Spete pretentii comerciale. Decizia 407/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.407
Ședința publică de la 23.09.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mioara Badea
JUDECĂTOR 2: Florica Bodnar
GREFIER - -
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta-pârâtă, împotriva sentinței comerciale nr.2734/26.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta-pârâtă prin avocat cu împuternicire avocațială aflată la fila 12 și intimata-reclamantă prin consilier juridic care depune la dosar delegație.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin Serviciul Registratură la data de 25.08.2008, respectiv 26.08.2008 apelanta-pârâtă a depus la dosar notă referitoare la cuantumul taxei judiciare de timbru.
Apelanta-pârâtă, prin avocat, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Intimata-reclamantă, prin consilier juridic, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pe cererea de apel.
Apelanta-pârâtă, prin avocat, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat. Referitor la nulitatea absolută a sentinței apelate, învederează că în încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 18.12.2007 (fila 153) se precizează că la termenul de judecată din data de 12.02.2008 se vor pune în discuția părților excepțiile invocate. La termenul de judecată din data de 12.02.2008 (fila 165) instanța a pus în discuția părților excepția lipsei de interes și excepția prescripției, fiind puse și concluzii asupra acestor excepții, însă nu s-a discutat în contradictoriu probatoriul și nu s-au pus concluzii pe fondul cauzei. Față de aceste considerente solicită în temeiul disp. art.105 - 108.pr.civ. raportat la art.146 - 147.pr.civ. desființarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare. În ceea ce privește excepția lipsei de interes, solicită admiterea acesteia pentru motivele pe larg expuse prin cererea de apel și întâmpinarea formulată la fond. Cu privire la excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, consideră că a fost o eroare a instanței de fond când a respins această excepție, având în vedere contractul cu executare succesivă, termenele de prescripție calculându-se pentru fiecare scadență în parte. Învederează că prin Hotărârea din 10.10.2003 s-a aprobat transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor, obligațiile societății pârâte fiind împărțite în 3 ani investiționali, prima obligație investițională realizată fiind cuprinsă în perioada 10.10.2003-10.04.2004. Astfel, având în vedere că acțiunea a fost depusă după trecerea acestui termen, solicită admiterea excepției prescripției dreptului de a cere executarea. În ceea ce privește majorarea capitalului social cu valoarea investițiilor, solicită să se aibă în vedere concluziile învederate în cererea de apel, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Intimata-reclamantă, prin consilier juridic, solicită respingerea apelului ca nefondat. În ceea ce privește primul motiv de apel, învederează faptul că instanța de fond a unit excepțiile cu fondul cauzei, iar în ceea ce privește probatoriul, acesta a fost administrat înainte de termenul de judecată din 12.02.2008. Cu privire la excepția lipsei de interes, învederează faptul că în cauză nu este vorba de neplata unor rate ci neîndeplinirea unei obligații de a face. Față de excepția prescripției dreptului material la acțiune, apreciază ca fiind neîntemeiată această excepție având în vedere disp. nr.OG25/2002 care dă dreptul -ului să formuleze acțiune de la data împlinirii ultimei scadențe investiționale.
Curtea, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra cererii de apel d e față,
Deliberând constată că, prin sentința comercială nr.2734/26.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- au fost respinse excepțiile lipsei de interes și prescripției dreptului material la acțiune. De asemenea, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS B împotriva pârâtei C și pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a sumei de 97.500 Euro la cursul BNR din ziua plății reprezentând penalități.
În motivarea soluției instanța de fond a reținut în esență că, în cauză cererea reclamantei se referă la neîndeplinirea obligației de majorare a capitalului social cu valoarea investiților realizate atrăgând aplicarea de penalități și de aceea nu sunt aplicabile în speță prevederile art.41 alin.1 din Legea nr.137/2002 iar excepția lipsei de interes este neîntemeiată urmând a fi respinsă. În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune instanța de fond a reținut că termenul de prescripție pentru neexecutarea obligației de majorare a capitalului social începe să curgă de la 31 decembrie al fiecărui an investițional și nu de la scadență. De aceea, față de data introducerii acțiunii care este 7.11.2007 conform ștampilei de poștă sau de data înregistrării la instanță respectiv 12.11.2007, rezultă că susținerile pârâtei sub acest aspect sunt neîntemeiate iar excepția prescripției dreptului la acțiune urmează a fi respinsă ca atare.
Pe fond s-a reținut în esență că, probele fac dovada că pârâta este acționar majoritar cu peste 90% din capitalul social al societății cumpărate și că înregistrarea majorării capitalului social la a fost efectuată la 20.11.2007, fiind incidente în speță art.8.13.3 și art.8.14.2 din contractul de vânzare-cumpărare acțiuni încheiat de părți la 23.09.2003.
Împotriva sentinței precitate a formulat apel pârâta solicitând desființarea/schimbarea în tot a acesteia, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată formulată de către AVAS.
Apelanta invocă nulitatea absolută a sentinței apelate întrucât la termenul de la 12.02.2008 când s-a soluționat cauza de fapt s-au discutat doar excepțiile invocate de aceasta și s-a amânat pronunțarea o săptămână pentru a se putea depune concluzii scrise pe excepțiile respective. La acel termen nu s-a pus în discuția părților chestiuni legate de probatoriile solicitate sau vizând fondul cauzei.
Instanța de fond a amânat pronunțarea de la 19.02.2008 la 26.02.2008 când s-a pronunțat asupra celor două excepții invocate și discutate dar, fără a se face vreo referire la "excepția non adimplenti contractus" invocată de către pârâtă, pronunțându-se însă și asupra fondului cauzei fără a se fi discutat probatoriile și fondul cauzei.
Apelanta susține că nu i s-au comunicat încheierile din 12.02.2008 și 19.02.2008 ceea ce duce la nulitatea prevăzută de art.146 coroborat cu art.147 Cod procedură civilă și implicit la anularea hotărârii, propunând a se solicita și la Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială prezentarea în copie conform cu originalul a caietului de ședință a grefierului pentru ședința din 12.02.2008.
Apelanta reia susținerile în privința excepțiilor invocate, respectiv, excepția lipsei de interes și prescripția dreptului de a cere executarea silită.
În esență apelanta susține că în speță se aplică art.41 alin.1 din Legea nr.137/2002 și atunci este admisibilă excepția lipsei de interes. Tot astfel, în speță se aplică art.8.16 teza a doua din contract în sensul că termenul de scadență pentru întreaga sumă învestită în sumă de 271.326,28 Euro este de 10.10.2004 și pârâta putea să solicite eventual numai 30% adică 16.102,116 Euro din diferența rămasă de investit în suma de 53.673,72 Euro.
Altfel reclamanta a formulat cererea de chemare în judecată peste termenul de prescripție de 3 ani respectiv la 18.11.2007 față de data de 10.10.2004 și cererea urmează a fi respinsă ca prescrisă.
În subsidiar se susține că, s-a depășit termenul de prescripție în interiorul căruia reclamanta putea cere executarea silită pentru primul an investițional (10.10.2004 - 10.10.2007) aferent investiției de 150.000 Euro și să se respingă acest capăt de cerere.
De aceea, interpretarea instanței de fond cu privire la data la care se încheie anul investițional nu este 31 decembrie.
După o scurtă prezentare a situației de fapt apelanta invocă excepția "non adimplenti contractus" de către reclamantă solicitând respingerea cererii acesteia.
Apelanta arată în esență că reclamanta i-a vândut cu4.310 acțiuni mai puțin și că după cuvenitele înregistrări ce au urmat i s-au vândut și aceste acțiuni dar că această omisiune nu s-a datorat culpei sale. De altfel această omisiune a împietat-o pe apelantă în privința efectuării majorării de capital stabilită contractual.
Altfel reclamanta nu contestă efectuarea investițiilor dar, solicită plata penalităților pentru neefectuarea majorării de capital. Apelanta arată că, majorarea de capital s-a efectuat la 23.11.2007 la ORC din motive obiective și că reclamantei nu i se cuvin penalitățile pretinse. Se invocă în sprijin decizia nr.2977/10.06.2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială.
Ca probe s-au propus înscrisuri, interogatoriu și orice alt mijloc de probă ce se va dovedi util cauzei.
În drept se invocă art.115 și următoarele Cod procedură civilă, art.969, 970, 1066-1070, 1073, 1079 Cod civil.
Cererea a fost timbrată cu suma de 3.386 RON taxă judiciară de timbru și cu 0,50 RON timbru judiciar.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
În esență se susține că dacă afirmațiile privind nediscutarea fondului litigiului este adevărată sancțiunea nu este nulitatea totală a hotărârii ci, cea parțială, soluționarea excepțiilor rămânând câștigată cauzei.
Altfel excepția lipsei de interes este nefondată pentru că art.41 alin.1 din Legea nr.137/2002 se aplică pentru obligația principală constând în plata prețului. Or, în speță s-a reclamat neîndeplinirea unei obligații de a face - a obligației de majorare a capitalului social cu valoarea investițiilor - și a solicitat acordarea penalității pentru neîndeplinirea acestei obligații.
În privința prescripției dreptului material la acțiune, intimata redă art.26 alin.2 din OG nr.25/2002 și art.262din OG nr.25/2002 cu concluzia că dreptul material la acțiune s-a născut în baza legii la data împlinirii ultimei scadențe investiționale și anume 10.10.2006. Or, intimata a introdus acțiunea la data de 12.11.2007, în termen legal.
Excepția de neexecutare a contractului nu se putea soluționa separat, în afara contextului fondului acțiunii și din această perspectivă instanța de fond a reținut că, motivele invocate de pârâtă sunt lipsite de relevanță față de deținerea unui procent majoritar de acțiuni (mai mult de 90%) în societatea privatizată putând să-și exercite dreptul de vot în AGA.
Pe fond pârâta recunoaște neîndeplinirea obligației contractuale reclamate de AVAS dar invocă o serie de motive care a pus-o în imposibilitate să îndeplinească obligația asumată potrivit contractului fără a exista vreun act adițional care să modifice scadențele convenite.
Probele administrate în cauză confirmă de fapt că apelanta nu a efectuat obligația contractuală la termenele stipulate în contract și anume la finele fiecărei scadențe investiționale (din 2004, 2005 și 2006) așa cum s-a stipulat în contract în art.8.13.3 Nota 1, penalitățile solicitate fiind justificate.
Altfel decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este aplicabilă în speță.
În drept se invocă art.115 și următoarele,art.969, 970, 1073 Cod civil, contractul nr.CT 34/2003, OG nr.25/2002 precum și principiile fundamentale de drept.
Examinând în ansamblu motivele de apel în raport de probele administrate în cauză Curtea reține că apelul apare fondat pentru considerentele de mai jos.
Potrivit încheierii de ședință de la 12.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția Comercială în dosarul nr-, instanța fondului a pus în discuția părților excepția lipsei de interes și excepția prescripției, amânând pronunțarea succesiv la data de 19.02.2008 și la 26.02.2008 la cererea pârâtei pentru a depune concluzii scrise.
Din practicaua încheierii precitate nu rezultă că aceste excepții s-ar fi unit cu fondul și nici faptul că s-ar fi pus în discuția părților probele vizând fondul cauzei cât și însuși fondul cauzei.
Cu toate acestea, instanța de fond pronunțându-se pe cele două excepții în sensul respingerii a purces la soluționarea cauzei și pe fond deși nu a intrat în cercetarea fondului, nepunând în dezbaterea contradictorie a părților discutarea probelor și implicit acordarea cuvântului acestora pe fondul cauzei, sentința pronunțată fiind în parte nulă.
În ceea ce privesc cele două excepții, respectiv, lipsa de interes și prescripția dreptului material la acțiune Curtea reține că, probele nu confirmă criticile apelantei.
În concret, față de obiectul dedus judecății, constând în neîndeplinirea unei obligații de a face, respectiv, obligația de majorare a capitalului social cu valoarea investițiilor pentru care s-au solicitat acordarea de penalități pentru neîndeplinirea acestei obligații, în speță nu sunt incidente prevederile art.41 alin.1 din Legea nr.137/2002 care vizează doar obligația principală.
Potrivit art.8.13.3 Nota 1 din contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr.CT 34 din 23.09.2003, majorarea de capital se va face la finele fiecărei scadențe.
În cazul în care cumpărătorul realizează investiția dar nu majorează capitalul social al societății cumpărate la finele fiecărui an investițional, se vor calcula penalități în sarcina cumpărătorului pentru acest lucru.
Dincolo de clauza contractuală precitată, art.26 alin.2 cu referire la art.262din OG nr.25/2002 relevă că, dreptul material la acțiune al intimatei se naște la data împlinirii ultimei scadențe investiționale care în speță este 10.10.2006.
De aceea acțiunea formulată de reclamantă și înregistrată la 12.11.2007 este introdusă în interiorul termenului general de prescripție de 3 ani.
Față de aceste motive, Curtea apreciază nefondată critica apelantei pe acest aspect.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept Curtea în baza art.297 Cod procedură civilă va admite apelul, va desființa în parte sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe cu privire la fondul cauzei.
Cum apelul s-a soluționat pe cale de excepție, Curtea nu va mai analiza motivele de apel vizând fondul cauzei care include și excepția de neexecutare a contractului invocată de apelantă pentru că ar fi de prisos.
Curtea va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelanta cu sediul în C, Portul C, 3, Depozitul 2, 1 și 3, județul C, împotriva sentinței comerciale nr.2734/26.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS cu sediul ales în B,--11, sector 1, și în consecință:
Desființează în parte sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe cu privire la fondul cauzei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.09.2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.Jud. - 1.10.2008
Tehnored. - 6.10.2008
Nr.ex.: 4
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Mioara BadeaJudecători:Mioara Badea, Florica Bodnar
