Spete pretentii comerciale. Decizia 40/2010. Curtea de Apel Craiova

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA NR. 40

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2010

PREȘEDINTE: Lotus Gherghină

JUDECĂTOR 2: Doina Lupea

JUDECĂTOR 3: Carmen Mladen

GREFIER - - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC ȘI G SA Tg.J împotriva încheierii nr.163 din 17 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Gorj - Secția Comercială, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că ÎCCJ a restituit, la data de 21 decembrie 2009, dosarul Curții de APEL CRAIOVA și dosarul instanței de fond, dosare înaintate instanței supreme în vederea soluționării recursului declarat de recurenta pârâtă împotriva încheierii din 11 mai 2009 prin care a fost respinsă cererea privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.158 alin.3, art. 282 alin.2 și art. 299 alin.1 proc. civ. în raport de prevederile art.16,20,21 și 53 din Constituția României.

Curtea constată cauza în stare de judecată s-a trecut la soluționare

CURTEA

Asupra recursului constată următoarele:

Prin încheierea nr.163/17 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Gorj - Secția Comercială scos de pe rol dosarul privind recursul (apelul) declarat de recurenta pârâtă SC ȘI Tg. împotriva sentinței nr.252/20 sept.2004, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr.3695/2004 și a încheierii din 6 dec.2004 pronunțată în dosarul nr. 2645/2004 în contradictoriu cu intimații reclamanți, și și a fost trimis Secției civile din cadrul Tribunalul Gorj pentru competentă soluționare.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere că reclamanții au făcut dovada că sunt proprietarii terenului revendicat, iar față de valoarea obiectului cererii principale, de sub 5 miliarde lei, și de prev. art.1 și urm. proc.civ. modificate prin Legea nr.219/2005, competent să soluționeze apelul declarat de pârâtă era la data de 27 iunie 2007 tribunalul și nu curtea de apel.

S-a mai reținut că, art. II din Legea nr. 219/2005, în vigoare la data pronunțării deciziei atacate prevede la alin.2 că apelurile aflate pe rolul curților de apel la data intrării în vigoare a prezentei legi și care potrivit prezentei legi sunt de competența tribunalului, se trimit la tribunale.

Față de prevederile menționate, s-a reținut că instanța competentă să soluționeze apelul se stabilește în raport cu obiectul pricinii și normele de competență materială din codul d e procedură civilă, modificate prin legea 219/2005, iar conform art. 2 al.1 lit. proc.civ, tribunalele judecă în primă instanță procesele și cererile al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei.

Procesele și cererile al căror obiect are o valoare de până la 5 miliarde lei conf. art.1 proc.civ se judecă în primă instanță de judecătorii, iar conform art.2 al.2 pr.civilă, tribunalul a devenit instanță de drept comun pentru soluționarea apelurilor.

De asemenea, s-a avut în vedere că Înalta Curte de Casație și de Justiție a reținut că în raport de valoarea obiectului cererii principale, greșit curtea de apel a soluționat apelul declarat de pârâtă, nesocotind prevederile art.II al.2 din Legea nr. 219/2005 cu încălcarea competenței tribunalului.

Cum, situația reținută de Înalta Curte de Casație și de Justiție este obli-gatorie pentru instanțele din subordine, s-a considerat că în mod greșit Secția civilă a Tribunalului Gorj greșit a dispus scoaterea de pe rol a apelului și trimiterea pentru soluționare dosarului la Secția comercială.

Împotriva acestei încheieri declarat recurs pârâta SC ȘI G SA Tg.J, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin motivele de recurs, pârâta a invocat faptul că obiectul dosarului îl constituie revendicarea unui teren care face parte din capitalul social al SC ȘI G SA Tg.J, demolarea sau preluarea în proprietate a unor construcții care ocupă acest teren, ansamblul acestor bunuri constituind întregul fond de comerț al societății și plata unor despăgubiri pentru lipsa de folosință comercială a terenului.

Recurenta pârâtă a mai invocat faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.1931/20.03.2008 prin care a casat decizia Curții de APEL CRAIOVA nr.706/27.06.2007 nu s-a pronunțat asupra excepției privind competența materială comercială, iar toate apărările invocate prin apel urmează a fi analizate de către instanța competentă să judece apelul, după criteriul valoric de stabilire a competenței reflectat de proc. civ. și avut în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Un alt motiv de recurs îl reprezintă faptul că atâta timp cât, față de valoarea litigiului, Curtea de Apel nu a fost competentă să analizeze apelul, consideră că instanța competentă să judece apelul - Tribunalul Gorj - trebuie să se pronunțe asupra excepției de competență materială, iar acest lucru a fost făcut de Tribunalul Dolj - Secția civilă care a reținut că litigiul este comercial și a declinat în mod legal competența la secția comercială.

S-a mai invocat că soluția tribunalului s-a dat cu încălcarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității precum și a art. 6 alin.1 CEDO, întrucât SC ȘI G SA Tg.J a solicitat, motivat și legitim, amânarea cauzei pentru angajarea unui avocat.

La termenul din 07 decembrie 2009, s-a pus invocat excepția inadmisibilității recursului și a fost amânată cauza pentru a se cita părțile, a se pune în discuție această excepție și a se atașa dosarul de fond înaintat instanței supreme în vederea soluționării recursului declarat de recurenta pârâtă SC ȘI G SA Tg.J împotriva încheierii de ședință din 11 mai 2009, recurs respins de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.2701/03 noiembrie 2009, pronunțată în dosarul nr- și restituit Curții de APEL CRAIOVA la data de 21 decembrie 2009.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs și a hotărârii recurate Curtea reține următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 299 alin. 1 proc. civ. pot forma obiectul recursului numai hotărârile fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.

Când în fața instanței se ridică problema competenței, aceasta este obligată să se desesizeze și să trimită cauza instanței competente.

În ipoteza în care pricina urmează să fie judecată de o altă instanță, intervine declinarea competenței, astfel încât, potrivit dispozițiilor art. 158 alin. 1.proc. civ. se va stabili instanța competentă și se va trimite dosarul acestei instanțe, de îndată ce hotărârea a devenit irevocabilă.

Împotriva hotărârii de declinare a competenței se poate exercita recurs, potrivit dispoz. art.158 alin 3. proc. Civ, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Revenind la speța dedusă judecății, s-a constatat că prin încheierea nr.163/17 noiembrie 2008 a Tribunalului Gorj - Secția Comercială scos de pe rol dosarul privind recursul (apelul) declarat de recurenta pârâtă SC ȘI Tg. împotriva sentinței nr.252/20 sept.2004, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr.3695/2004 și a încheierii din 6 dec.2004 pronunțată în dosarul nr. 2645/2004 și a înaintat Secției civile din cadrul Tribunalul Gorj cauza pentru competentă soluționare. Această soluție însă nu echivalează cu o dezinvestire Tribunalului prin declinarea competenței pentru a putea fi atacată în condițiile art. 158 alin. 3 proc.civ. întrucât necompetența nu poate viza decât instanțele, ca entități juridice de sine stătătoare, și nu structurile interne ale acestuia.

În condițiile în care instanța ce a fost investită inițial cu soluționarea cauzei a stabilit că pricina urmează a fi judecată de o altă secție a aceleieași instanțe, se constată că nu sunt aplicabile prevederile art. 158.pr.civ.

Nepunându-se problema unei declinări de competență, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 99 alin.2 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, conform cărora transpunerea cauzei de la o secție la alta, în cadrul aceleiași instanțe, se va realiza prin încheiere.

Din moment ce legea nu prevede expres o cale de atac a acestei încheieri, hotărârea prin care se transpune cauza de la o secție la alta se atacă numai o dată cu fondul.

În consecință față de împrejurarea că instanța nu a soluționat fondul cauzei, în temeiul art. 312 pr. civ. Curtea, va respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâta SC ȘI G SA împotriva încheierii pronunțată în ședința publică de la 17 noiembrie 2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâta SC ȘI G SA Tg.J,-, G împotriva încheierii nr.163 din 17 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, cu domiciliul în Tg.J,-, G, domiciliat în Tg.J, cartier nr.3. G și, domiciliată în Tg.J, cartier nr.3.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Ianuarie 2010.

PREȘEDINTE,

- -

JUDECĂTOR,

- -

JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

- -

Red.jud.CM/ex.2

Jud.fond, G-hița,

Tehnored.LP/

21 Ianuarie 2010

Președinte:Lotus Gherghină
Judecători:Lotus Gherghină, Doina Lupea, Carmen Mladen

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 40/2010. Curtea de Apel Craiova