Spete pretentii comerciale. Decizia 44/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 44
Ședința publică de la 01 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Traian Șfabu
JUDECĂTOR 2: Radu Cremenițchi
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea cauzei comerciale privind pe apelanta - ASIGURĂRI, PRIN SUCURSALA I în contradictoriu cu intimat " " I, având ca obiect pretenții, apel formulat împotriva sentinței nr. 40/com din 29.02.2008 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă cons. jur. pentru apelantă și av. pentru intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că intimata a depus întâmpinare, prin Serviciul Registratură al Curții de Apel Iași, duplicatul acesteia fiind comunicat apelantei.
de către instanță, ambii apărători ai parților precizează că nu au alte probe de propus sau cereri de formulat.
Instanța acordă cuvântul în susținerea apelului.
Cons. jur. pentru apelantă solicită admiterea apelului pentru considerentele indicate în motivele de apel. Consideră că instanța de fond a motivat hotărârea fără a avea la dispoziție factura fiscală care face dovada proprietății. Precizează că devizele nu cuprind materialele conform -urilor. Arata ca procesul verbal întocmit de către pompieri nu poate face dovada proprietății ci numai a existenței incendiului. Consideră că având în vedere proprietatea comună a celor doua societăți, precum și modul de înregistrare al mărfurilor în contabilitate, intimata nu poate face dovada posesiei acestora în momentul incendiului. Cu cheltuieli de judecată. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Av. pentru intimată solicită respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond. Consideră că opoziția apelantei de a plăti asigurarea se leagă numai de înregistrarea în contabilitate a mărfurilor. Învederează instanței că 3 experți au examinat dacă contul 357 era un cont legal și dacă mărfurile erau înscrise corect în acest cont. Precizează că instanța de fons a reținut în mod corect că proprietatea și posesia asupra respectivelor mărfuri a fost a intimatei. Arată că partenerul SC Internațional SRL a dat faliment, fiind imposibilă recuperarea contravalori manoperei. Consideră că motivele teoretice nu pot fi admise în instanță. Învederează instanței că în incendiu au ars și construcții. Cu cheltuieli de judecată.
Interpelat de către instanță, cons. jur. pentru apelantă precizează că aceasta renunță la capătul de cerere privind suspendarea executării, aceasta fiind rămasă fără obiect.
După terminarea ședinței de judecată, se prezintă cons. jur. pentru apelantă și depune concluzii scrise.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 40/COM/29 februarie 2008 a Tribunalului Iași U. în contradictoriu cu pârâta Asigurări Sucursala I, obligând pârâta să-i plătească reclamantei suma de 400.000 lei despăgubiri reprezentând indemnizația de asigurare pentru bunurile asigurate conform contractului nr. -/23.12.2005.
S-a respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata sumei de 28.800 lei daune interese.
A fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei suma de 8.686 lei cheltuieli de judecată.
S-a reținut că prin polița de asigurare nr. - din 23.12.2005, reclamanta SRL a asigurat o serie de bunuri, la societatea pârâtă, respectiv:
- clădire P + 3 - suprafața utilă aprox. 950 m - AM construcție 2004 + dotări conform specificației anexată asigurată pentru suma de 190.000 lei;
- conținut - mijloace fixe conform specificației anexată - asigurată pentru suma de 364.149 lei;
- conținut - marfă - mijloace circulante - asigurat pentru suma de 400.000 lei;
- cheltuieli legate de intervenția propunerilor - asigurate pentru suma de 5.000 lei;
- inundația provocată ca urmare a spargerii conductelor de la AM - asigurată pentru suma de 160.000 lei;
Asigurarea a fost încheiată pentru 12 luni, de la 31.12.2005 - 30.12.2006.
Prima de asigurare în sumă de 2.368 lei, a fost achitată integral.
La data de 19.11.2006, s-a produs riscul asigurat, respectiv un incendiu la punctul de lucru al SRL, din I,-, incendiu în care a ars toată marfa societății reclamante (conform procesului verbal de intervenție, nr. 316/14.11.2006, încheiat de Grupul de Pompieri " " - I).
La solicitarea reclamantei de a fi despăgubită de către pârâta ASIGURARI - SUCURSALA I, cu suma de 400.000 lei, conform sumei asigurate prin polița de asigurare (pct. 3) prin adresele nr. 255/15.02.2007, 188/2.02.2007, 384/2.03.2007 (filele 58, 61 și 64 dosar), pârâta a comunicat refuzul său de plăti în întregime suma solicitată, motivat de faptul că mijloacele circulante solicitate a fi despăgubite se găsesc înregistrate în contul 357 - "mărfuri aflate în custodie sau consignație la terți", de unde rezultă că aceste bunuri nu se aflau în locația reclamantei unde s-a produs incendiul, ci în alte locații aparținând unor terți.
Față de înscrisurile aflate la dosar, coroborate cu expertiza contabilă efectuată în cauză de expert contabil -I, împreună cu experții consultanți și, tribunalul constată nejustificat refuzul pârâtei de a plăti suma asigurată, pentru următoarele considerente:
Conform avizelor de însoțire a mărfii aflate la filele 28 - 34 dosar, procesul verbal de predare-primire (filele 35-36), facturile aflate la filele 37 - 38 dosar, Tribunalul reține că marfa asigurată (constând în confecții) s-a aflat în posesia RL, nefiind livrată către beneficiarul INTERNAȚIONAL SRL (conform contractului de fabricație în sistem, nr. 30/113 din 1.12.2003, aflat la fila 66 dosar).
De altfel și din procesul verbal de intervenție nr. 316/14.11.2006, rezultă că în incendiu au ars cca. 25.000 bucăți confecții textile, deci tot bunuri aflate în posesia reclamantei.
În ceea ce privește înregistrarea mărfurilor asigurate în contabilitatea reclamantei, în contul 357, expertul desemnat în cauză - d-na., a apreciat ca fiind corectă înregistrarea mărfurilor în acest cont, având în vedere că aceste mărfuri s-au aflat în posesia reclamantei în permanență neexistând dovezi cu privire la livrarea acestora către terți.
Chiar și în opinia separată a expertului consultant se face mențiunea că înregistrarea în conturi se face potrivit naturii bunului și corespunzător operațiunii care a avut loc între părți.
Ori, în condițiile în care nu s-a făcut dovada că mărfurile (bunurile) înregistrate în acest cont au fost efectiv scoase din posesia reclamantei și intrate în posesia terților, Tribunalul apreciază ca fiind corectă înregistrarea acestor mărfuri în creditul contului 357.
De altfel, pârâta nici nu este consecventă în ceea ce privește contul corect unde ar fi trebuit înregistrate mărfurile asigurate, apreciind că trebuie înregistrate în contul 345 (prin adresa nr. 95/19.01.2007 - fila 62), sau în contul 301 (prin întâmpinare).
Față de această situație, Tribunalul apreciază că reclamanta, în calitate de asigurat, trebuia să beneficieze de suma pentru care și-a asigurat bunurile distruse ca urmare a incendiului din 19.11.2006.
Așa fiind, în conformitate cu disp. art. 5, 25, 28 30 și 37 din condițiile privind asigurarea de bunuri aparținând persoanelor juridice (anexă la polița de asigurare nr. - din 23.12.2005), va fi admisă în parte acțiunea reclamantei, în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 400.000 lei, cu titlul de despăgubiri, reprezentând indemnizația de asigurare pentru bunurile menționate la pct. 3 din polița menționată.
În ceea ce privește cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata sumei de 28.800 lei, reprezentând daune interese, această cerere va fi respinsă, întrucât reclamanta nu a făcut nici o dovadă cu privire la faptul achitării către proprii furnizori de penalități de întârziere.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Asigurări - Sucursala I susținând că la momentul înregistrării mărfurilor în contul 357 - data de 03.10.2005 - erau aplicabile reglementările contabile prevăzute de Ordinul nr. 306/2002, conform căruia "orice operațiune economică efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind calitatea de document justificativ, și că,documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operațiune", ele cuprinzând cel puțin următoarele elemente principale:. f) datele cantitative și valorice aferente operațiunii efectuate", ori avizele de însoțire a mărfii întocmite de către International în vederea transmiterii proprietății către, nu îndeplinesc condițiile de document primar justificativ de înregistrare în clasa 3 "Conturi de stocuri și producție în curs de execuție", în conturile de stocuri în proprietate, a valorii materiilor prime de 222.901,46 RON.
Considerentele ce stau la baza afirmațiilor de mai sus sunt susținute de prevederile nr.HG 331/1997 - pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă și ale Ordinului nr. 2055/1998, conform cărora avizul se întocmește numai în situații speciale, atunci când se face transferul valorilor materiale de la o gestiune la alta, cu mențiunea: "Nu se facturează", când se trimit valori materiale spre prelucrare, la terți, în consignație, cu mențiunea " pentru prelucrare la terți", etc. În cazuri excepționale, atunci când nu poate fi întocmită factura, se trimite marfa pe bază de aviz, cu mențiune "urmează factura" și explicația cauzei pentru care nu s-a întocmit factura în momentul livrării.
După cum se poate vedea din documentele existente la dosarul cauzei, avizele nu poartă nici o precizare de natura celor de mai sus și nici nu s-a întocmit factura până la data producerii riscului asigurat, ori normele în vigoare prevăd expres că avizul servește doar ca document de însoțire a mărfii, stă la baza întocmirii facturii și se înregistrează în contabilitate atașat la factură, în timp ce factura este documentul justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumpărătorului.
De asemeni, conform dispozițiilor Ordinului nr. 1849/2003 cu privire la personalizarea "formularelor cu regim special, avizele de însoțire a mărfii nepersonalizate achiziționate până la data de 01.07.2004, rămân valabile până la data de 31.12.2004, deci la data de 03.10.2005, acestea nu mai erau valabile, nefiind personalizate.
Nu poate fi ignorat nici faptul că în valoarea stabilită de părți prin procesele verbale sunt incluse avize anterioare datei declarațiilor vamale de import, iar avizele de după data "porturilor nu cuprind materialele conform i - urilor, neputând aprecia astfel valoarea mărfurilor stabilită pe total bucăți, în procesele verbale.
Totodată, referirea instanței la procesul verbal de intervenție a pompierilor nr. 316 din data de 19.11.2006 ca document doveditor al posesiei intimatei-reclamante asupra mijloacelor circulante - stoc de marfă în proprietate și stoc de marfă în custodie - asigurate prin polița de asigurare nr. -/23.12.2005 nu poate fi reținută, întrucât simpla consemnare în acest proces verbal că în incendiu au ars cca. 25.000 bucăți confecții textile, nu face dovada proprietății/custodiei asupra bunurilor asigurate ca mijloace circulante.
Mai mult decât atât, având în vedere că proporția distrugerii materialelor textile aflate la sediul, din str. -, a fost de 90%, numărul și felul acestor confecții nu mai putea fi precizat cu exactitate, ci se putea face doar o estimare a prejudiciului suferit, doar pe baza declarațiilor asiguratului.
Totodată, dată fiind distrugerea totală a acestor confecții textile, nu se putea determina cu exactitate dacă printre acestea se aflau și bunurile mijloace circulante asigurate prin polița nr. -/23.12.2005 și care fac obiectul acestui litigiu.
De asemeni, consideră că tot în mod greșit instanța a reținut prin sentința atacată că înregistrarea mărfurilor în contul 357 a fost corectă, având în vedere că "aceste mărfuri s-au aflat în posesia reclamantei în permanență, neexistând dovezi cu privire la livrarea acestora către terți", întrucât, așa cum reiese chiar din susținerile intimatei - reclamante, încă din anul 2004 toată marfa a fost înregistrată contabil în contul 357, marfă aflată în proprietate comună, în proporție de 350.911 RON a și în proporție de 111.450,46 RON a INTERNATIONAL, societate comercială cu care încheiase un contract de fabricație în sistem lohn. Ori, dată fiind această proprietate comună asupra mărfii, este evident faptul că, atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere contabil, regimul mărfurilor este diferit, iar atâta vreme cât proprietarii sunt distincți, aceste mărfuri nu pot fi înregistrate în același cont, cu atât mai puțin în contul 357- MĂRFURI AFLATE IN CUSTODIE LA.
Tot din susținerile Asiguratului reiese că din anul 2004 nu au mai fost înregistrate nici un fel de transferuri în alt cont, deci toată marfa din punct de vedere scriptic apare în continuare în contul 357.
Astfel, în debitul lui 357 se înregistrează valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor trimise la terți, iar în creditul lui 357 se înregistrează valoarea mărfurilor intrate în gestiune aduse de la terți și scăderea din gestiune a produselor aflate la terți pentru care s-au întocmit documente de livrare. contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a produselor aflate la terți.
Prin urmare, funcția contului 357 este limitativ prevăzută, în sensul că în acest cont se înregistrează doar stocurile de mărfuri trimise la terți spre prelucrare sau în custodie și stocurile de mărfuri pentru care s-a primit factura, dar marfa a rămas depozitată la furnizor, după cum prevăd normele în vigoare privind funcțiunea conturilor.
Deși atât instanța de fond, cât și raportul de expertiză tehnică susțin că nu există dovada trimiterii bunurilor la terți, concluzionând că bunurile s-au aflat în permanență la punctul de lucru al din str. - lași, consideră că o astfel de concluzie nu putea reieși doar din studiul documentelor puse la dispoziție de, acest fapt fiind necesar a se constata fizic, și nu scriptic.
Pe de altă parte, dovada existenței mărfurilor scriptic nu poate fi făcută decât cu documente fiscale de intrare-recepție a mărfii și a materiilor prime, înscrisuri ce îndeplinesc condițiile unui document legal, iar nu cu acte susceptibile a fi fabricate și încălcând normele în vigoare.
În același sens, afirmațiile și actele încheiate de intimata-reclamantă cu International, conform cărora mărfurile nu au părăsit punctul de lucru al, apar ca fiind suspecte, atâta timp cât din înscrisurile aflate la dosar reiese că au fost încheiate avize de însoțire a mărfii și avize de retur a mărfii ori, dacă mărfurile nu au părăsit niciodată sediul, care este motivul pentru care două societăți comerciale ar încheia documente cu regim special fără a proceda totuși la tranzacția mărfurilor?
II. Cât privește punerea în executare a sentinței civile nr. 40/com din 29.02.2008, solicită instanței ca, în cazul în care intimata-reclamantă, până la sau pe parcursul judecării cererii de apel, va pune în executare sentința civilă apelată, să suspende executarea silită pe perioada judecării apelului și până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile.
Având în vedere că veniturile societății sunt constituite din sumele plătite de asigurați cu titlu de prime de asigurare, pe aceleași principii pe care funcționează un fond mutual, plata unei sume de 408.686 RON (despăgubiri și cheltuieli de judecată) ar fi de natură a afecta situația financiară a fondului asiguraților, provocând o creștere bruscă a ratei daunei și influențând plata despăgubirilor către alți asigurați ai societății.
De asemeni, în ipoteza în care apelanta-pârâtă ar achita, în cadrul procedurii de executare silită, sumele la care a fost obligată, iar ulterior sentința nr. 40/com din 29.02.2008 ar fi modificată sub aspectul respingerii pretențiilor intimatei-reclamante, procedura întoarcerii executării silite pentru o astfel de sumă, ar fi deosebit de anevoioasă și, în plus, ar exista un mare risc al insolvabilității intimatei-reclamante și o incertitudine a recuperării sumei plătite de către societate.
Analizând în mod global criticile în raport de probele administrate și de dispozițiile legale în materie se constată că apelul nu este întemeiat.
Corect prima instanță a reținut că asigurarea a fost încheiată pentru un an, respectiv de la 31 decembrie 2005 la 30 decembrie 2006, iar prima de asigurare s-a achitat integral, suma fiind de 2368 lei, incluzând în contractul nr. -/2005 bunurile asigurate.
La data de 19 noiembrie 2006 s-a produs riscul asigurat, respectiv incendiul la punctul de lucru al, producând degradările înscrise în procesul verbal încheiat cu ocazia acestui eveniment.
În urma demersurilor făcute de reclamantă pentru recuperarea pierderilor suferite, pârâta a refuzat să o despăgubească integral pentru că unele mărfuri s-ar afla în custodie la terți. Refuzul este nejustificat față de probele analizate, coroborate (înscrisuri, expertiză și consultanți). Astfel marfa asigurată (confecții) filele 28, 34 - 38 dosar s-a aflat în posesia reclamantei, nefiind livrată către beneficiarul International (fila 66 dosar). Pe de altă parte procesul verbal de intervenție nr. 316/14 noiembrie 2006 atestă că 25.000 bucăți confecții textile sunt bunuri aflate în posesia reclamantei.
Expertiza efectuată în cauză de pune în evidență că mărfurile asigurate sunt înregistrate în contabilitatea reclamantei, contul 357, operațiunea fiind corectă, având în vedere că aceste mărfuri s-au aflat permanent în posesia sa. Nu s-a făcut dovada că bunurile înregistrate în acel cont au fost scoase din posesia reclamantei, și intrate în posesia terților cum susține pârâta- apelantă, fără fi consecventă. În contextul dat nici celelalte motive invocate de pârâtă nu pot fi primite, inclusiv cele referitoare la executarea silită.
Pentru toate aceste considerente, se constată că apelul pârâtei este nefondat sub toate aspectele învederate.
Prin consecință, se va respinge apelul și va fi păstrată sentința primei instanțe, fiind temeinică și legală.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă privind culpa procesuală, va fi obligată apelanta la cheltuielile de judecată ocazionate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de Asigurări prin Sucursala I, prin reprezentant legal împotriva sentinței nr. 40/COM din 29 februarie 2008 a Tribunalului Iași pe care o păstrează.
Obligă apelanta să plătească intimatului I suma de 3.500 RON cheltuieli de judecată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 1 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
15.09.2008
Tribunalul Iași
jud.
Președinte:Traian Șfabu
Judecători:Traian Șfabu, Radu Cremenițchi
