Spete pretentii comerciale. Decizia 475/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Dosar nr.-
DECIZIA NR.475/C/2008 -
Ședința publică din 11 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Florica Vîrtop JUDECĂTOR 2: Ovidiu Blaga
JUDECĂTOR 3: Ioana Dina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra recursului comercial d eclarat de recurenta reclamantă- SRL P prin lichidatorcu sediul în -Scăieni,-, Județ P, în contradictoriu cu intimata pârâtă- SRLcu sediul în O,-, Județ S, împotriva sentinței nr.177/LC din 1.04.2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiectpretenții.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, precum și faptul că intimata pârâtă a depus la dosar în data de 11.04.2008 concluzii scrise și ordinul de plată nr.1431/11.12.2008 privind achitarea onorariului avocațial, după care:
Se constată că dezbaterea cauzei asupra recursului a avut loc la data de 4 decembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii, menționate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii asupra cauzei pentru data de 11 decembrie 2008, dată la care s-a și pronunțat.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
Prin sentința nr.177/LC din 1.04.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Satu Marea respins acțiunea formulată de reclamanta - SRL P prin lichidator judiciar, înc ontradictoriu cu pârâta - SRL Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a solicitat, în dosarul nr.576/2005 al Tribunalului Satu Mare obligarea pârâtei la plata sumei de 2.000.000.000 lei reprezentând daune materiale pentru degradări și sustrageri la imobilele închiriate.
Reclamanta a solicitat prin acțiunea precizată în dosarul nr.3196/2005 al Tribunalului Satu Mare obligarea pârâtei la plata sumei de 92.650 lei reprezentând contravaloarea chiriei datorate de pârâtă în baza contractului de închiriere nr.1786/12.12.2001 și actului adăugat la contract, încheiat la data de 1.03.2004, precum și pentru spațiile din incinta Fermei, folosite de către pârâtă în plus față de suprafețele stabilite prin convenție, pentru perioada 1.03.2004 - 1.07.2007, cu penalizări de 0,1% pe zi de întârziere.
În ceea ce privește daunele materiale solicitate, reclamanta nu a dovedit pretențiile sale.
Prin încheierea ședinței publice din 09.11.2005, aceasta a solicitat și i s-a încuviințat efectuarea unui raport de expertiză tehnică care să stabilească stadiul fizic al fermei în momentul încheierii contractului și starea tehnică a imobilului, când pârâta avea obligația să asigure paza acestuia, respectiv situația tehnică actuală a acestuia. De asemenea, expertiza urma să mai stabilească punctul de lucru care se impune eventualei obligații de pază în sarcina societății pârâte, dacă se poate imputa pârâtei că neîndeplinirea acestei obligații a dus la degradarea imobilului.
Reclamanta a renunțat la efectuarea Raportului de expertiză tehnică.
Mai mult, instanța în exercitarea rolului activ, i-a solicitat reclamantei să furnizeze diferite informații (conform filei nr.117 de la dosar) care să poată contribui la soluționarea cauzei, însă aceasta nu a răspuns decât parțial și foarte greu.
Reclamanta încheie procesul verbal de constatare (fila 9 din dosarul nr.3896/2005) cu privire la suprafețe folosite de către pârâtă peste contractele încheiate și cu privire la degradări și sustrageri din incinta Fermei, act care nu îi este opozabil pârâtei din moment ce s-a încheiat în lipsa acesteia și nici nu se face dovada intenției de aoc onvoca pentru diferitele constatări.
Reclamantei i-au fost încuviințate și cererile în probațiune cu înscrisuri și martori și instanța a acordat mai multe termene pentru prezentarea acestora, însă reclamanta nu a prezentat acele probe care i-au fost încuviințate.
Din dosarul atașat nr.2081/2004 al Judecătoriei Negrești Oaș reiese că pârâta a achitat chiria aferentă contractelor în cauză pentru perioadele 1.08.2001 - 31.12.2001, anul 2002, anul 2003 și, conform Declarației autentice date de (filele 36-37 din dosarul nr.4937/2004 al Judecătoriei Satu Mare, dosar format inițial la Judecătoria Satu Mare și în care s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Negrești Oaș în dosar nr.208/2004), până în ianuarie 2005.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs - SRL P, prin lichidator, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că instanța de fond a respins acțiunea prin care s-a solicitat obligarea intimatei la plata chiriei restante și lipsei de folosință a spațiului ocupat fără titlu locativ în incinta Fermei, proprietatea societății reclamante și penalităților de întârziere începând cu 1.03.2004. Instanța de fond și-a motivat soluția, rezumându-se la afirmațiile pârâtei intimate, în sensul că a achitat chiria aferentă contractelor pe perioada 1.08.2001, anul 2000 inclusiv anul 2005.
Recurenta consideră că nu este în măsură să verifice ordinele de plată depuse de intimată întrucât toată evidența financiar contabilă a societății reclamante, în faliment a fost distrusă. Instanța a reținut că pârâta s-a apărat susținând că până la data de 1.01.2006 nu trebuia să achite chirie, compensând-o cu contravaloarea terenului vândut societății reclamante, dar după această dată, deși a continuat să folosească spațiul nu a mai achitat chirie. Față de această constatare a instanței, neobligarea pârâtei la plata chiriei pentru perioada recunoscută de aceasta că a folosit spațiul până la data predării noului proprietar - iulie 2007 este netemeinică. Nu s-a observat că prin apărarea făcută de pârâtă aceasta nu a contestat folosirea spațiului din incinta Fermei, fără însă a face dovada că a achitat măcar chiria aferentă suprafețelor prevăzute în contractele de închiriere.
Arată că motivarea instanței este mai completă în ceea ce privește acțiunea în dosarul conexat, acțiune la care a renunțat din luna august 2007.
Intimata - SRL Oas olicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, în baza prev.art.3041Cod procedură civilă instanța apreciază recursul declarat de recurenta - SRL P, prin lichidator, ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut corect că prin probele administrate în cauză, reclamanta recurentă nu a făcut dovada daunelor materiale solicitate prin acțiunea inițială, respectiv degradările sau sustragerile la mobilele închiriate, renunțând la expertiza tehnică încuviințată în cauză, precum și la prezentarea martorilor și a înscrisurilor pentru care prima instanță a acordat mai multe termene de judecată.
De asemenea, este nefondată critica conform căreia pârâta intimată ar fi continuat să folosească spațiul închiriat până la data predării acestuia noului proprietar - iulie 2007, fără a mai achita însă chiria aferentă.
Contractul din martie 2004 nu a intrat niciodată în vigoare și nu s-a făcut niciodată dovada predării - primirii amplasamentului.
Conform prev.art.4 alin.2 din contractul înregistrat la - SRL sub nr.26/23.03.2004 (fila 5 dosar 3896/2005 al Tribunalului Satu Mare ) "plata chirieise va face lunar pentru luna în curs în termen de 10 zile de la primirea facturii". Ori, la dosarul cauzei nu există nici o factură emisă de recurentă, astfel ca să existe o obligația de plată în ceea ce o privește pe intimata - SRL.
Recurenta recunoaște împrejurarea că nu au fost emise facturi și, de asemenea, că nu este în măsură să verifice ordinele de plată depuse de intimată întrucât evidența financiar contabilă a societății recurente a fost distrusă și, mai mult, nu s-a solicitat niciodată rezilierea contractului de închiriere ori evacuarea societății intimate din spațiu în situația în care, după cum susține recurenta, aceasta nu deținea titlu locativ.
Instanța consideră astfel ca nedovedită afirmația recurentei cum că societatea intimată a ocupat spații care excedau pe cele din contractul de închiriere, din probele dosarului nereieșind acest lucru iar, pe de altă parte, față de neemiterea vreunei facturi în temeiul prev.art.4 alin.2 din contractul de închiriere nr.26/23.03.2004, nu poate fi reținută existența unei obligații contractuale a intimatei în temeiul acestui contract.
În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prev.art.312 Cod procedură civilă recursul declarat de recurenta - SRL P, prin lichidator, va fi respins ca nefondat.
În baza prev.art.274 Cod procedură civilă, instanța va obliga partea recurentă că plătească părții intimate suma de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
RESPINGEca nefondatrecursul declarat de recurenta reclamantă - SRL P prin lichidator cu sediul în -Scăieni,-, Județ P, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SRL cu sediul în O,-, Județ S, împotriva sentinței nr.177/LC din 1 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare,pe care o menține în totul.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 3.000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi4.12.2008.
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: JUDECĂTOR: GREFIER:
- - - - - -
Red.dec.jud. în concept. 15.12.2008
Jud.fond
Dact.
2 exemplare/ 17 decembrie 2008
Președinte:Florica VîrtopJudecători:Florica Vîrtop, Ovidiu Blaga, Ioana Dina
