Spete pretentii comerciale. Decizia 48/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 48

Ședința publică de la 27 Februarie 2008

PREȘEDINTE: Mariana Moț

JUDECĂTOR 2: Radu Mateucă Mateucă

Grefier: - Gabriela

Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor declarate de pârâta - SA B - ZONA M cu sediul în B, nr.239, sector 1 și de către reclamanta - SRL D T - S cu sediul în Dr.Tr.S,-, jud.M împotriva sentinței nr.234/COM din 6 iunie 2007, pronunțate de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, având ca obiect pretenții.

Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din 13 februarie 2008, fiind consemnate în încheierea redactată la acea dată -parte integrantă din prezenta decizie-, când instanța a amânat pronunțarea la data de 20 februarie 2008 și ulterior la data de 27 februarie 2008, având nevoie de timp pentru a delibera.

CURTEA

Asupra apelurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința nr.234/COM din 6 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta - SRL D T - S, împotriva pârâtei - SA B - ZONA A fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei suma de 48.291 lei cu titlu de prejudiciu nerealizat, ca urmare a rezilierii unilaterale a contractului de prestări servicii nr. 1333/1999, precum și cheltuieli de judecată în cuantum de 3568 lei reprezentând onorariu avocat, onorariu expert, taxă timbru aferentă pretențiilor admise și timbru judiciar.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:

Prin cererea formulată la data de 6.12.2006, reclamanta - SRL D T - Sac hemat în judecată pe pârâta - SA - MEMBRU SUCURSALA M, pentru ca prin hotărâre judecătorească aceasta să fie obligată să-i plătească suma de 287.305 lei ca urmare a nerespectării dispozițiilor contractului înregistrat sub nr. 1333 din 08.04.1999, cu cheltuieli de judecată.

Reclamanta a motivat că, la data de 8.04.1999, între părți, s-a încheiat un contract de prestări servicii, în temeiul căruia urma să presteze servicii de pază la obiectivele pârâtei, contract care ulterior a fost modificat prin acordul părților, prin acte adiționale succesive, termenul privind încetarea acestuia fiind 8.04.2008, însă, pârâta fără niciun motiv întemeiat, a denunțat unilateral acest contract, în prezent paza obiectivelor fiind asigurată de altă societate.

A mai arătat că, deși a depus diligențele necesare pentru soluționarea pe cale amiabilă a acestui litigiu, conform notificării pentru data de 30.09.2007, nu s-a ajuns la niciun rezultat deși pârâta avea obligația ca anterior să notifice intenția de reziliere și să parcurgă procedura de conciliere, ori, neprocedând în acest fel i s-a creat un prejudiciu constând în beneficiul nerealizat pentru perioada neexecutată din contract, preavizul acordat celor 48 de salariați pe care i-a concediat, cheltuieli ocazionate de achiziționare a echipamentului de pază și protecție.

Pârâta a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât a - SA MEMBRU B - ZONA M, având în vedere că - SA - B SUCURSALA SA a fost radiată, conform certificatului de radiere emis de ORC și depus la dosar.

Prin notele scrise, pârâta a solicitat respingerea acțiunii pe de o parte întrucât fost formulată prematur, nefiind respectate dispozițiile art. 7201pr.civ. iar pe fond, în conformitate cu dispozițiile, nu a mai fost oportună menținerea unui număr atât de M de posturi de pază, având în vedere restructurarea de zonă și desființarea de puncte de lucru.

În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat ca pe lângă înscrisurile depuse să se efectueze o expertiză contabilă care să calculeze contravaloarea prejudiciului suferit urmare a rezilierii unilaterale, constând în beneficiul nerealizat pentru perioada neexecutată, suma reprezentând preaviz pentru cei 48 de salariați, amortismentul echipamentului de pază și protecție.

Pârâta a solicitat ca expertul să aibă în vedere numărul de persoane nominalizat pe posturile ce prestau activitate pentru - SA, din beneficiul nerealizat, urmând a se scădea costurile de echipament, costurile salariale, costuri pentru instruire, iar ca dată a încetării prestării de servicii să se aibă în vedere data efectivă a ridicării posturilor de pază și nu data comunicării notificării de încetare prestări servicii; la pierderile efectiv suportate să se aibă în vedere posturile de pază efectiv viabile și nu cele desființate anterior sau ulterior încetării contractului.

Tribunalul a constatat următoarele:

Cu privire la excepția prematurității, aceasta a fost respinsă prin încheierea din 12.02.2007, încheiere împotriva căreia pârâta a formulat recurs la Curtea de APEL CRAIOVA, recurs anulat ca netimbrat prin decizia nr. 329/05.04.2007.

Cu privire la fond a constatat că:

La data de 08.04.1999, între părți s-a încheiat un contract pentru prestări de servicii în temeiul căruia, reclamanta trebuia să asigure paza patrimoniului pârâtei conform unui plan de pază întocmit de prestatoare împreună cu beneficiarul și avizat de IPJ M, pentru aceste servicii beneficiarul urmând să plătească în termen de 10 zile de la data prezentării facturii, costul prestației.

Acest contract a fost prelungit succesiv prin acte adiționale, prin acordul părților, cu privire la perioadă, puncte de pază și contravaloare prestație.

Din observarea raportului de expertiză a rezultat că în urma analizării evidențelor contabile a celor două societăți implicate, despăgubirile solicitate de către reclamantă cu titlu de drepturi salariale achitate pentru cei 48 de angajați disponibilizați nu se justifică deoarece nu s-au prezentat acte din care să rezulte disponibilizarea și redistribuirea la alte posturi și pe cale de consecință nici suma reprezentând amortismentul aferent echipamentului de pază și protecție este și nedatorată, întrucât era solicitată tocmai datorită disponibilizării care nu s-a produs și pe baza mediei profitului realizat de către reclamantă în cei trei ani anteriori s-a calculat o despăgubire în cuantum de 65.389 lei.

În urma obiecțiunilor formulate de către pârâtă și care au fost admise de către instanță, expertul a recalculat contravaloarea prejudiciului având în vedere situația tuturor punctelor de lucru pentru care reclamanta presta servicii de pază, precum și procesul de reorganizare parcurs de către pârâtă cu consecința închiderii unora dintre acestea, aspecte față de care a rezultat un profit nerealizat pe perioada 01.10.2006-01.04.2008, de 48.291 lei.

În contractul încheiat de către părți, în art.4 s-a prevăzut că se poate rezilia contractul înainte de expirarea termenului în situația restructurării unităților sau restrângerii activității, precum și atunci când se înregistrează abateri repetate cu privire la derularea contractului și numai după notificarea intenției cu cel puțin 30 de zile înainte și după parcurgerea procedurii concilierii prev. la art. 24 din contract. Totodată în același articol s-a prevăzut clauza în conformitate cu care dacă contractul se reziliază din vina beneficiarului, acesta datorează prestatorului contravaloarea prejudiciului compus din cheltuieli cu personalul disponibilizat, indemnizații de preaviz, beneficiul nerealizat pe perioada nerealizată din contract.

Tribunalul a mai constatat că prin adresa nr. 702/2006 i s-a adus la cunoștință reclamantei că serviciile de pază au fost preluate de către o altă societate, respectiv 4 fără să-i fie indicată vreo abatere repetată privind derularea contractului, iar prin adresa nr. 2558/31.08.2006 și înregistrată sub nr. 1372 din 04.09.2006, reclamantei i s-a adus la cunoștință că se reziliează contractul nr. 1333 din 06.08.2004 fără a fi respectate dispozițiile art. 4 din contract care fac trimitere și la disp. art. 24 în conformitate cu care, părțile se obligau să execute cu bună credință obligațiile stipulate în contract, să încerce soluționarea pe cale amiabilă a eventualelor litigii apărute în derularea contractului și numai în cazul în care acestea nu vor putea fi rezolvate în acest mod, fiecare parte are dreptul că ceară soluționarea fie pe calea arbitrară, fie pe cale judecătorească, notificarea, urmând să fie trimisă cu cel puțin 30 de zile înainte și după parcurgerea procedurii concilierii, adevăratul motiv constituindu-l predarea acestor servicii de pază către o altă firmă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta - SA B - ZONA M, care la termenul din 20 septembrie 2007 a fost calificat de Curtea de APEL CRAIOVA ca fiind apel în raport de dispozițiile art. 282 alin.1 coroborat cu art. 7208Cord procedură civilă.

Împotriva aceleiași sentințe și reclamanta - SRL D T - S, a formulat cerere de aderare la apel înăuntrul termenului de apel, respectiv la data de 20 septembrie 2007.

În aceste condiții, Curtea, urmează a soluționa ambele apeluri.

Motivele invocate de apelanta pârâtă - SA B - ZONA M vizează următoarele:

Instanța de fond a avut în vedere profitul net nerealizat de reclamantă pe perioada 1.10.2006 - 1.04.2008, stabilit de expert la suma de 48.291 lei, însă în aceasta au fost incluse și puncte de lucru care nu mai sunt administrate de sau sunt demolate, cum ar fi depozitul de produse petroliere S, depozit O și, stația nr. 5, stațiile V M, O, Motel, stația 2 și 7 T

C de-al doilea motiv de recurs, critică soluția instanței de fond prin care a fost respinsă excepția invocată de apelanta pârâtă cu privire la prematuritatea introducerii acțiunii.

Susține apelanta pârâtă că nu a fost respectată procedura concilierii prealabile prevăzută de art. 7201pr.civ. în sensul că a primit invitația la conciliere la data de 19.09.2006, pentru data de 30.09.2006, nefiind astfel îndeplinită condiția termenului de minim 15 zile prevăzut de lege.

Pe de altă parte, apelanta reclamantă critică sentința instanței de fond în sensul că în mod greșit a fost stabilită întinderea despăgubirilor ce i-au fost acordate.

În esență, este criticat modul de calcul al despăgubirilor evidențiat în raportul de expertiză contabilă pe care instanța de fond și l-a însușit și solicită efectuarea unei alte expertize contabile care să stabilească valoarea prejudiciului datorat de apelanta pârâtă în raport de dispozițiile art. 4 din contractul de prestări de servicii încheiat între părți.

Mai susține apelanta reclamantă că instanța de fond nu i-a acordat daunele interese prevăzute distinct în art. 4 alin. final din contractul de prestări de servicii, care trebuiau suportate de beneficiarul culpabil.

La termenul din 18 octombrie 2007, părțile au solicitat efectuarea unei expertize contabile care să stabilească cuantumul prejudiciului suferit de apelanta reclamantă urmare rezilierii unilaterale a contractului de prestări de servicii.

Curtea a admis proba solicitată și a dispus efectuarea acesteia de către expertul contabil.

Analizând apelurile prin prisma motivelor invocate a dispozițiilor art. 294 și următoarele pr.civ. în raport de probele administrate în cauză, Curtea reține că acestea nu sunt fondate și urmează a fi respinse pentru următoarele considerente:

Critica ce vizează excepția prematurității acțiunii invocată de apelanta pârâtă nu este fondată deoarece scopul pentru care legiuitorul a instituit procedura concilierii directe în capitolul XIV în Codul d e procedură civilă, este acela ca în materia litigiilor comerciale să se diminueze numărul acestora pe calea încercării de conciliere amiabilă între părți și numai după aceea să se apeleze la intervenția instanțelor de judecată.

În speța de față, este adevărat că nu a fost respectat termenul de minim 15 zile cu privire la data concilierii însă, aceasta nu afectează caracterul litigios al cauzei atâta timp cât în timpul judecății apelanta pârâtă nu a recunoscut pretențiile apelantei reclamante.

Prin urmare chiar dacă invitația la conciliere ar fi respectat termenul de 15 zile, scopul pentru care a fost instituită această procedură, respectiv acela al soluționării pe cale amiabilă a litigiului, nu ar fi fost atins.

Pe de altă parte, apelanta pârâtă nu dovedește o vătămare reală prin neîndeplinirea procedurii prealabile a concilierii astfel încât reluarea litigiului din această fază procedurală nu ar face decât să tergiverseze soluționarea acestuia.

Mai mult, norma juridică instituită în art. 7201pr.civ. este una eliptică fiind lipsită de sancțiune.

În ceea ce privesc motivele de apel invocate de apelanta pârâtă și de apelanta reclamantă ce vizează cuantumul despăgubirilor, Curtea reține că acestea au fost corect stabilite de instanța de fond care a avut în vedere raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză de expertul, care a stabilit în suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară aflat la filele 115-117 dosar fond, cuantumul profitului nerealizat și datorat de către apelanta pârâtă în temeiul art. 4 din contractul de prestări de servicii încheiat între părți.

Astfel, potrivit clauzei prevăzute la art.4 din contractul de prestări de servicii nr. 1333/02.04.1999, prelungit prin act adițional până la data de 01.04.2008 "În cazul rezilierii contractului din vina beneficiarului, acesta datorează prestatorului daune reprezentând contravaloarea echipamentului distribuit personalului disponibilizat și neamortizat, indemnizațiile de preaviz acordate acestui personal și beneficiul nerealizat pe perioada nerealizată din contract, precum și daune interese. "

În ceea ce privește contravaloarea echipamentului distribuit personalului disponibuilizat și neamortizat și indemnizațiile de preaviz acordate acestui personal, instanța de fond a stabilit în mod corect că pârâta nu datorează plata acestor sume întrucât reclamanta nu a disponibilizatat personal ca urmare a rezilierii unilaterale a contractului cu pârâta, situație ce rezultă din expertiza contabilă întocmită atât la fond cât și din cea întocmită în apel.

În ceea ce privește beneficiul nerealizat al cărui cuantum a fost criticat prin motivele de apel d e ambele părți, Curtea constată că determinarea acesteia de către expertiza contabilă întocmită în apel nu este corectă sub aspectul datei până la care acesta a fost calculat așa cum rezultă din anexa 2 aflată la fila 92 dosar apel.

Astfel, pe coloana 7 a acestei anexe, este stabilit numărul de luni de funcționare a posturilor de pază, respectiv de la data de 30.09.2006 și până la restructurare.

În funcție de numărul de luni de funcționare efectivă, expertul a stabilit în coloana 7 suma ce reprezintă beneficiul net nerealizat.

Acest calcul este greșit deoarece trebuia avută în vedere la calcularea beneficiului nerealizat data expirării contractului, respectiv 01.04.2008 și nu data desființării postului de pază urmare rezilierii unilaterale a contractului.

Pe de altă parte, la stabilirea beneficiului nerealizat, expertul a avut în vedere în varianta 2 valoarea facturilor încasate de către apelanta reclamantă pe perioada derulării contractului ceea ce nu reprezintă beneficiul nerealizat ci, doar contravaloarea serviciilor prestate în perioada respectivă.

În aceste condiții, Curtea apreciază că modul corect de calcul al beneficiului nerealizat este cel stabilit de către expertul contabil în suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit la fond, care se ridică la suma de 48.291 lei.

La stabilirea acestei sume, expertul contabil a avut în vedere restructurarea sau restrângerea de activitate a mai multor stații a căror pază era asigurată de apelanta reclamantă, iar suma rezultată reprezintă profitul estimat pentru perioada rămasă din ciclul de doi ani de executare a contractului de la data rezilierii unilaterale a acestuia și are la baza calculului media ratei profitului realizat de reclamantă pe ultimii trei ani(2004, 2005, 2006) și media veniturilor realizate pe anii 2004 și 2005 ajustate cu restructurarea a două puncte de lucru și reducerea de activitate pentru alte două puncte de lucru.

Prin urmare, motivele de apel invocate de cele două apelante cu privire la cuantumul beneficiului nerealizat acordat de instanța de fond sunt neîntemeiate.

În ceea ce privește motivul de apel invocat de apelanta reclamantă - SRL D T - S ce vizează neacordarea daunelor interese prevăzute în art. 4 din contractul de prestări de servicii, Curtea constată că și acesta este nefondat.

Acordarea daunelor interese, este într-adevăr prevăzută în art. 4 din contract, însă, apelanta reclamantă nu a solicitat obligarea pârâtei la acestea nici prin cererea introductivă și nici ulterior în cursul judecății astfel încât, instanța de fond ar fi acordat un plus petita dacă s-ar fi pronunțat asupra acestora.

Curtea constată astfel că apelanta reclamantă a formulat o cerere nouă în apel atunci când a solicitat obligarea pârâtei și la daune interese ceea ce nu este admisibil potrivit art. 194 pr.civ. deoarece prin aceasta se tinde a se schimba obiectul cererii de chemare în judecată.

În consecință, Curtea, urmează ca în baza art. 296 pr.civ. să respingă ambele apeluri ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D EC IDE

Respinge ca nefondate apelurile declarate de pârâta - SA B - ZONA M cu sediul în B, nr.239, sector 1 și de către reclamanta - SRL D T - S cu sediul în Dr.Tr.S,-, jud.M împotriva sentinței nr.234/COM din 6 iunie 2007, pronunțate de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 27 februarie 2008.

Președinte,

Judecător,

Mateucă

Grefier,

Gabriela

27 Februarie 2008

Jud.red.MM

Jud.fond ET

Tehnored.NB/4 ex/7 aprilie 2008

Președinte:Mariana Moț
Judecători:Mariana Moț, Radu Mateucă

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 48/2008. Curtea de Apel Craiova