Spete pretentii comerciale. Decizia 388/2008. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

Decizia comercială nr.388

Ședința publică din data de 16.09.2008

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Elena Mincu

JUDECĂTOR 2: Florica Bodnar

GREFIER - -

Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta-pârâtă MUNICIPIUL B, împotriva sentinței comerciale nr.8761/26.06.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă CONSTRUCȚII și intimata-chemată în garanție MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE și LOCUINȚEI.

Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 09.09.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 16.09.2008, când în urma deliberării a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Prin sentința comercială nr.8761/26.06.2007 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul București - Secția VI-a Comercială a admis acțiunea formulată de reclamanta - Construcții fiind dispusă obligarea pârâtei Municipiul B prin Primar general la plata sumei de 216.919,32 lei și respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuinței, pârâta fiind obligată și la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate reclamantei în cuantum de 11.525,71 lei.

Pentru a pronunța soluția admiterii cererii principale, prima instanță a avut în vedere probele administrate, inclusiv concluziile expertizei contabile, care după verificarea modului de calcul al sumelor datorate de pârâtă, a stabilit că pârâta datorează suma de 216.919,32 lei.

A concluzionat instanța fondului că pretențiile bănești care au format obiectul acțiunii promovată de reclamantă sunt întemeiate, pârâta datorând în condițiile prevăzute prin art.11.5 alin.2 din Condițiile generale de contractare, parte integrantă a contractului de executare intervenit între părți nr.1000/15.09.1999, plata reactualizată cu indicele de actualizare a situațiilor de plată, partea chemată în judecată, în calitate de beneficiar al lucrărilor, semnând fără obiecțiuni centralizatorul de producție și lichidare financiară a contractului, înscris întocmit de către reclamantă, în cauză fiind aplicabile prevederile art.969 Cod civil.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, cu motivarea că aceasta nu a dovedit că s-a conformat dispozițiilor reglementate prin art.10 alin.5 din Normele de aplicare a G nr.19/1994 care prevăd că, acordarea de subvenții de la bugetul de stat se face în baza unei cereri adresată T, nefiind probată formularea unei asemenea cereri.

Împotriva sentinței fondului a declarat apel în termen legal, pârâta Municipiul B, motivat în drept pe dispozițiile art.282 - 298.pr.civ.

Prin motivele pe care a întemeiat calea de atac, apelanta-pârâtă a înțeles în fapt, să reia considerentele expuse în conținutul întâmpinării depusă în timpul primei judecăți la data de 20.06.2006, anexată la filele 56-64.I al dosarului de fond, susținând în esență că, pretențiile bănești solicitate prin cererea principală, nu sunt întemeiate întrucât: pe tot parcursul execuției lucrărilor reclamanta a încasat situațiile de plată nu la prețul din oferta inițială din iunie 1999, ci la prețul corespunzător procurării materialelor consumate, fiind de asemenea actualizate contravaloarea carburanților și a energiei electrice la luna de decontare, iar salariile au fost actualizate la luna precedentă plății acestora; a fost plătită de către pârâtă valoarea totală a situațiilor de plată provizorii lunare pentru blocul în sumă de 8.583.143,8 Ron, conform coloanei 12 centralizatorului producției - lichidare financiară întocmit de reclamantă, precum și situația de plată finală actualizată la data execuției lucrărilor în valoare de 42.927,4 Ron; față de valoarea contractată inițial în prețuri la luna iunie 1999, reclamanta a încasat diferența din actualizare a situațiilor de lucrări la data execuției acestora de 5.066.404,6 Ron, corespunzător duratei de execuție de 27 de luni prevăzută în contractul inițial, la care se adaugă 6, 5 luni de decalare a termenului de punere în funcțiune, din cauza lucrărilor suplimentare și cu 11 luni pentru plata cu întârziere din cauza lipsei fondurilor financiare; în valoarea de 59.704.986.706 lei înscrisă de reclamantă în coloana 8 centralizatorului de producție-lichidare financiară, este cuprinsă și diferența din reactualizare la data plății facturilor cu situațiile de lucrări pe care le-a încasat cu întârziere în valoare de 2.283.362.330 lei, iar suma înscrisă în coloanele 8, 9 și 10 din centralizator este de 88.544.074.800 lei, față de valoarea lucrărilor real executate și decontate la valoarea actualizată la data execuției - coloana 10 + 12, pe care reclamanta recunoaște că a încasat-o; în mod eronat prin factura în litigiu din data de 17.04.2003 reclamanta confirmă și diferența de reactualizare în sumă de 2.283.362.330 lei, factură certificată de direcția de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului B, dar după verificarea documentației anexată de reclamantă s-a constatat că aceasta avea dreptul să încaseze numai 429.274.294 lei, plătită de pârâtă; mai mult reclamanta folosește aceleași facturi cu situații de plată lunare provizorii, actualizate în luna de execuție a lucrărilor și pe care le-a încasat, pentru un alt scop, și anume de a încasa pe baza reactualizării situațiilor la data plății, a diferenței de bani ce rezultă din valoarea încasată și cea obținută din reactualizare, motivând că aplică art.11.5 din contract; reclamanta a calculat întârzierile la plata facturilor în baza art.6.11. din contract; toate considerentele expuse justificând refuzul pârâtei de a achita suma în litigiu.

Apelanta a mai arătat că în mod greșit a fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată împotriva Ministerului Transporturilor Construcțiilor și Turismului, deși sursa principală de finanțare în baza căreia au fost angajate obligațiile ce decurg din contractul de execuție încheiat cu reclamanta, era reprezentată de subvențiile alocate de la bugetul de stat de către chemată în garanție, conform prevederilor G nr.19/1994, statul încetând alocarea subvențiilor pentru perioada 2001 - 2002. Astfel, în sarcina pârâtei nu poate fi reținută nici o culpă față de pretențiile solicitate de reclamantă, eventuala culpă, în situația în care se va dovedi că pretențiile sunt întemeiate, aparținând în totalitate chematei în garanție.

Urmare admiterii căii de atac, apelanta pârâtă a solicitat schimbarea în tot a hotărârii atacate, iar pe fond respingerea acțiunii inițiată de reclamanta-intimată, iar în situația în care se va considera că pretențiile acesteia sunt întemeiate, admiterea cererii de chemare în garanție în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 11.12.2007 intimata-chemată în garanție Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, cu motivarea că pârâta-apelantă nu a formulat cerere de acordare a subvențiilor, în condițiile instituite prin art.10 alin.5 din Normele metodologice de aplicare a G nr.19/1994 în cauză neputând fi reținută culpa chematei în garanție, cu atât mai mult cu cât Primăria Municipiului B poate suporta plata lucrărilor din fondurile realizate din vânzarea apartamentelor și a spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință.

La termenul de judecată din data de 11.12.2007, Curtea a dispus efectuarea unei expertize contabile având ca obiectiv, stabilirea realității pretențiile deduse judecății în raport de relațiile derulate între părțile în litigiu, ținând cont de actele dosarului și de motivele pe care s-a întemeiat calea de atac, lucrarea de specialitate fiind realizată de expertul contabil, ale cărei concluzii au fost consemnate prin raportul depus la dosar la data de 17.03.2008.

Analizând probele administrate în calea de atac, Curtea reține că expertiza de specialitate efectuată, urmare verificării situațiilor de lucrări aferente lunilor aprilie 2001 - decembrie 2001, facturilor emise și modul de actualizare a situațiilor finale, a arătat că "reclamanta datorită încasării cu întârziere a facturilor fiscale a calculat valoarea actualizată la data plății efective a facturilor, în funcție de coeficienții de actualizare din luna anterioară plății efective".

A concluzionat expertul contabil că, diferențele stabilite pentru respectiva perioadă de timp sunt în sumă de 2.283.362.131 lei Rol, la care se adaugă valoarea actualizată a lucrărilor executate în anul 2003 în sumă de 429.274.294 lei Rol și că, după scăderea valorii garanției de bună execuție, în mod întemeiat reclamanta a emis factura în litigiu nr.-/17.07.2003, menționând că după scăderea valorii plății realizată de pârâtă prin Ordinul de plată nr.481/24.09.2003, apelanta datorează diferența de 2.169.194.215 Rol, această sumă formând obiectul litigiului.

A mai învederat expertul că nu există nici un document, din care să reiasă că apelanta-pârâta, a solicitat subvenții în conformitate cu prevederile art.10 alin.5 și anexa nr.2 ale G nr.950/2002 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a dispozițiilor G nr.19/1994, pentru lucrările de construcții în litigiu.

Concluziile lucrării de specialitate au fost menținute de expert în totalitate și prin răspunsul dat la obiecțiunile formulate de apelantă, în conținutul căruia au fost dezvoltate considerentele pentru care obiecțiunile au fost apreciate ca nerelevante și nefondate, în raport de relațiile derulate între părți și de "luarea în considerare a factorului timp-inflație, în stabilirea prețului lucrărilor realizate, în raport de prețurile perioadei în care se efectuează plata".

Concluziile expertizei contabile, pe care Curtea le va omologa,își găsesc corespondent în prevederile înțelegerii contractuale intervenită între părțile în litigiu, respectiv în dispozițiile art.11.5 alin.2 din condițiile generale de contractare, modalitatea de reactualizare fiind reglementată prin art.12.1 din condițiile speciale de contractare, atât condițiile generale cât și condițiile speciale fiind parte integrantă a contractului de execuție lucrări.

Prin probele administrate în calea de atac, au fost astfel infirmate susținerile evocate de către apelantă prin conținutul motivelor care s-a întemeiat calea de atac.

Realitatea pretențiilor care au format obiectul cererii principale a fost atestată și în timpul primei judecăți, prin raportul de expertiză contabilă administrat și prin înscrisurile anexate odată cu înregistrarea acțiunii intimatei-reclamante, ansamblul probator justificând temeinicia și legalitatea, sentinței pronunțată în timpul primului ciclu procesual.

Curtea urmează a reține ca nefondată și critica privind respingerea cererii de chemare în garanție promovată de pârâtă, soluția instanței fondului având la bază constatarea neprobării de către această parte a formulării cererii de acordare a subvențiilor, cu respectarea condițiilor instituite prin art.10 alin.5 din Normele metodologice de aplicare a G nr.19/1994.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art.296 pr.civ. Curtea va respinge apelul ca nefondat și va dispune conform art.274 pr.civ. obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate intimatei-reclamante în sumă de 8.330 Ron, reprezentând contravaloare onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECID E:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta-pârâtă MUNICIPIUL B, împotriva sentinței comerciale nr.8761/26.06.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă CONSTRUCȚII și intimata-chemată în garanție MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE și LOCUINȚEI.

Obligă apelanta la plata către intimata-reclamantă a sumei de 8.330 Ron cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare onorariu avocat.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 16.09.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

- -

Red.Jud. - 25.09.2008

Tehnored. - 29.09.2008

5 ex.

Tribunalul București - Secția VI- Comercială

Președinte:

Președinte:Elena Mincu
Judecători:Elena Mincu, Florica Bodnar

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 388/2008. Curtea de Apel Bucuresti