Spete pretentii comerciale. Decizia 490/2009. Curtea de Apel Bucuresti

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

Dosar nr- (Număr în format vechi 2195/2009)

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 490

Ședința publică de la 25 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Diana Manole

JUDECĂTOR 2: Roxana Popa

GREFIER - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta - ROMANIA împotriva sentinței comerciale nr. 9648 din data de 18.06.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SERV

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 18.11.2009, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 25.11.2009, când a decis următoarele:

CURTEA

Asupra apelului de față:

Prin sentința comercială nr.9648/18.06.2009 a Tribunalului București Secția a VI-a Comercială, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune și a fost respinsă ca prescrisă acțiunea formulată de reclamanta - ROMANIA, în contradictoriu cu pârâta - SERV, reclamanta fiind obligată și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4760 lei.

În motivare s-a reținut că între părți s-a încheiat un contract de transport internațional, prin care pârâta, în calitate de transportator, s-a obligat să transporte pe ruta B - Anglia 6 paleți cu o greutate de 1149 kg.

Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de - lei, echivalent al sumei de 73628,4 euro, reprezentând diferența dintre valoarea mărfurilor recepționate și a celor livrate la destinație de către pârâtă, în calitate de transportator.

Pârâta a predat marfa constând din 2 paleți, destinatarului la 22.02.2008.

Reclamanta a transmis notificarea nr.41/6.05.2008, prin care i-a adus la cunoștință prejudiciul suferit, convocând- pentru soluționarea amiabilă a litigiului.

Această notificare nu poate fi calificată drept reclamație, în sensul art.32 alin.2 din, aceasta fiind formulată pentru punerea în întârziere conform art.1079 cod civil și pentru concilierea prealabilă prevăzută de art.7201Cod procedură civilă.

Chiar dacă ar reprezenta reclamație scrisă, a suspendat termenul de prescripție până la data comunicării răspunsului pârâtei, prin care a respins pretențiile reclamantei, între 6.05.2008 - 2.07.2008.

Or, cererea de chemare în judecată a fost formulată după împlinirea termenului de prescripție de 1 an, calculat de la predarea mărfii, 22.02.2008, în conformitate cu dispozițiile art.32 alin.1 -3 din.

Cererea de emitere a ordonanței de plată în temeiul OUG 119/2007 nu a întrerupt cursul prescripției, fiind respinsă prin încheierea nr.4.06.2009 (dosarul - al Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială).

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal pârâta, invocând în motivare interpretarea greșită a dispozițiilor referitoare la prescripția extinctivă prevăzute în convenția referitoare la Transportul Internațional Rutier de Mărfuri pe ().

Instanța de fond a ignorat acțiunea care a format obiectul dosarului nr-, soluționat la 6.04.2009, data promovării acestei acțiuni fiind la 7.08.2008.

Întreruperea prescripției a operat în temeiul art.16 lit.b din /1958.

Prin notificarea înregistrată la BEJ nr.41/6.05.2008 a fost convocată pârâta în temeiul art.7201Cod procedură civilă să se prezinte la sediul apelantei pentru soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, SERV fiind pusă în întârziere pentru o datorie de 73.628,4 euro.

După parcurgerea etapelor procesuale impuse de Codul procedură civilă, a fost depusă la Tribunalul București acțiunea întemeiată pe dispozițiile OG 119/2007, la primul termen instanța sesizând din oficiu Curtea Constituțională, care a respins excepția.

La mai puțin de 2 săptămâni de la soluționarea cererii, după repunerea pe rol, a fost promovată acțiunea de față, neputându-se imputa o culpă procesuală reclamantei apelante.

Acțiunea care a format obiectul dosarului nr- are caracter de reclamație administrativă, având efect de suspendare a cursului de prescripție și ca cerere de chemare în judecată are efect de întrerupere a cursului prescripției.

În concluzie, se solicită respingerea excepției, casarea sentinței apelate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în rejudecare.

Apelul a fost legal timbrat cu taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.

Intimata nu a depus întâmpinare, a formulat însă concluzii scrise în sensul menținerii sentinței apelate ca legală și temeinică și respingerii ca nefondat a apelului.

Apelanta a solicitat proba cu înscrisuri, încuviințată de instanță.

Analizând actele dosarului, în conformitate cu dispozițiile art.295 Cod procedură civilă, Curtea constată și reține următoarele:

Apelanta reclamantă s-a adresat instanței în data de 22.04.2009, cu solicitarea de a fi obligată pârâta intimată la plata sumei de 73.628,4 euro reprezentând prejudiciul suferit cuantificat în diferența între valoarea mărfurilor recepționate, încărcate în temeiul contractului de transport rutier de mărfuri în regim transfrontalier încheiat de părți și valoarea mărfurilor livrate la destinație.

În raport de obiectul cauzei, erau pe deplin aplicabile dispozițiile art.32 alin.1 lit. a cuprinse în Convenția referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele adoptată de România prin Decretul nr.451/1972, în care se prevede că acțiunile derivând din transporturile supuse acestei convenții se prescriu în termen de 1 an. Termenul de prescripție curge în caz de pierdere parțială sau de întârziere (cum este situația în speță), din ziua în care marfa a fost eliberată.

Având în vedere că livrarea a fost efectuată parțial, cu întârziere de o zi față de termenul convenit, de la data de 22.02.2008 (data livrării) începe să curgă termenul de prescripție de 1 an, acesta urmând să se împlinească la 22.02.2009.

Reclamanta apelantă s-a adresat instanței cu cererea înregistrată la Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială sub nr-, solicitând obligarea pârâtei la despăgubiri în valoare de 73628,4 euro pe calea OUG 119/2007 privind ordonanța de plată.

Sesizarea instanței pe calea procedurii sumare, necontencioase prevăzută de OUG 119/2007 nu poate avea efectul suspendării ori întreruperii cursului prescripției extinctive, cum pretinde apelanta-reclamantă, nefiind cuprinsă între cauzele stabilite expres și limitativ de legiuitor ca având un asemenea caracter la art.13 și 16 din Decretul 167/1958, cu atât mai mult cu cât cererea a și fost respinsă de instanță.

Potrivit dispozițiilor art.32 alin.2,3 din, o reclamație scrisă suspendă prescripția până în ziua când transportatorul respinge reclamația în scris și restituie documentele anexate.

Notificarea nr.41 adresată de apelanta-reclamantă pârâtei intimate prin BEJ la 06.05.2008, prin care aceasta din urmă este pusă în întârziere pentru datoria de 73.628,4 euro în temeiul art.1079 Cod civil și este convocată la sediul ROMANIA în temeiul art.7201Cod procedură civilă pentru încercarea de soluționare pe cale amiabilă a litigiului, poate fi asimilată reclamației administrative la care face referire textul legal citat.

În consecință, a produs efectul suspendării cursului prescripției până la comunicarea răspunsului intimatei-pârâte, de respingere a pretențiilor formulate împotriva sa, în perioada 6.05.2008 - 3.07.2008.

Dar chiar și așa, prin reluarea cursului prescripției după suspendare, adiționând și fracția anterioară din termenul de prescripție, anterioară acesta s-a împlinit la 21.04.2009, cu aplicarea dispozițiilor art.101 alin.5 pr.civ. înainte de introducerea acțiunii pe rolul instanței la 22.04.2009.

Rezultă deci că în mod corect acțiunea a fost respinsă ca prescrisă, apelul nefiind întemeiat, urmând a fi respins în conformitate cu dispozițiile art.296 Cod procedură civilă.

În temeiul art.274 pr.civ. apelanta urmează să plătească intimatei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat dovedit cu factură, ordin de plată și extras de cont (filele 16-18), în cuantum de 2380 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta - ROMANIA cu sediul în B,--50, sector 6 împotriva sentinței comerciale nr.9648 din data de 18.06.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SERV cu sediul în B,-, -.4,.49, sector 3 și cu sediul ales în B,-,.1,.34, sector 4.

Obligă apelanta să plătească intimatei 2380 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 25.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

- -

Red. Jud.

Tehnored.

5 ex.

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Președinte -

Președinte:Diana Manole
Judecători:Diana Manole, Roxana Popa

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 490/2009. Curtea de Apel Bucuresti