Spete pretentii comerciale. Decizia 4/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA Nr. 4/
Ședința publică de la 20 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 2: Valentina Vrabie
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâta L prin administrator judiciar C Expert Am SRL G, împotriva sentinței comerciale nr.552/2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - prin și Asociații, cauza având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde pentru intimata -reclamantă av. în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosar, lipsă fiind apelanta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Instanța acordă cuvântul cu privire la excepția de tardivitate invocată de către intimata-reclamantă la termenul de
Apărătorul intimatei-reclamante solicită în conformitate cu disp.art.292 al.2 pr.civ. admiterea excepției de tardivitate a apelului întrucât astfel cum rezultă din actele de la dosar, societatea apelantă a primit comunicarea hotărârii la data de 10.07.2009 iar motivele de apel au fost depuse la 15.10.2009.
Instanța după deliberare, respinge excepția privind tardivitatea motivării apelului formulată de apărătorul intimatei întrucât potrivit art.287 al.2 pr.civ. motivele de apel au fost depuse până la prima zi de înfățișare. Nemaifiind alte cereri de formulat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul intimatei solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală. Susține că din întreg probatoriul administrat în cauză rezultă cu certitudine că deteriorarea relațiilor dintre părți s-au datorat exclusiv culpei apelantei care a onorat cu întârziere obligațiile financiare privind mărfurile livrate. Precizează că lotul nr.- invocat de către apelantă în procesul-verbal nu face parte dintre cele ce fac obiectul prezentului litigiu, iar adresele depuse de către aceasta nu erau semnate și ștampilate de către societatea emitentă și nici nu fac referire la mărfurile livrate de către intimată. Solicită a se avea în vedere întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 552/30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din 30.06.2009 s-a admis acțiunea în pretenții formulată de reclamanta B, în contradictoriu cu pârâta SRL.
S-a dispus obligarea pârâtei de a plăti reclamantei suma de 120.180,15 lei echivalentul a 33.595,50 euro reprezentând contravaloarea facturilor fiscale nr. 2/20.09.2007, nr. 3/17.12.2007, nr. 1/06.02.2008, nr. 2/22.02.2008 și nr. 3/11.03.2008 și suma de 3.229,65 lei reprezentând dobânda legală aferentă.
S-a dispus obligarea pârâtei de a plăti reclamantei suma de 15.059,77 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a motivat următoarele:
Între părți s-au derulat relații comerciale în perioada septembrie 2007 - martie 2008. Acestea au constat în livrarea de către partea bulgară a unor dopuri cu picurătoare pentru sticle ce se montau ulterior manual de către partea română fiind apoi livrate beneficiarilor. În privința acestor relații părțile nu au încheiat un contract scris.
Însă, facturile emise de reclamantă și acceptate de către pârâtă fac dovada existenței înțelegerii părților și a executării operațiunii ce constituie obiectul ei.
Cum marfa a fost în mod incontestabil livrată iar facturile au fost acceptate de către pârâtă, acesteia din urmă îi revine obligația de plată a prețului.
În ceea ce privește excepția de neexecutare invocată de pârâtă instanța de fond a reținut că aceasta este nefondată având în vedere că din corespondența părților rezultă tocmai culpa pârâtei care nu a informat niciodată reclamanta cu privire la problemele de calitate a mărfii.
În ceea ce privește plata penalităților s-a motivat că plata acestora trebuie să fie rezultatul negocierii dintre părți și a acordului de voință care să lege părțile și să dea efectivitate acestei clauze, în cauză nefăcându-se o astfel de dovadă.
Avându-se în vedere natura comercială a litigiului s-a considerat nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente debitului principal în temeiul art. 3 din nr.OG 9/2000.
În temeiul art. 274.pr.civ. s-a dispus obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat apel pârâta SRL, prin administrator judiciar, Expert AM SRL, înregistrat sub nr- pe rolul Curții de APEL GALAȚI.
A criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, motivând următoarele:
Instanța de fond a dat o interpretare eronată probelor administrate în cauză cât și dispozițiilor legale care reglementează raporturile comerciale dintre cele două societăți.
Din considerentele sentinței rezultă că instanța a acordat valoare absolută corespondenței din perioada iulie 2007 - martie 2008 reținând că această corespondență viza doar probleme legate de neachitarea facturilor fiscale emise de reclamantă.
Instanța trebuia să interpreteze această corespondență prin coroborare cu celelalte probe administrate în cauză.
Reclamanta, prin acțiune, cât și prin martorii propuși de aceasta au recunoscut faptul că relațiile dintre cele două societăți au decurs normal, plățile au fost efectuate la termenele convenite, divergențele legate de neplată au apărut către finele anului 2007.
A învederat că pornind de la această susținere necontestată de reclamantă rezultă ceea ce au și declarat martorii propuși de SRL, respectiv faptul că refuzul la plată a fost generat de livrarea unor produse necorespunzătoare calitativ ce au generat reclamații din partea SRL.
În acest sens arată că a depus procesul-verbal din 01.10.2007 încheiat între intimată și SRL din conținutul căruia rezultă că în procesul de îmbuteliere a băuturilor alcoolice au apărut deficiențe constând în desprinderea elementelor din care este construit picurătorul ceea ce face imposibilă procedura specifică acestei operațiuni. Urmare a acestor împrejurări SRL a comunicat pârâtei prin email că pentru anul 2008 nu mai încheie contract cu pârâta, având în vedere problemele apărute la picurătoarele din plastic.
Apelanta pârâtă susține astfel că declarațiile martorilor propuși de societatea intimată se coroborează cu aspectele dovedite cu actele ce au fost depuse la dosar, ceea ce le conferă acestora eficiență juridică.
Apelanta pârâtă consideră că livrarea produselor comandate de societate nu echivalează cu îndeplinirea întocmai a obligațiilor comerciale așa cum prevăd dispozițiile art. 970.civ.
Factura emisă nu poate reprezenta o recunoaștere a debitului din moment ce la rândul lui creditorul nu și-a îndeplinit întocmai și în totalitate obligațiile asumate.
Pentru aceste motive a solicitat admiterea apelului și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
Legal citată, intimata reclamantă, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat. A menționat că este neîntemeiată susținerea apelantei conform căreia deteriorarea relațiilor comerciale derulate între părți ar fi început din luna august 2007 ca urmare a deficiențelor calitative ale produselor livrate de.
A învederat că prin probatoriul administrat (corespondența purtată de părți, proba testimonială a martorilor propuși de reclamantă) rezultă că deteriorarea relațiilor dintre părți s-a datorat exclusiv culpei apelantei care a înțeles să-și onoreze cu mari întârzieri sau nu și-a onorat obligațiile financiare privind mărfurile livrate așa cum rezultă din corespondența electronică purtată (e-mail din 07.03.2008; 02.08.2007;02.11.2007; 20.01.2008).
În ceea ce privește probele administrate de apelanta pârâtă, respectiv procesul verbal din 01.10.2007 încheiat între apelantă și SRL, reclamanta a învederat că este vorba despre un act al apelantei încheiat cu o altă societate care nu îi poate fi opozabil.
Mai mult, lotul de marfă nr.- - nu este unul dintre loturile care face obiectul litigiului și a cărui contravaloare solicită a fi achitată.
Referitor la excepția de neexecutare a contractului intimata reclamantă a precizat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru invocarea excepției de neexecutare a contractului deoarece și-a îndeplinit obligațiile contractuale constând în livrarea mărfurilor iar obiecțiunile formulate de către SRL cu privire la calitatea mărfurilor livrate după introducerea acțiunii de chemare în judecată nu dovedesc decât încercarea de eludare a plății mărfurilor livrate de către.
Intimata reclamantă solicită a se observa că apelanta pârâtă nu a făcut prin nici un act dovada înregistrării pe pierderi cu privire la mărfurile livrate sau că s-ar fi încercat returnarea acestora.
Pentru aceste motive a solicitat respingerea apelului formulat de către SRL împotriva sentinței comerciale nr. 552/30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate reține următoarele:
Între reclamanta în calitate de furnizor și pârâta, SRL, în calitate de beneficiar s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare în formă simplificată, prin care reclamanta a livrat pârâtei, pe baza comenzilor ferme emise de aceasta, marfă constând în picurătoare pe care pârâta le monta pe dopuri din aluminiu și apoi le livra ulterior clienților săi.
Pe parcursul derulării relațiilor comerciale pârâta nu a achitat reclamantei un număr de 5 facturi fiscale. Aceste facturi fiscale au fost acceptate la plată de către apelanta-pârâtă odată cu marfa ce i-a fost livrată și pe care a primit-o, fapt necontestat în cauză.
Apelanta-pârâtă și-a justificat refuzul de plată a sumelor decurgând din contravaloarea mărfii furnizată de intimata-reclamantă prin aceea că marfa a prezentat deficiențe calitative și, prin urmare, intimata-reclamantă nu și-a executat în mod corespunzător obligația de a livra marfă de calitate.
Criticile hotărârii apelate sunt circumscrise aspectului că neplata facturilor în litigiu se datorează faptului că reclamanta nu și-a executat propria obligație, fapt dovedit cu probe pe care instanța de fond nu le-a analizat și interpretat în mod corect și unitar.
În acest sens a invocat procesul verbal din 01.10.2007 încheiat între pârâta SRL și un alt partener de afaceri al pârâtei SRL căreia pârâta îi livra picurătoarele cumpărate de la reclamantă după ce, în prealabil, pârâta monta dopuri de aluminiu pe respectivele picurătoare.
Această situație rezultă din declarația directorului pârâtei SRL (fila 105 dosar fond).
Acest proces-verbal încheiat de apelanta pârâtă cu o societate SRL care este terț în raportul juridic dedus judecății nu poate fi opus intimatei-reclamante pentru a se dovedi deficiențele calitative ale produselor livrate. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, pârâta aplica dopuri de aluminiu pe respectivele picurătoare și apoi le livra mai departe partenerilor săi, cum este și SRL. Practic, pârâta nu a contestat ea însăși calitatea mărfii livrate de reclamantă, deși aceasta era recepționată și prelucrată pentru a fi ulterior valorificată de către pârâtă.
Prin urmare, procesul-verbal din 01.10.2007 încheiat între pârâtă și - SRL nu este concludent în cauză, sub aspectul deficiențelor de calitate a mărfii livrată de către reclamantă pârâtei, în condițiile în care pârâta prelucra marfa și apoi o furniza mai departe SRL, aceasta din urmă fiind cea care a semnalat pârâtei deficiențe de calitate.
Nu pot fi primite nici celelalte susțineri ale apelantei legate de refuzul de plată, conform cărora livrările de marfă au fost făcute în scopul înlocuirii mărfurilor deja livrate. Nu există nici o corespondență a părților în acest sens, iar mențiunile înscrise pe facturile depuse în dovedirea sumei pretinse de reclamantă conțin referiri la marfa livrată, transportată și primită de pârâtă prin semnarea și aplicarea ștampilei pe factură, ceea ce înseamnă că nu putea să o înlocuiască pe cea anterioară, rolul facturii fiind acela de a evidenția în contabilitate faptul că marfa a fost livrată și că în baza acesteia se efectuează plata. În răspunsul la întrebarea nr.18 pârâta, prin reprezentanții săi legali a afirmat că a înregistrat în contabilitate marfa iar după prelucrarea sa a livrat-o clienților săi (răspuns la interogatoriu nr.17 și 18). Potrivit art.46 și urm.com. factura acceptată face dovada în legătură cu existența actului juridic și cu executarea operațiunii care constituie obiectul ei împotriva destinatarului. Acceptarea facturilor rezultă din împrejurarea că acestea au fost înregistrate în contabilitatea apelantei-pârâte iar marfa a fost prelucrată și revândută de către pârâtă. Apelanta pârâtă nu a prezentat dovezi concludente din care să rezulte că a notificat intimatei-pârâte deficiențele calitative ale mărfurilor livrate de aceasta, că și-a asigurat dovezile necesare după recepția mărfii în vederea constatării lipsei de conformitate sau că a refuzat la plată facturile în baza cărora a fost livrată marfa. Pârâta-cumpărătoare nu a denunțat reclamantei-vânzătoare lipsa de conformitate a mărfii livrate la momentul recepționării mărfii și nici ulterior după prelucrarea acesteia.
Declarațiile martorilor propuși de pârâtă, de asemenea sunt neconcludente pentru a se reține, doar pe baza lor, lipsa de conformitate a mărfii cu atât mai mult cu cât martorii sunt directorul societății pârâte și șoferul acesteia, deci, persoane aflate la serviciul pârâtei și în legături de interes cu aceasta. Analiza coroborată a probelor administrate constând în corespondență, înscrisuri și interogatoriu relevă faptul că reclamanta a livrat pârâtei marfa conform facturilor fiscale menționate, că pârâta a acceptat-o, a prelucrat-o și a livrat-o clienților săi însă nu a plătit prețul acesteia așa cum corect a stabilit și instanța de fond.
Prin urmare, pârâta datorează reclamantei prețul mărfii livrate și dobânda legală conform art. 1362.civ. și art. 43.com.
În raport de cele ce preced, în temeiul art. 296.pr.civ. va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâta L prin administrator judiciar C Expert Am SRL G, împotriva sentinței comerciale nr.552/30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehno:/2 ex./ 04.02.2010
Fond:
Președinte:Rodica DorinJudecători:Rodica Dorin, Valentina Vrabie
