Spete pretentii comerciale. Decizia 481/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR.481

Ședința Publică de la 23.11.2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Cristina Scheaua

JUDECĂTOR 2: Izabela Dolache

GREFIER - - -

Pe rol fiind pronunțarea cererii de apel formulată de apelanta reclamantă - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.2277 din 10.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1 B, SPITALUL CLINIC, MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL și DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 16.11.2009, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, ce constituie parte integrantă din prezenta decizie când, Curtea pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 23.11.2009.

CURTEA

Asupra apelului de fața:

Prin sentința comercială nr. 2277/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului SPITALUL CLINIC, respingându-se acțiunea formulata de reclamanta - SRL in contradictoriu cu acest pârât ca fiind introduse împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Totodată, s-a respins, ca neîntemeiata, acțiunea formulată de reclamanta - SRL in contradictoriu cu pârâții CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1 B, MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL și DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, după alte două cicluri procesuale, obiectul cauzei îl constituie numai contravaloarea investițiilor pretins efectuate de reclamanta si recunoașterea unui drept de retenție asupra spațiului ce face obiectul contractului nr. 155/07.10.1997, din care s-a dispus, insa, evacuarea reclamantei printr-o hotărâre irevocabilă in primul ciclu judiciar.

Acest imobil, in care se afla spațiul în litigiu, nu se afla in patrimoniul paratului SPITALUL CLINIC, fiind, conform art.I pct.1 alin.5 din Legea nr. 471/04.11.2004 de aplicare a nr.OG 78/2004 "parte integranta a domeniului public al județelor, municipiilor si sectoarelor municipiului B". Astfel, instanța de fond a apreciat ca acest parat si-a pierdut calitatea procesuala pasiva in cauza pe data intrării in vigoare a acestei legi.

S-a mai reținut ca reclamanta a invocat un proces-verbal din 28.01.1998 de predare-primire a spațiului in care sunt consemnate o serie de lucrări necesare si se arata starea fizica de la parter, etajul 1 si mansardă, de la care se afirma ca s-a pornit executarea modernizării si îmbunătățirii acestui imobil. Existenta, executarea si exploatarea acestor modernizări de către reclamanta in interesul si pentru o calitate superioara a serviciului prestat nu s-au contestat, dar nici nu s-au probat prin înscrisuri adecvate unui contract de antrepriza pentru lucrări de reparații-modernizări la acest imobil.

Tribunalul a reținut că aceste îmbunătățiri erau strict necesare adaptării funcționale a spațiului potrivit obiectului închirierii si exercitării normale a serviciului centrului medical si nu vizau reparații capitale sau privind structura de rezistenta, pentru a fi in sarcina proprietarului, ci numai lucrări in cadrul obiectului locațiunii necesare funcționarii optime a serviciului prestat. Aceste lucrări, ca și cele de modernizare, nu sunt incluse expres in contractul de închiriere si nici in actul adițional, si nici nu au fost inserate intr-un proces-verbal încheiat cu locatorul, spre a fi opozabile acestuia si a se determina existenta si natura lor.

Instanța de fond a concluzionat ca, prin prisma acestei naturi, de lucrări inerente, reparații curente, necesare funcționarii normale si exploatării firești a bunului închiriat, in raport de destinația data de locator, contravaloarea acestor lucrări nu cade in sarcina locatorului, chiar daca s-ar fi probat întinderea valorii lor, astfel încât cererea reclamantei a fost respinsa, ca nefondata.

Pe acest temei, dar si in raport de hotărârea irevocabila de evacuare a reclamantei a fost respinsa, ca nefondată, si cererea de recunoaștere a dreptului de retenție.

II. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, sa se constate nulitatea absoluta a hotărârii apelate, in sensul ca instanța s-a pronunțat fara citarea legala a tuturor parților in proces si sa se dispună schimbarea in tot a hotărârii apelate si trimiterea dosarului la instanța de fond spre rejudecare, iar in subsidiar, pe fondul cauzei, sa se admită acțiunea sa astfel cum a fost precizata.

In motivare arată că instanța de fond a stabilit in mod corect ca SPITALUL CLINIC nu are calitate procesuală pasivă. In cauză, insa, in opinia apelantei, trebuiau citate, in calitate de pârâte și celelalte părți din cererea principală: Primăria Municipiului B, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului B, Ministerul Sănătății și Familiei.

Apelanta susține ca la data preluării spațiului acesta se afla intr-un avansat stadiu de deteriorare, situație constatata prin procesul-verbal de predare-primire din 28.01.1998, iar imbunatatirile făcute au creat premisele necesare unei funcționari normale a unei clinici medicale si au sporit valoarea de piață a imobilului. Reclamanta susține contractat ca aceste lucrări întrucât a avut încredere in promisiunea conducerii Spitalului ca va deține spațiul respectiv in folosință pe o perioada îndelungată (15 ani), prin prelungirea contractului de închiriere.

In opinia apelantei toate operațiunile la care s-a obligat prin art. 7,8 si 12 din contractul de închiriere, care erau necesare in vederea exercitării unei activități medicale, cădeau in sarcina locatorului, conform art. 1420 lin.2 si 1421.civ. Atât aceste lucrări, cât si restul imbunatatirilor aduse spațiului deținut (sala de fitness, jacuzzi, tavane acustice) au sporit valoarea bunului si contravaloarea lor trebuie restituita, in caz contrar parata imbogatindu-se fara justa cauza.

Apelanta susține ca se impunea administrarea probei cu expertiza tehnica imobiliara pentru a se stabili valoarea actuala a acestor imbunatatiri, pana la achitarea contravalorii astfel stabilite urmând a fi indreptatita si la recunoașterea dreptului de retenție, conform art. 1444.civ.

III. 1. Intimata DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI Baf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, ca nefondat.

In motivare arata ca primul aspect invocat de apelanta nu este întemeiat, deoarece in cauza au fost legal citate toate părțile.

In ceea ce privește valoarea investițiilor făcute de apelanta reclamanta, intimata considera ca reclamanta chiar recunoaște ca aceste investiții au fost făcute in scopul amenajării spațiului pentru desfășurarea activității medicale specifice obiectului de activitate si ca a fost de acord sa suporte plata lor. Mai mult, toate aceste lucrări nu rezulta dintr-un contract încheiat cu o firma ce desfasoara activitati in domeniul construcțiilor, iar din documentele depuse la dosar nu rezulta daca materialele achiziționate prin facturile depuse la dosar au fost folosite pentru locația ce constituie obiectul prezentei cauze.

Intimata mai arata ca în procesul-verbal de predare-primire din 28.01.1998 se precizează faptul ca spațiul închiriat este in stare de folosința, astfel incat imbunatatirile aduse de reclamanta au fost făcute in scopul de a spori confortul acelui loc.

Asupra dreptului de retenție solicitat de apelanta, intimata solicita respingerea acestui motiv de apel, doctrina si practica conscrand principiul ca acest drept nu poate afecta instituțiile aparținând statului, in cauza statul fiind reprezentat de MUNICIPIUL B si Primăria Sectorului 1.

2. Intimatul MUNICIPIUL B, prin Primarul General a formulat, de asemenea, întâmpinare, solicitând respingerea apelului, ca nefondat.

Se arata ca prin motivele de apel nu se aduce nicio critica fundamentata legal împotriva sentinței atacate, ci doar se reiau motivele de fapt ce au stat la baza formulării acțiunii introductive.

Intimata considera sentința legala si temeinica, reclamanta neprobând prin înscrisuri adecvate lucrările invocate, suma reprezentând contravaloarea unor asemenea investiții necazând in sarcina locatorului.

Mai arata ca nu exista niciun acord intre Municipiul B si apelanta cu privire la încheierea unui contract, adresa nr. 3280/15.09.2008 emisa de si invocata de apelanta doar comunicând societatii faptul ca se încadrează in prevederile nr. 884/2004, încheierea unui contract de concesiune fiind condiționata de multe alte cerințe.

Apelul nu este fondat.

1. Prin sentința civila nr. 3715/16.03.2004 s-a respins acțiunea principală prin care reclamanta - SRL solicita obligarea pârâților SPITALUL CLINIC și DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI B la prelungirea contractului de închiriere nr. 1558/07.10.1997 sub sancțiunea plătii de daune cominatorii si s-a admis cererea reconvenționala formulata de paratul SPITALUL CLINIC prin care s-a solicitat evacuarea reclamantei din spațiul închiriat si obligarea acesteia la plata contravalorii lipsei de folosința a spațiului. Totodată, s-a respins, ca prematur formulata, cererea precizatoare formulata de reclamanta la data de 03.12.2002, prin care solicita ca, in cazul admiterii cererii de evacuare formulata de aceasta sa se dispună obligarea paratei SPITALUL CLINIC la plata investițiilor efectuate in spațiul in litigiu pe toata durata contractului de închiriere. A fost respins, ca prematur si primul capăt din cererea conexă privind obligarea pârâților SPITALUL CLINIC, MUNICIPIUL B si CONSILIUL LOCAL SECTOR 1 la contravaloarea investițiilor, celalalt capăt de cerere, privind dreptul de retenție, fiind respins, ca neîntemeiat.

Sentința a fost desființata in parte, prin decizia comercială nr. 823/12.12.2005 a Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a VI-a Comercială cauza fiind trimisă aceleiași instanțe pentru rejudecarea cererii precizatoare formulata de reclamanta la data de 03.12.2002, prin care s-a solicitat ca, in cazul admiterii cererii de evacuare formulata de aceasta sa se dispună obligarea paratei SPITALUL CLINIC la plata investițiilor efectuate in spațiul in litigiu pe toata durata contractului de închiriere. Instanța de control judiciar a înlăturat, ca nefondate, criticile aduse de reclamantă modului in care instanța de fond a soluționat cererea principală, cererea reconvențională si cererea conexă. Aceasta decizie a rămas irevocabila prin decizia nr. 2570/21.09.2006 pronunțata de Înalta Curte de Casație și Justiție.

2. In al doilea ciclu procesual, la rejudecare, prin sentința comerciala nr. 12387/31.10.2007 instanța de fond a respins, ca inadmisibila, cererea de arătare a titularului dreptului formulata de reclamanta si s-a respins cererea formulata de reclamanta împotriva pârâtei SPITALUL CLINIC pentru lipsa calității procesuale pasive.

S-a reținut că nu există identitate intre pârâtă si titularul obligației de plata a acestor despăgubiri, având in vedere faptul că prin nr.HG 1096/02.10.2002 clădirea in care își desfășoară activitatea pârâtul și in care se afla si spațiul in litigiu a fost trecută din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Sănătății și Familiei în domeniul public al Municipiului B și în administrarea Consiliului Local Sector 1, astfel că Municipiul B, în virtutea dreptului său de proprietar asupra spațiului închiriat, este subiectul de drept căruia i s-a sporit patrimoniul, în ipoteza îmbunătățirilor și, prin urmare, și persoana care ar fi trebuit chemată în judecată pentru plata contravalorii valorii îmbunătățirilor

Prin decizia comerciala nr. 161/26.03.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a VI-a Comercială, pronunțata in dosarul nr- sentința a fost, insa, desființata, cauza fiind trimisa aceleiași instanțe pentru a se rejudeca si in contradictoriu cu pârâții din cererea conexă, respectiv CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1 B, MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL și DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI

Curtea constată ca cererea precizatoare ce a fost trimisa spre rejudecare a fost înregistrata in dosarul nr. 17897/2002 (primul ciclu procesual) la data de 03.12.2002, prin încheierea de ședința de la 21.01.2003 instanța de fond constatând ca aceasta cerere, formulata in contradictoriu cu pârâta SPITALUL CLINIC, este prematură, apreciind ca fiind necesara concilierea prealabila chiar si atunci când completarea se face ca o consecința a promovării cererii reconvenționale.

Ulterior, la 26.02.2003 reclamanta a înregistrat separat cererea precizatoare, ca acțiune de sine-stătătoare, de aceasta data in contradictoriu cu încă două pârâte, respectiv MUNICIPIUL B si CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1 B, solicitând obligarea paratelor la plata contravalorii investițiilor efectuate in spațiul închiriat si recunoașterea unui drept de retenție asupra acestui spațiu pana la achitarea sumelor solicitate. Aceasta cerere ce a fost înregistrata separat a fost conexata la dosarul inițial, prin încheierea din 17.06.2003, prin care s-a dispus conexarea, instanța de fond admițând si excepția prematuritatii capătului de cerere din acțiunea conexa privind obligarea paratelor la plata contravalorii investițiilor.

Deși atât din considerentele, cat si din dispozitivul deciziei comerciale nr. 823/12.12.2005 rezulta cu claritate ca s-a dispus trimiterea spre rejudecare doar a cererii precizatoare formulata de reclamanta la data de 03.12.2002, prin care s-a solicitat ca, in cazul admiterii cererii de evacuare formulata de aceasta sa se dispună obligarea pârâtei SPITALUL CLINIC la plata investițiilor efectuate in spațiul in litigiu pe toata durata contractului de închiriere, cu toate acestea, in al doilea ciclu procesual s-a apreciat de către instanța de control judiciar ca se impunea analizarea cererii precizatoare din 03.12.2002 si in contradictoriu cu pârâții din cererea conexă, respectiv MUNICIPIUL B si CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1 B această din urmă cerere susținându-se că echivalează cu o precizare a părților cu care se judecă in contradictoriu cererea inițială din 03.12.2002.

3. Examinând motivele de apel formulate de reclamanta, Curtea constată ca acestea sunt aceleași cu cele invocate si in precedentul ciclu procesual.

Astfel, nu se critica soluția instanței sub aspectul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SPITALUL CLINIC. Celelalte critici referitoare la cadrul procesual, chiar in măsura in care ar fi reiterate si nu doar preluate din motivele de apel din ciclul procesual anterior, nu pot fi primite, instanța de fond respectând întrutotul din acest punct de vedere îndrumările instanței de control judiciar.

In ceea ce privește modul de soluționare a cererii pe fond, Curtea apreciază ca instanța de fond a făcut o corecta apreciere a probelor. Astfel, s-a reținut in mod corect ca existenta, executarea si exploatarea modernizărilor de către reclamanta nu s-au contestat, motiv pentru care nici nu s-a mai apreciat ca fiind necesara efectuarea unei expertize tehnice imobiliare in cauza.

Din chiar procesul-verbal încheiat la data de 28.01.1998 si invocat de către reclamanta rezulta ca spațiul închiriat este in stare de folosință. Reclamanta insasi recunoaște ca imbunatatirile erau strict necesare adaptării funcționale a spațiului potrivit obiectului închirierii si exercitării normale a serviciului centrului medical si nu vizau reparații capitale sau privind structura de rezistenta, pentru a fi in sarcina proprietarului, ci numai lucrări in cadrul obiectului locațiunii necesare funcționarii optime a serviciului prestat.

Mai mult, reclamanta recunoaște ca a ales sa efectueze aceste lucrări întrucât a avut încredere in promisiunea conducerii Spitalului ca va deține spațiul respectiv in folosință pe o perioada îndelungată (15 ani), prin prelungirea contractului de închiriere, fara insa sa prezinte vreo dovada in sensul vreunei asemenea promisiuni.

Toate obligațiile locatorului decurg din principiul că el trebuie sa asigure chiriașului folosința liniștita si utila a lucrului in tot timpul locațiunii. Locuința trebuie predata, conform art. 1421.civ. in stare normala de folosință, ceea ce in speță s-a si întâmplat. Așa cum a reținut in mod judicios si instanța fondului, lucrările efectuate de reclamanta-apelantă, ca și cele de modernizare, nu sunt incluse expres in contractul de închiriere si nici in actul adițional, si nici nu au fost inserate intr-un proces-verbal încheiat cu locatorul, spre a fi opozabile acestuia si a se determina existenta si natura lor.

Reclamanta-apelanta nu a probat ca aceste lucrări sunt rezultatul unui contract de antrepriza, iar din documentele depuse la dosar nu rezulta daca materialele achiziționate prin facturile depuse la dosar au fost folosite pentru locația ce constituie obiectul prezentei cauze. In lipsa unor asemenea probe concludente si pertinente, in mod corect s-a apreciat de către tribunal că aceste lucrări erau inerente si au reprezentat reparații curente, necesare funcționarii normale si exploatării firești a bunului închiriat, in raport de destinația data de locator, astfel încât contravaloarea acestora lucrări nu poate fi reținută in sarcina locatorului.

In consecința, in temeiul disp. art. 296.pr.civ. apelul va fi respins, ca nefondat, cu consecința menținerii, ca legala si temeinica, a sentinței apelate.

In baza art. 274.pr.civ. va obliga apelanta la plata cheltuielilor de judecată către intimata-parata DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI B, in suma de 3.300 lei reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanta - SRL cu sediul în B,--13, sector 1 si cu sediul procesual ales in B, nr. 3,. 17,.1,.7,.21, sector 5, împotriva sentinței comerciale nr.2277 din 10.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 1 B, cu sediul în B,-, sector 1, SPITALUL CLINIC, cu sediul în B,--13, sector 1, MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL, cu sediul in B,-, sector 5 și DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI B, cu sediul in B,--74, sector 2.

Obligă apelanta la plata cheltuielilor de judecată către intimata-pârâtă DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI B, in suma de 3.300 lei, reprezentând onorariu de avocat.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronunțata in ședința publica azi, 23.11.2009.

PRESEDINTE JUDECATOR

Grefier,

Red./Tehn. Jud./8 ex./22.12.2009

Jud. fond. -

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Președinte:Cristina Scheaua
Judecători:Cristina Scheaua, Izabela Dolache

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 481/2009. Curtea de Apel Bucuresti