Spete pretentii comerciale. Decizia 44/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ nr. 44/2009

Ședința publică din 17 martie 2009

Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu

JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta - SRL împotriva sentinței comerciale nr. 3330/C/2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj în contradictoriu cu intimata - SRL prin lichidator având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea apelantei-pârâtei, av..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Pentru timbrarea apelului s-a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 2349 lei și timbru judiciar în valoare 5 lei.

S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentanta apelantei învederează instanței că nu sunt alte cereri și nici excepții decât cea a necompetenței teritoriale a Tribunalului Comercial Cluj în soluționarea prezentei cauze.

Instanța pune în discuție admisibilitatea invocării acestei excepții în apel.

Reprezentanta apelantei arată că nu este o excepție de ordine publică, însă o ridică în acest stadiu procesual, apreciind că competența aparține instanței de la locul nașterii obligațiilor, Tribunalul Alba, întrucât apelanta are punctul de lucru în și invocă ca temei al cererii, art. 10 pct. 4 din Cod procedură civilă.

Instanța pune în discuție competența judecătorului sindic în soluționarea cererii, conform art. 6, 16 și 25 din Legea nr. 85/2006, chiar dacă în procedura insolvenței se află reclamanta și nu pârâta.

Reprezentanta apelantei apreciază că soluționarea cauzei este de competența judecătorului sindic. Arată că și-a înscris creanța în procedura de insolvență a debitoarei - SRL la data de 14.01.2009, ulterior definitivării tabelului creditorilor, cererea nefiind încă soluționată, termenul stabilit pentru soluționare fiind data de 9 aprilie. Mai arată că cererea reconvențională a fost suspendată.

Curtea după deliberare, apreciază că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, constată că prezentul apel se află în stare de judecată, închide faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii asupra apelului.

Reprezentanta apelantei, solicită instanței pe lângă admiterea excepției invocate, să se constate că instanța de fond nu cercetat fondul cauzei și solicită respingerea acțiunii urmare a admiterii apelului.

CURTEA,

Prin sentința comercială nr. 3330 din 4 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Clujs -a admis acțiunea principală formulată de către reclamanta - SRL, prin lichidator - împotriva pârâtei - SRL.

Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 172.540,20 lei cu titlu de preț restant și suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin facturile fiscale anexate reclamanta a făcut dovada raporturilor contractuale derulate între părți, precum și a sumei totale pretinse cu titlu de preț pentru mărfurile vândute pârâtei, respectiv 172.540,20 lei.

De altfel, pârâta prin întâmpinare nici nu a contestat faptul că datorează această sumă (5).

În temeiul art.1361 și urm. civ. raportat la prev. art.43 Cod comercial, s-a admis acțiunea principală, iar pârâta a fost obligată să achite suma de 172.540,20 lei cu titlu de preț restant.

În baza art.274 pr.civ. pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 lei reprezentând contravaloarea onorariului avocațial.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel pârâta - SRL, solicitând admiterea acestuia, admiterea excepției necompetenței teritoriale a Tribunalului Comercial Cluj în soluționarea apelului, cu trimiterea dosarului Tribunalului Alba spre competenta soluționare, cu cheltuieli de judecată. În subsidiar, în situația în care se va respinge excepția de necompetență teritorială, solicită admiterea apelului, solicită respingerea ca netemeinică și nelegală a acțiunii introductive formulată de - SRL prin lichidatorul - SRL, cu cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea motivelor de apel, pârâta arată că în derularea raporturilor comerciale dintre părți, se impunea făcând aplicațiunea dispozițiilor art. 10 alin (3) pct 4 teza I-a Cod procedură civilă invocat ca temei juridic de către reclamantă prin acțiunea introductivă, ca cererea să fie soluționată de Tribunalul Alba deoarece aceasta este instanța locului unde obligația a luat naștere respectiv în localitatea.

În ceea ce privește fondul cauzei, pârâta arată că soluția instanței de fond este nelegală deoarece atunci când a analizat creanța în sumă de 172.540,20 lei a omis cu desăvârșire să ia în considerare plățile efectuate.

Totodată, nu a analizat apărarea formulată în ceea ce privește compensarea unor facturi emise de reclamantă care nu trebuiau onorate la plată de către pârâtă ele reprezentând o compensare, respectiv o contraprestație pentru facturile emise către reclamantă.

Cu alte cuvinte, pârâta a dovedit în fața primei instanțe plata fie directă prin chitanțe, virament bancar, bilete la ordin sens în care s-au depus și extrasele de cont iar prima instanță nu a înlăturat în nici un fel apărările formulate așa încât se apreciază că aceasta a omis să cerceteze fondul litigiului.

Intimata - SRL prin întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea apelului și menținerea în întregime a hotărârii apelate, iar cu referire la excepția de necompetență a Tribunalului Comercial Cluj arată că este nefondată (22-25).

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că este fondat pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea formulată la data de 28 mai 2008 de către reclamanta - SRL C-N societate aflată în lichidare prin lichidator judiciar - C-N s-a solicitat obligarea pârâtei - SRL la plata sumei de 172.540,20 lei reprezentând contravaloare marfă neachitată precum și cheltuieli de judecată.

În susținerea cererii introductive reclamanta invocă existența raporturilor comerciale derulate între cele două părți în perioada 2005-2006 când a vândut pârâtei diverse mărfuri iar pentru încasarea contravalorii acesteia a emis o serie de facturi din care pârâta înregistrează o restanță nejustificată la plată în sumă de 172.540,20 lei.

Facturile ce stau drept document justificativ în cererea privind obligarea la plată a pârâtei au fost anexate acțiunii introductive (10-32 dosar nr. 7352/2008 a Judecătoriei Cluj -N).

La rândul său pârâta prin întâmpinarea formulată contestă datoria pe care o are față de reclamantă susținând pe de o parte că facturile au fost stinse prin plată atât cu chitanțele - din 26 februarie 2005, - din 28 februarie 2005, - din 4 martie 2005 și - din 4 aprilie 2006 cât și în baza unor bilete la ordin emise la data de 15 decembrie 2005, 19 decembrie 2005, 22 decembrie 2005 și 29 decembrie 2005.

Cu acea ocazie prin cerere reconvențională pârâta arată că dimpotrivă reclamanta îi datorează suma de 212.602,15 lei așa încât se impune compensarea celor două creanțe reciproce.

Pe de altă parte, rezultă din susținerile părților precum și din actele dosarului că pârâta și-a declarat creanța în procedura insolvenței față de debitoarea - SRL C-N, reclamanta din prezenta cauză.

Potrivit art. 52 din Legea nr. 85/2006 deschiderea procedurii de insolvență nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanței sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condițiile prevăzute de lege în materie de compensare legală sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.

că acest text de lege crează posibilitatea pentru orice creditor de a invoca compensarea creanței sale cu cea a debitorului asupra sa, însă numai dacă sunt îndeplinite, la data deschiderii procedurii, cerințele dreptului comun în materia compensației legale.

Așadar, ne aflăm în ipoteza în care unul dintre creditorii asupra averii debitorului este și debitor față de debitorul intrat în insolvență, situație în care, chiar dacă s-a deschis procedura insolvenței, legiuitorul îi permite acestuia să creanțele existente până la concurența celei mai mici, printr-un mijloc de stingere a obligațiilor reglementat de Codul civil, respectiv numai compensația legală.

Observăm că acest text de lege se înfățișează ca o derogare de la prevederile art. 36 din legea insolvenței referitoare la suspendarea de drept a acțiunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor împotriva debitorului intrat în insolvență. Cu alte cuvinte, în cadrul procedurii se crează o breșă de către legiuitor în favoarea creditorilor debitorului insolvent, care, la rândul său, este creditor al creditorului înscris la masa credală.

Tocmai în această situație ne aflăm în prezenta speță așa încât instanța apreciază că în speță sunt incidente prevederile art. 52 din Legea nr. 85/2006.

Se impune să remarcăm că legiuitorul nu a fixat un stadiu al procedurii anume în care să poată fi invocată compensația legală statuând doar că "deschiderea procedurii de insolvență nu afectează - " ceea ce ne îndriduiește să susținem că acest mijloc de stingere a obligațiilor poate fi invocat în ambele forme ale procedurii, atât în cea generală cât și în cea simplificată, pentru că vizează constituirea tabelului creditorilor, fază specifică celor două proceduri.

Pentru analizarea îndeplinirii condițiilor privind compensarea, Curtea reține că aceasta este atributul exclusiv al judecătorului sindic desemnat în procedura insolvenței debitoarei - SRL așa încât se impune în conformitate cu prevederile art. 6, 11 alin (2) raportat la art. 52 din Legea nr. 85/2006 combinat cu art. 297 alin (2) Cod procedură civilă admiterea apelului declarat de pârâta - SRL cu consecința anulării hotărârii și trimiterea cauzei spre judecată în primă instanță judecătorului sindic desemnat în procedura insolvenței debitoarei reclamantă - SRL C-

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de pârâta - SRL cu sediul în str. - județul A împotriva sentinței comerciale nr. 3330 din 4 noiembrie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o anulează și trimite cauza spre judecată în primă instanță judecătorului sindic desemnat în procedura insolvenței reclamantei - SRL prin lichidator cu sediul la cab av. - județul

Decizia este definitivă și executorie.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - -

Red./

5 ex./9.04.2009

Jud.fond.- Seman

Președinte:Claudia Idriceanu
Judecători:Claudia Idriceanu, Mirela Budiu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 44/2009. Curtea de Apel Cluj