Spete pretentii comerciale. Decizia 435/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 353/2007)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZHIA COMERCIALĂ Nr. 435

Ședința publică de la 29 Octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Carmen Mihaela Negulescu

JUDECĂTOR 2: Eugenia Voicheci

GREFIER - -

*****************

Pe rol pronunțarea asupra apelului promovat de apelantul reclamantul împotriva sentinței comerciale nr.8293/13.10.2006, pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE ASIGURĂRI SA - DIRECȚIA GENERALĂ și SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE ASIGURĂRI SA - SUCURSALA ARCUL DE.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 15 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 22 octombrie 2009 și 29 octombrie 2009, când a decis următoarele:

CURTEA

Asupra apelului comercial d e față;

Prin sentința comercială nr. 8293/13.10.2006, pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București, în dosarul nr-, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Sucursalei B a SC SA, fiind respinsă și acțiunea formulată de către reclamantul, în contradictoriu cu pârâtele SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE ASIGURĂRI SA - DIRECȚIA GENERALĂ și SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE SA - SUCURSALA ARCUL DE, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a Sucursalei B a SC SA nu operează, întrucât din susținerile părților, cât și din polița de asigurare și actele dosarului de daună, reiese că raporturile juridice de asigurare s-au născut între reclamant și sucursala societății, neavând relevanță sub acest aspect împrejurarea că, pentru plata despăgubirii, dat fiind faptul că aceasta depășea un anumit plafon, dosarul a fost trimis spre avizare Administrației Centrale.

Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că SC SA a refuzat plata de despăgubiri, după producerea evenimentului asigurat (furtul autoturismului), deoarece nu au fost îndeplinite cerințele punctului 7 din Condițiile specifice pentru asigurarea de furt, în sensul că nu au fost predate toate cheile și telecomenzile originale ale autoturismului.

A mai apreciat că din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, respectiv înscrisuri, interogatoriu, declarațiile martorului, precum și cele date de reclamant, prin înscris olograf, la 12.07.2004 și 09.09.2004, rezultă că acțiunea este neîntemeiată, întrucât clauza agreată de către reclamant în sensul că orice declarație inexactă sau incompletă referitoare la datele care stau la baza încheierii asigurării, precum și neaducerea lor la cunoștința SA a oricăror modificări ulterioare apărute la aceste date, poate atrage după sine refuzul plății despăgubirii (prevederile pct. 7 din Condițiile la asigurarea pentru riscul de furt).

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul legal, motivat, reclamantul care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în motivele de apel următoarele aspecte:

- lipsa unui proces echitabil, prin încălcarea prevederilor articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului;

- prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a interpretat greșit raportul juridic dedus judecății, prin preluarea trunchiată a "Condițiilor de asigurare", în baza cărora s- născut raportul juridic dintre reclamantul - asigurat și pârâtele - asigurator;

- prima instanță a refuzat cereri întemeiate ale reclamantului privind conservarea și administrarea unor probe, respectiv conservarea actelor originale aflate în dosarul de daună privindu-l pe reclamant, precum și conservarea cheilor mașinii în litigiu, pentru a se putea aprecia, eventual pe calea unei expertize, asupra autenticității și originalității lor. Pe de altă parte, s-a dat valoare exclusivă unor simple susțineri ale pârâtelor, neprobate;

- s-a pronunțat o hotărâre netemeinică, având la bază și alte raționamente greșite ori lipsite de suport probatoriu sau legal, vizând în principal, depoziția martorului, cele două contracte de vânzare-cumpărare intervenite pentru vehiculul în cauză și precizările reclamantului date cu ocazia întocmirii dosarului de daună.

În drept, au fost invocate dispozițiile articolului 282 și următoarele din Codul d procedură civilă, Legea nr.136/1995 republicată, Legea nr. 32/2000 republicată.

Intimata pârâtă SC SA - Administrația Centrală, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, întrucât reclamantul nu are dreptul la despăgubirea de asigurare pentru evenimentul produs, respectiv acela de furt al mașinii, întrucât la contractarea asigurării a declarat că deține 3 chei ale mașinii, iar ulterior, cu ocazia înștiințării evenimentului asigurat, nu ar fi depus la asigurător decât două dintre chei și o telecomandă, dintre care doar una poartă sigla AUDI.

Examinând apelul declarat în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele de apel invocate, cu dispozițiile articolelor 294, 295, 298 Cod procedură civilă și celelalte prevederi legale incidente în speță, Curtea apreciază că acesta este fondat, având în vedere următoarele considerente: în afară de primul motiv de apel, care este nefondat, criticile invocate în celelalte motive de apel sunt fondate, argumentele menționate în motivele 2,3 și 4, urmând a fi reunite de C într-un singur motiv de apel, făcând corp comun, toate acestea vizând încuviințarea, administrarea și interpretarea probelor.

Astfel, în primul motiv de apel, reclamantul apelant a invocat lipsa unui proces echitabil, prin încălcarea prevederilor articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Noțiunile care determină câmpul de aplicare al articolului 6 se găsesc în primul paragraf al articolului.

În primul rând, garanțiile procesului echitabil se vor aplica întotdeauna când este vorba despre "o contestație privitoare la drepturi și obligații cu caracter civil" sau despre " o acuzație în materie penală".

Convenția Europeană asigură două feluri de garanții: pe de o parte, drepturile materiale și, pe de altă parte, drepturile de natură procedurală menite să confere eficiență celor din prima categorie.

Articolul 6 este o astfel de dispoziție, rolul său fiind în principal de a arăta cum trebuie să se desfășoare un proces în cazul contestațiilor ce poartă asupra drepturilor cu caracter civil sau al acuzațiilor în materie penală.

Astfel, în contextul garanțiilor oferite de articolul 6, reclamantului i-a fost respectat dreptul de acces la o instanță, un drept efectiv, fără a fi însă un drept absolut, dreptul la un proces echitabil, fiind respectate și principiile dreptului la apărare și al contradictorialității, instanța de fond încuviințând probele pe care le-a considerat a fi utile, pertinente și concludente cauzei.

Pentru motivele de nelegalitate și netemeinicie, Codul d e procedură a reglementat instituția căilor de atac.

Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a stabili dacă o anumită procedură internă a fost sau nu conformă cu exigențele articolului 6, va lua în considerare procedura în ansamblul ei: "trebuie ținut cont de întregul proces așa cum s-a desfășurat el în ordinea juridică internă" (Curtea,Cauza Monnel și Morris Marea Britanie din 02.03.1987).Acest lucru conduce la următoarea concluzie: o crență constatată într-un stadiu incipient al procedurii poate fi îndreptată într-un stadiu ulterior, cu condiția ca organul de recurs să aibă competența necesară ștergerii viciului invocat (Curtea,Le, Leuven, De, din 23.06.1981).

În fața instanței de apel, după încuviințare, s-au administrat și proba cu expertiză tehnică judiciară și interogatoriu.

În fapt, reclamantul a invocat că este proprietarul autoturismului marca AUDI tipul A6 4.2, înmatriculat la data de 10 mai 2004 sub nr. B-36-, că autoturismul sus-menționat a fost asigurat la Societatea de asigurare-reasigurare cu Polița nr. A - din 12 mai 2004, pentru riscurile de "avarii și furt a autovehiculelor ", valabilă pe perioada 13 mai 2004 - 12 mai 2005, la suma asigurată de 36.664 Euro, că la data de 3 iulie 2004, în jurul orelor 21.45, reclamantul a constatat că autoturismul sus-menționat, pe care în jurul orelor 18.30 îl parcase în zona Parc Herăstrău a dispărut. Reclamantul a depus la pârâtă înștiințare cu privire la producerea evenimentelor asigurate, la data de 5 iulie 2004 și a sesizat imediat organele de poliție competente. Furtul a fost confirmat de organele de poliție - Serviciul furturi de autovehicule, fiind înregistrat în lucru cu autori neidentificați, iar până la data introducerii acțiunii (dar nici în prezent) autorii nu au fost identificați și nici autoturismul nu a fost recuperat.

A fost întocmit dosarul de daună nr. D 1961/2004 de către pârâta SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE SA - SUCURSALA

S-a invocat de către instanța de fond că nu au fost respectate cerințele pct. 7 din Condițiile pentru asigurarea de furt, respectiv nu au fost predate toate cheile și telecomenzile originale ale autoturismului, motive care justifică refuzul plății de despăgubiri.

La punctul 7 din Condițiile la asigurarea pentru riscul de furt ( fila 30 dosar fond), se menționează că Asiguratul, pentru a fi în drept să primească despăgubiri pentru autovehiculul furat, trebuie să pună la dispoziția Asiguratului odată cu înștiințarea, actele originale ale autovehiculului: certificat de înmatriculare, cartea de identitate, seturile de chei originale ale mașinii, precum și toate telecomenzile aferente (dacă este cazul) sau dovada că acestea sunt depuse la poliție.

Din coroborarea tuturor probelor dosarului rezultă că modelul de autovehicul în discuție a fost livrat de producător cu două tipuri de chei, dintre care doar una cu telecomandă, cu însemne AUDI, iar cealaltă fiind cheie de service, cu simbolul service-, conform adresei emisă de AUDI la 06.07.2006 ( filele 116-117 din dosarul de fond). De asemenea, mașina a fost suplimentar echipată cu alarmă electronică, astfel cum a constatat însăși pârâta cu ocazia inspecției de risc și a cererii chestionar de asigurare (filele 94-95 - dosar fond), aceasta fiind acționată cu telecomandă.

Pe cale de consecință, rezultă că mașina, proprietatea reclamantului, era dotată cu trei elemente vizând sistemul de închidere - deschidere, respectiv cheia simplă și cheia cu telecomandă, ambele din dotare provenind de la producător, precum și cu telecomanda care acționa alarma electronică.

Reclamantul a predat către pârâtă toate aceste sisteme, cu ocazia înștiințării producerii riscului asigurat (fila 87 - dosar fond).

Martorul, anteriorul proprietar al vehiculului vândut reclamantului, a recunoscut existența acestor sisteme inclusiv cu ocazia audierii sale de către instanța de fond, dar și anterior (fila 123 dosar fond).

La dosarul cauzei au fost depuse, atât actul de vânzare-cumpărare pentru autovehiculul în cauză, intervenit între (vânzătoare) și cumpărătorul (fila 60 dosar fond), cât și contractul de vânzare-cumpărare intervenit între vânzătorul și cumpărătorul reclamant, acte necontestate de părți sau desființate ca fiind false.

Din răspunsurile date la interogatoriul luat de instanța de apel, rezultă că pârâtele recunosc faptul că mașina proprietatea reclamantului a fost cuprinsă în asigurarea de furt, iar anterior încheierii contractului, pârâtele au efectuat "inspecția de risc", reieșind că autovehiculul supus asigurării de către apelant a fost descuiat și inspectat, fără să rezulte vreun impediment care să înlăture sau să excludă mașina de la cuprinderea și în asigurarea de furt, implicit în ce privește cerința existenței cheilor aferente.

La suplimentul de interogatoriu luat reclamantului, acesta a precizat că setul de chei prezent în instanța de apel d e către pârâta nu ar fi identic cu cheile predate pârâtei de către reclamant, în anul 2004, fiind diferite (parțial) caracteristicile fizice.

Din concluziile raportului de expertiză, efectuat în apel, reiese că în urma analizei cheilor prezentate expertului desemnat și ținând cont și de precizările făcute de importatorul mărcii AUDI în România, rezultă că respectivele chei seamănă cu cele originale și ar putea fi compatibile pentru mașina respectivă.

Curtea nu apreciază ca fiind relevantă mențiunea expertului, în sensul imposibilității probării cheilor pe autovehicul, motivat de faptul că mașina asigurată, care fost furată, nu a mai fost recuperată.

Curtea mai reține și faptul că pârâta știa sau trebuia să știe, la momentul când s-a încheiat contractul de asigurare, că autoturismul este un vehicul folosit ("second hand"), după cartea de identitate a acestuia, precum și faptul că valabilitatea cheilor s- probat cu ocazia inspecției tehnice de risc la încheierea contractului.

Astfel, cheile în original nu trebuiau depuse, pentru că s-au depus cele pe care le-a primit reclamantul apelant la cumpărarea mașinii în speță.

În consecință, apelul reclamantului este fondat.

Sub aspectul pretențiilor invocate în cererea introductivă, privind capătul unu al cererii, privind plata sumei de 32.998 euro, reprezentând indemnizația de asigurare (suma asigurată minus franșiza), Curtea reține că potrivit condițiilor de asigurare, în caz de furt al mașinii, indemnizația de asigurare reprezintă 90 % din suma asigurată.

Din poliția privind asigurarea autovehiculelor cu nr.A -/12.05.2004, rezultă că suma asigurată este de 36.664 euro (fila 9 - dosar fond), cu mențiunea specială că plata primei de asigurare se va efectua în lei, la cursul BNR Rol/Euro din data efectuării plății.

În conformitate cu articolul 10.5 din condițiile generale privind asigurarea de avarii a autovehiculelor (fila 28- dosar fond), despăgubirile se plătesc de SA în lei sau în valută convertibilă, în funcție de modalitatea în care s-au plătit primele de asigurare.

Întrucât în speță, prima de asigurare s-a stabilit a fi efectuată în lei, și indemnizația de asigurare în cuantum de 32.998 euro, urmează a fi achitată în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății.

În ce privește capătul al doilea al cererii de chemare în judecată, privind plata dobânzii legale la suma neachitată, pe perioada 03.09.2004 - la zi, majorată până la achitarea integrală a debitului, Curtea reține că punerea în întârziere a debitoarei s-a făcut la data de 13.07.2005, data concilierii directe (încercării concilierii) litigiului, în temeiul articolului 7201Cod procedură civilă, când s-a încheiat și procesul verbal între părți ( fila 41-45 dosar fond).

Potrivit dispozițiilor articolului 3 din OG nr. 9/2000 din 21.01.2000, privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, dobânda legală se stabilește, în materie comercială, la nivelul dobânzii de referință a BNR.

Reclamantul este astfel îndreptățit și la dobânda legală calculată la echivalentul în lei din 13.07.2005, până la plata efectivă a despăgubirilor.

C de -al treilea capăt din cererea de chemare în judecată, privind plata contravalorii lipsei de folosință, în sumă de 82.618.317 ROL, este neîntemeiat.

Astfel, dacă potrivit dispozițiilor articolului 1084 din Codul civil, daunele interese care sunt debite creditorului cuprind în general pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit, afară de excepțiile mai jos-menționate, respectiv reglementate de textele ulterioare acestui articol, în conformitate cu dispozițiile articolului 1088 Cod civil, textul legal care operează în speță, la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale invocate în articol, care nu sunt incidente în cauză.

Rezultă, pe cale de consecință, că beneficiul nerealizat solicitat (altfel spus, lipsa de folosință) este practic acoperit prin acordarea dobânzii legale.

Sub aspectul cheltuielilor de judecată, reclamantul apelant și-a rezervat dreptul de le solicita pe cale separată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul articolului 296 Cod procedură civilă, Curtea urmează să admită apelul declarat de către reclamantul, să schimbe în parte hotărârea atacată, în sensul că urmează să admită în parte cererea și să le oblige pe pârâte să plătească în solidar reclamantului despăgubiri de 32.998 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, plus dobânda legală calculată la echivalentul în lei din 13.07.2005 al sumei de 32.998 euro, cu începere de la 13.07.2005, până la plata efectivă a despăgubirilor.

Curtea va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind acordarea sumei de 82.618.317 ROL, pentru lipsa de folosință, menținând celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Va lua act că apelantul reclamant își rezervă dreptul de a cere cheltuieli de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul promovat de apelantul reclamant domiciliat în B, sector 3,-, --5,. 1,. 10, împotriva sentinței comerciale nr.8293/13.10.2006, pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SOCIETATEA DE ASIGURARE - REASIGURARE ASIGURĂRI SA - DIRECȚIA GENERALĂ cu sediul în B, sector 1,- și SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE ASIGURĂRI SA - SUCURSALA ARCUL DE cu sediul în B, sector 1,-.

Schimbă în parte hotărârea atacată în sensul că admite în parte cererea.

Obligă pe pârâtele SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE ASIGURĂRI SA - DIRECȚIA GENERALĂ și pe SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE SA - SUCURSALA ARCUL DE să plătească în solidar reclamantului despăgubiri de 32.998 Euro, în echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății, plus dobânda legală calculată la echivalentul în lei din 13.07.2005 al sumei de 32.998 euro, cu începere de la 13.07.2005, până la plata efectivă a despăgubirilor.

Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind acordarea sumei de 82.618.317 ROL, pentru lipsă de folosință.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Ia act că apelantul reclamant își rezervă dreptul de a cere cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică din data de 29.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

-

GREFIER

- -

Red. Jud.

Tehnored.

5 ex.

11.11.2009

.

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Judecător fond:

Președinte:Carmen Mihaela Negulescu
Judecători:Carmen Mihaela Negulescu, Eugenia Voicheci

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 435/2009. Curtea de Apel Bucuresti