Spete pretentii comerciale. Decizia 48/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR.48

Ședința Publică de la 01.02.2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Izabela Dolache

JUDECĂTOR 2: Alina Pănescu

GREFIER - - -

Pe rol fiind pronunțarea cererii de apel formulată de apelanta reclamantă SC CONSTUCT SRL, împotriva sentinței comerciale nr.5984 din 15.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC GRUP SRL.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 25.01.2010 fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 01.02.2010.

CURTEA:

Asupra apelului de față, deliberând, constată:

Prin sentința comercială nr.5984/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a fost respinsă cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Grup

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a arătat că pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială s-a înregistrat la data de 07.01.2009 cererea formulată de prin care a solicitat obligarea pârâtei Grup la restituirea echivalentului în lei conform cursului la data plății a sumei de 327.979,9 euro reprezentând garanții de bună execuție datorate de pârâtă conform art. 8.4 din contractele nr. 109/15.01.2007 și nr. 2723/09.05.2007. Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere de 327.979,9 euro în echivalent lei conform cursului din data plății, calculate în conformitate cu pct. 9.1 din contractul nr. 2723/09.05.2007 și pct. 9.1 din contractul nr. 109/15.01.2007, precum și obligarea la plata sumei de 251.974,10 lei reprezentând diferența de curs valutar care trebuie suportată de Grup conform pct. 5.4 din contractul nr. 2723/9.05.2007. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin contractele de subantrepriză nr. 2723/9.05.2007 și nr. 109/15.01.2007 încheiate între părți, s-a obligat, în calitate de subantreprenor, de a efectua în beneficiul Grup (antreprenorul lucrării) o serie de lucrări de structură aferente obiectivului de investiții PARC. s-a obligat să constituie o garanție de bună execuție la nivelul a 10% din valoarea fiecărui contract, garanție care a fost reținută potrivit dispozițiilor contractuale din fiecare situație de lucrări. Garanția de bună execuție urma a fi deblocată astfel: 50% la semnarea procesului verbal la terminarea lucrărilor de rezistență, iar 50% la expirarea perioadei de garanție (constituită pe o perioadă de 2 ani). Deși procesele verbale de recepție la terminarea lucrărilor au fost semnate fără obiecțiuni de către pârâtă la data de 03.04.2008, iar reclamanta a emis factura nr. 111/03.04.2008 în vederea deblocării garanției de bună execuție, această garanție nu a fost restituită de către antreprenor. Potrivit art. 9.1 din contracte, reclamanta are dreptul să perceapă penalități de 1,5% din suma datorată pe zi de întârziere, iar potrivit art. 5.4 din contractul nr. 2723/09.05.2007, antreprenorul și-a asumat obligația de a suporta 55% din diferența de curs valutar, astfel încât pârâta datorează și suma de 251.974,10 lei.

Pârâta, deși legal citată nu a formulat întâmpinare.

La data de 20.09.2009 reclamanta a depus la dosar cerere prin care a precizat echivalentul în lei al pretențiilor, în funcție de aceasta fiind calculată taxa de timbru și timbrul judiciar.

Din analiza probatoriului, tribunalul a reținut că la data de 15.01.2007, între Grup, în calitate de antreprenor, și, în calitate de subantreprenor, s-a încheiat contractul de subantrepriză nr. 109/2007 prin care reclamanta s-a obligat să execute lucrări de structură aferente subsolului 1 și 2 la obiectivul de investiții PARC, descrise în anexa 1 contractului. La punctul 8 din contract, părțile au convenit ca valoarea garanției de bună execuție să fie de 10% din valoarea contractului, urmând ca aceasta să fie reținută din fiecare situație de lucrări. Perioada de garanție a fost stabilită la 2 ani de la data terminării structurii de rezistență și predarea acesteia către antreprenor.

S-a mai expus că, potrivit punctului 8.4 din contract, garanția urma să se deblocheze în felul următor: 50% la semnarea procesului-verbal la terminarea lucrărilor de rezistență, iar 50% la expirarea perioadei de garanție. Părțile au mai stabilit că garanția mai poate fi eliberată la cererea subcontractorului în baza unei scrisori de garanție bancară acoperitoare valoric, emisă de o bancă agreată de antreprenor. Potrivit pct. 9.1 din contract, penalitățile sunt datorate de antreprenor pentru neachitarea în termen a sumelor datorate în baza acestui contract, valoarea acestora fiind stabilită la suma de 1,5% din suma datorată pe zi de întârziere.

S-a mai arătat că la data de 09.05.2007 părțile au încheiat contractul de subantrepriză nr. 2723/09.05.2007 pentru executarea lucrărilor de structură aferente subsolului 1 și 2 la obiectivul de investiții PARC descrise în anexa 1 acestui contract. Punctele 8 și 9.1 ale acestui contract au un conținut similar cu cel al punctelor echivalente din contractul de subantrepriză nr. 109/2007.

La data de 03.04.2008, părțile au încheiat înscrisul intitulat "proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 4641/03.04.2008" și înscrisul intitulat "proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 4642/03.04.2008", conținutul acestora fiind: 1. Data finalizării lucrărilor este 31.05.2007, respectiv 31.03.2008. 2. Termenul de garanție aferent lucrărilor executate este de 2 ani de la data terminării structurii de rezistență - conform punctului 8.1 din contract.

Reclamanta a emis la aceeași dată factura fiscală seria - nr. -/03.04.2008 pentru suma de 1.098.607,51 lei reprezentând 50% din garanția de bună execuție aferentă celor două contracte de subantrepriză, factură care a fost restituită de către pârâtă ca fiind refuzată la plată după 3 luni de la data primirii.

Instanța a considerat că procesele verbale de recepție la terminarea lucrărilor nr. 4641/03.04.2008 și nr. 4642/03.04.2008 nu întrunesc condițiile prevăzute de legislația în materia construcțiilor, respectiv Legea nr. 10/1995 și nr.HG 273/14.06.1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, pentru a se putea determina obligația pârâtei de a restitui J din garanția de bună execuție constituită prin contracte.

Au fost invocate în acest sens prevederile art. 1, art. 7, art. 8 alin. 2 și art. 15 din nr.HG 273/14.06.1994.

Tribunalul a considerat că cele două procese verbale încheiate de părțile din dosar nu respectă normele menționate de aceste dispoziții legale în sensul că la încheierea lor nu au participat persoanele stabilite de legislația în materie, procesul verbal neputând fi încheiat doar între executant și beneficiar. În ceea ce privește conținutul proceselor verbale, s-a precizat că acestea nu cuprind date referitoare la respectarea prevederilor din autorizația de construire, executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului, ale documentației de execuție și ale reglementărilor specifice. De asemenea, s-a arătat că din conținutul proceselor verbale nu rezultă că lucrările au fost efectuate potrivit prevederilor contractuale, faptul că au fost preluate fără obiecții, astfel cum se stabilește la punctul 8.2 din contract.

Față de cele expuse, tribunalul a considerat că se impune concluzia potrivit căreia încheierea celor două procese verbale nu poate avea drept consecință nașterea obligației pârâtei de a restitui 50% din garanția de bună execuție și, pe cale de consecință, nici a penalităților de întârziere aferente sau a diferenței de curs valutar, astfel că cererea reclamantei este neîntemeiată.

Împotriva sentinței comerciale nr. 5984/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a declarat apel în termen legal apelanta-reclamantă Aceasta a criticat sentința invocând următoarele motive de apel redate în esență:

1) Referitor la nerespectarea dispozițiilor art. 15 din nr.HG 273/1994, acest act normativ se aplică doar în ipoteza actelor juridice încheiate între investitor și executant. Din interpretarea logică și gramaticală a Regulamentului de recepție a lucrărilor, aprobat prin nr.HG 273/1994 reiese că executantul este persoana care încheie contractul de executare cu investitorul și care realizează lucrarea. Procedura descrisă de lege implică pe investitor și pe executant, neavând relevanță raporturile juridice dintre executant și subantreprenori. Regulamentul de recepție a lucrărilor nu este aplicabil reclamantei care are calitatea de subantreprenor, ci este aplicabil numai antreprenorului general (executant), așa cum rezultă din coroborarea art. 3 cu anexa 5 pct. 2 din Regulament. Astfel, art. 3 reglementează categoriile de recepții la care este aplicabil acest regulament, respectiv recepția la terminarea lucrărilor și recepția finală la expirarea perioadei de garanție, iar potrivit anexei 5 pct. 2, recepția la terminarea lucrărilor este recepția efectuată la terminarea completă a lucrărilor unui obiect sau a unei părți din construcție, independentă, care poate fi utilizată în mod separat. Contractele încheiate de cu intimata pârâtă au drept obiect realizarea structurilor de rezistență. După finalizare, această lucrare nu reprezintă un obiect sau parte din construcție independentă sau care să poată fi utilizată separat. Față de definiția noțiunii de recepție din art. 1 din Regulament, în situația apelantei, structura de rezistență finalizată nu putea fi nici preluată și nici nu putea fi dată în folosință, nefiind situația terminării lucrărilor, pentru a se putea încheia un proces verbal de recepție la terminarea acestora. Din actul normativ rezultă că recepția la terminarea lucrărilor se efectuează o singură dată, în momentul finalizării construcției. Ar fi de neconceput ca procedura prevăzută de regulament să fie aplicabilă ori de câte ori un subantreprenor finalizează partea din construcție contractată cu antreprenorul general. Dacă se consideră aplicabilă procedura recepției și societății apelante, aceasta precizează că la dosar este depus procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 139/21.04.2008 încheiat între & Management, în calitate de investitor, și Grup, în calitate de executant, proces verbal care este încheiat cu respectarea nr.HG 273/1994.

2) În legătură cu pretențiile deduse judecății, s-a susținut că societatea apelantă și-a îndeplinit obligațiile contractuale, însă prima instanță a trecut cu vederea probatoriul administrat în cauză. Înscrisurile cu cea mai însemnată relevanță probatorie sunt reprezentate de cele două procese verbale de recepție la terminarea lucrărilor, respectiv procesul verbal nr. 4641/03.04.2008 încheiat în legătură cu executarea contractului nr. 109/15.01.2007 și procesul verbal nr. 4642/03.04.2008 încheiat în legătură cu executarea contractului nr. 2723/09.05.2007. În acestea se prevede expres că lucrările din cele două contracte au fost finalizate la 31.05.2007 respectiv la 31.03.2008. Intimata-pârâtă a semnat cele două procese verbale fără nici o obiecțiune cu privire la calitatea lucrărilor și până la data introducerii cererii de chemare în judecată din data de 27.02.2009, nu a contestat lucrările din punct de vedere calitativ, astfel că adresa nr. 545/27.02.2009 este un act făcut pro causa. O altă probă ignorată total de prima instanță este reprezentată de procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 139/21.04.2008 încheiat între, în calitate de investitor și Grup, în calitate de executant. În ipoteza în care lucrările de structură nu ar fi corespuns din punct de vedere calitativ, investitorul nu ar fi acceptat lucrarea sau cel puțin recepția ar fi fost făcută cu obiecțiuni. Deficiențele la care pârâta face referire și corespondența cu societatea noastră pe aspectul acestora nu vizează prima parte de 50% din garanția de bună execuție ce trebuie restituită la semnarea proceselor verbale de recepție, ci vizează cealaltă parte din garanția de bună execuție care urmează a fi restituită la sfârșitul perioadei prevăzute în contract. Relevant în aprecierea bunei sau relei credințe a intimatei este primirea de către aceasta a facturii fiscale nr. 111/03.04.2008 emisă de societatea apelantă, păstrarea și restituirea acesteia după o perioadă de 3 luni, fapt recunoscut prin răspunsul la interogatoriu.

Analizând apelul prin prisma motivelor de apel expuse, se constată că este fondat, pentru considerentele care vor fi redate în continuare.

Cu privire la primul motiv de apel se constată că în mod greșit a stabilit prima instanță că nu au fost respectate dispozițiile nr.HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora.

Noțiunea de "recepție" a lucrărilor de construcții este definită atât de art. 17 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, ca fiind "certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentația de execuție și cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcției, cât și de art. 1 din nr.HG 273/1994 ca fiind "o componentă a sistemului calității în construcții" și "actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve și că aceasta poate fi dată în folosință", "prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție". se realizează, potrivit art. 3 din nr.HG 273/1994, în două etape: la terminarea lucrărilor și cea finală, la expirarea perioadei de garanție. Anexa 5 acestui act normativ explică noțiunea de recepție la terminarea lucrărilor ca fiind "recepția efectuată la terminarea completă a lucrărilor unui obiect sau a unei părți din construcție, independentă, care poate fi utilizată în mod separat", precum și noțiunea de recepție finală ca fiind "recepția efectuată după expirarea perioadei de garanție".Perioada de garanție este "perioada de timp cuprinsă între data recepției și terminarea lucrărilor, a cărei durată se stabilește prin contract și în cadrul căreia antreprenorul are obligația înlăturării, pe cheltuiala sa, a tuturor deficiențelor apărute datorită nerespectării clauzelor și specificațiilor contractuale sau a prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile".

Noțiunea de "investitor" este definită de art. 21 din Legea nr. 10/1995 astfel: "investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanțează și realizează investiții sau intervenții la construcțiile existente în sensul legii" și de art. 2 din nr.HG 273/1994 în sensul că "investitorul este persoana fizică sau juridică care încheie contractul de executare de lucrări de construcții, urmărește îndeplinirea lui și preia lucrarea.

este conform art. 2 alin. 2 din nr.HG 273/1994, "partea contractantă care realizează lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, dacă lucrarea este realizată printr-o asociere".

Din analiza acestor prevederi legale, reiese că procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor și cel de recepție finală se încheie între investitor și executantul lucrării, aceștia fiind definiți în sensul arătat de dispozițiile legale enunțate.

De asemenea, recepția la terminarea lucrărilor se referă și la terminarea unei părți din construcție, dar legea cere ca această parte a construcției să fie independentă și să poată fi utilizată separat.

În cauză, este vorba despre două contracte de subantrepriză încheiate între antreprenorul general și subantreprenor, investitorul neavând calitatea de parte a acestora. Ele au ca obiect executarea lucrărilor de structură de rezistență la obiectivul de investiții arătat. Chiar dacă lucrarea de structură de rezistență reprezintă o parte a obiectivului de construcție, aceasta nu îndeplinește condiția impusă de lege de a putea fi utilizată în mod separat.

Totodată, în apel, s-a depus, în copie, procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 139 C1 din data de 21.04.2008, proces verbal încheiat între investitor, & Management, și executant, Grup Acesta a fost încheiat de către o comisie de recepție constituită potrivit prevederilor nr.HG 273/1994 și cu respectarea dispozițiilor acestui act normativ.

Se constată astfel că s-a făcut dovada îndeplinirii respectării cerințelor nr.HG 273/1994, inclusiv cu privire la terminarea lucrării privind structura de rezistență a imobilului.

Prima instanță a considerat deci greșit că nu s-a făcut dovada terminării lucrărilor, conform proceselor verbale nr. 4641 și nr. 4642 din data de 03.04.2008, pe motiv că nu au fost respectate prevederile nr.HG 273/1994. Finalizarea lucrărilor referitoare la structura de rezistență a imobilului a fost probată atât cu aceste procese verbale încheiate între antreprenorul general și subantreprenor, cât și cu procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor încheiat între investitor și executant.

Având în vedere că prima instanță a pronunțat hotărârea atacată ținând cont numai de aplicabilitatea dispozițiilor nr.HG 273/1994, apreciind eronat că acțiunea ar fi prematură în condițiile neîncheierii proceselor verbale de recepție la terminarea lucrărilor în conformitate cu acest act normativ, se constată că se impune admiterea apelului sa fiind întemeiat. Potrivit art. 297 alin. 1.pr.civ. întrucât prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului cauzei, respectiv în speță fără a analiza celelalte condiții de admisibilitate a acțiunii reclamantei, va fi desființată sentința atacată și va fi trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, care va avea în vedere la rejudecare și susținerile invocate în cadrul celui de-al doilea motiv de apel și care se referă la pretențiile deduse judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanta reclamantă SC CONSTUCT SRL, împotriva sentinței comerciale nr.5984 din 15.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC GRUP SRL.

Desființează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 01.02.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

- -

Red. /4 ex/01.03.2010

Jud.fond

Președinte:Izabela Dolache
Judecători:Izabela Dolache, Alina Pănescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 48/2010. Curtea de Apel Bucuresti