii au dreptul să micșoreze onorariile avocaților ori de câte ori vor constata că sunt nepotrivit de mari, prin aceasta nefiind controlat direct sau indirect contractul de asistență juridică încheiat de părți, care rămâne valabil.
Tribunalul a acordat corect cheltuielile de judecată numai în cuantumul rezonabil de 5.000 lei, reprezentând onorariul de avocat, suma de 50.000 lei fiind nepotrivit de mare, în raport de valoarea pricinii de 135.662,92 lei, de durata litigiului la instanța de fond cât și de munca depusă de apărător în raport cu gradul relativ redus de complexitate al cauzei care presupune interpretarea clauzelor contractuale, chiar dacă acestora le este aplicabilă legislația specifică domeniului feroviar.
Soluționarea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată este în conformitate cu jurisprudența CEDO, care în cauza SC SA împotriva României, deși a hotărât că statul trebuie să plătească 140.000 EURO prejudiciu material și 2500 euro prejudiciu moral, a acordat cheltuielile de judecată doar în sumă de 500 euro, partea solicitând 15.000 de euro.
S-a statuat că nu se poate obține rambursarea costurilor și cheltuielilor decât în măsura în care se stabilește necesitatea și caracterul rezonabil al cuantumului lor, în raport și de complexitatea speței.
Apelanta reclamantă a criticat soluția susținând că greșit nu s-a acordat suma solicitată prin acțiune, compusă din reduceri acordate pârâtei necuvenit, cu dobânda aferentă plus diferența de curs valutar și dobânda aferentă, critică ce este nefondată pentru următoarele considerente;
În luna ianuarie 2005 părțile au procedat la regularizarea finală, după expirarea celor trei contracte, niciuna nu a ridicat obiecțiuni cu privire la sumele achitate cu titlu de tarife de transport și nici la reducerile acordate, ceea ce înseamnă că de comun acord au stabilit că pârâta nu datorează vreo sumă.
Acțiunea ce face obiectul litigiului a fost promovată ca urmare a constatărilor pe care Curtea de Conturi le-a făcut cu privire la relațiile contractuale ale părților, cu ocazia controlului efectuat la societatea reclamantă.
Pe baza verificărilor efectuate de expertul contabil s-a stabilit că pentru toate cele 3 contracte pârâta a realizat și depășit tonajul angajat, iar reducerile tarifare s-au acordat în mod corespunzător, pârâta nedatorând suma solicitată.
Prin adresa nr.2257/2005 (fila 61- dosar apel) T,- F- Marfă SA a comunicat apelantei reclamante că reducerile tarifare s-au acordat corect ținându-se cont de prevederile contractuale precum și de Politica a CFR Marfă pe anul 2004, în raport de perioada de derulare a contractelor și tonajului efectiv realizat.
Se constată că în contractele părților s-a stipulat clauza potrivit căreia reducerile tarifare se acordă începând cu prima tonă transportată, conform procentelor negociate, iar treptele de tonaj se vor calcula corespunzător numărului de luni de derulare a contractului luând în calcul chiar luna începută ( art.5.2 din contractul.263; art.7.3 din contractul264.; art. 5.3 din contractul265).
Toate cele trei contracte au avut ca termen de derulare perioada august 2004- decembrie 2004, deci numai 5 luni, așa încât treapta de tonaj se stabilește, potrivit clauzei contractuale și anume corespunzător numărului de luni de derulare, neputându-se pretinde realizarea tonajului stabilit pentru un an-12 luni, în timp de 5 luni.
Cu privire la regularizarea diferențelor de curs valutar, apelanta a susținut că nu s-au respectat prevederile contractuale, în sensul că trebuia să ia în calcul cursul valutar de la data scadenței facturilor și nu la data plății efective.
Părțile au stabilit valoarea tarifelor de transport în euro și plata în avans, iar achitarea să se facă în lei sau euro la cursul de la data efectuării plății. Numai cu ocazia regularizării s-a convenit că pentru facturile cu sume de încasat se va avea în vedere cursul de la data facturării, iar expertul a stabilit (obiect ) că apelanta reclamantă a emis în luna octombrie 2004 facturi privind diferența de curs valutar dintre data emiterii și data scadenței, pentru cele 3 contracte, care au fost decontate, astfel că pârâta nu datorează vreo sumă cu acest titlu.
În consecință, criticile formulate de părți sunt nefondate, urmând să se respingă ambele apeluri și, ca o consecință a acestei soluții, în baza art.274 pr.civ. se vor respinge și cererile pentru cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile declarate de reclamanta CFR MARFA SA B, cu sediul în B,-, sector 1, prin CFR MARFA SA - SUCURSALA C, cu sediul în C,--7 și de către pârâta SC C împotriva sentinței nr. 122 din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Respinge cererile apelantei reclamante și a apelantei pârâte pentru cheltuielile de judecată.
Pronunțată în ședința publică de la 18 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red.jud. 5 ex.
jud.fond.
19 2008
tehnored./ 17.12.2008
Președinte:Tudora DrăceaJudecători:Tudora Drăcea, Maria Necșulescu
