Spete pretentii comerciale. Decizia 51/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 51
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Lotus Gherghină
JUDECĂTOR 2: Nela Ochea
GREFIER - - -
Pe rol judecarea apelului declarat de pârâta SC SA împotriva sentinței nr.85 din 3 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială și contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă CFR MARFĂ SA - SUCURSALA
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta pârâtă, reprezentată de consilier juridic și intimata reclamantă, reprezentată de consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă, depune un set de înscrisuri, respectiv borderouri privind transporturile efectuate în lunile ianuarie și februarie 2006, copii de pe ordinele de plată achitate în perioada 01.03.2006-28.03.2006 aferente borderourilor de transport pentru aceste luni și cotorul filelor CEC pentru SC CFR Marfă.
Consilier juridic, pentru intimata reclamantă, depune, de asemenea, un set de înscrisuri, respectiv borderouri privind taxele de transport neachitate la casa stației CF pentru lunile ianuarie și februarie 2006.
Nemaifiind formulate alte cereri, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Apelanta pârâtă, prin consilier juridic, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, conform concluziilor scrise.
Consilier juridic, pentru intimata reclamantă, solicită respingerea apelului, precizând că este aplicabilă Convenția încheiată cu apelanta și nu cu, această convenție fiind avută în vedere și la efectuarea raportului de expertiză. Arată că din moment ce pârâta a fost beneficiara transportului, achitând tarifele, este normal să achite și penalitățile. Din actele depuse chiar de către apelantă la acest termen, reiese că plata s-a efectuat și cu alte instrumente decât ordinele de plată, fiind aplicată așadar Convenția invocată.
CURTEA
Asupra apelului constată următoarele
Tribunalul Gorj prin sentința nr. 85 din 03 iulie 2007 respins excepția lipsei calității procesuale active formulată de pârâta SC SA.
A admis acțiunea formulată de reclamanta CFR MARFĂ SA - SUCURSALA C și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 358.180, 59 lei majorări de întârziere actualizate la data plății pentru neachitarea la timp a contravalorii serviciilor de transport efectuate în perioada ianuarie-martie 2006 precum și la plata sumei de 9.268,83 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâtă, s-a constatat că aceasta nu este întemeiată întrucât cererea de chemare în judecată a fost formulată de societatea CFR MARFĂ SA prin reprezentanți în temeiul mandatului acordat conform art. 42 Cod procedură civilă.
Acțiunea a fost semnată de directorul Sucursalei Ca T. CFR MARFĂ, mandatat să reprezinte societatea sub antetul și sigla CFR MARFĂ SA.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a constatat că cererea este întemeiată, reținând că între părți a existat un contract pentru realizarea transportului de mărfuri pe calea ferată, contract încheiat cu respectarea Regulamentului de transport al mărfurilor pe calea ferată aprobat prin OG 7/2005 și publicat în Monitorul Oficial al României nr. 101 din 31 ianuarie 2005, valabil în momentul efectuării fiecărui transport de mărfuri.
S-a mai reținut că pentru calculul majorărilor de întârziere la plată trebuie să se țină cont de contractul existent în cauză, Convenția Cadru de încărcare descărcare nr. /2000, care este temeiul legal în baza căruia s-au întocmit scrisorile de trăsură reprezentând document de transport și de scadența plății care este de 2 zile lucrătoare conform convenției.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, SC SA a arătat că în mod greșit instanța de fond a respins excepția deoarece sucursalele nu au capacitate de folosință potrivit dispozițiilor art. 42, 43 și 161 Cod procedură civilă astfel încât, nu au calitate procesuală activă pentru a introduce cereri de chemare în judecată și nu pot sta în judecată decât ca pârâte conform art. 41 alin 2 Cod procedură civilă.
Referitor la aceeași excepție, a mai arătat că mandatul invocat de reclamantă este în fapt o procură generală prin care directorul general al CFR MARFĂ SA deleagă din atribuțiile sale directorului sucursalei și că din acțiune nu rezultă dacă aceasta a fost introdusă de directorul de sucursală în calitate de mandatar, care acționează în numele și pe seama mandantului.
În ceea ce privește acordarea penalităților solicitate de reclamantă a criticat sentința precizând că este eronată concluzia primei instanței potrivit căreia întrucât în Convenția Cadru nu se stipulează obligația întocmirii unei facturi, plata transportului se face în două zile lucrătoare. În susținerea acestei critici SC SA a menționat că prin Convenția Cadru de încărcare descărcare nr. C1/05.05.2003 modificată prin Actele Adiționale se stabilește că "plata tarifului orar de utilizare se efectuează semidecadal în baza borderourilor justificative întocmite de casierul stației și contrasemnate de reprezentantul agentului economic cu instrumente de plată agreate de transportatori", iar "borderourile astfel întocmite vor fi transmise la biroul marketing din cadrul sucursalei de marfă C în vederea emiterii de factură fiscală termenul scadent fiind de 3 zile de la data facturării".
A motivat de asemenea acest punct de vedere, arătând că reclamanta trebuia să emită facturi fiscale, plata urmând a fi efectuată în termen de 3 zile de la data emiterii facturii și nu la casa stației în termen de 2 zile, cum greșit a stabilit instanța de fond.
Nu în ultimul rând a invocat inexistența unei clauze penale în convenția de încărcare - descărcare prin care să se stabilească anticipat daunele interese pentru întârziere.
A depus la dosar Convenția Cadru de încărcare descărcare încheiată la data de 10.02.2000 și actele adiționale la aceasta, Regulamentul din 20.01.2005 de transport pe căile ferate din România, Regulamentul din 28.08.2007 de transport pe căile ferate din România.
La data de 31.10.2007 CFR MARFĂ SA - SUCURSALA a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea apelului.
În cuprinsul întâmpinării, referitor la excepția lipsei calității procesuale active, intimata a arătat că având în vedere dispozițiile art. 42 Cod procedură civilă și art. 36 din Decretul nr. 31/1954 a fost întocmită procura judiciară autentificată prin încheierea nr. 1826 din 13.05.2005 prin care directorul general al CFR MARFĂ SA a împuternicit directorii sucursalelor să exercite drepturile procedurale privind întocmirea, încheierea valabilă și semnarea tuturor acțiunilor în justiție civile, penale, comerciale, exercitarea căilor de atac precum și a oricăror acte juridice în raport cu instanțele de judecată de orice grad și a tuturor autorităților judiciare și publice.
Tot în cuprinsul întâmpinării intimata a precizat că documentele în care s-a materializat contractul de transport de mărfuri sunt scrisorile de trăsură și că în temeiul art. 37 și 40 din regulamentul de transport pe căile ferate ( capitolul II, titlul III) contractul de transport s-a încheiat cu pârâta SC SA, când operatorul de transport feroviar CFR MARFĂ SA a aplicat pe exemplarele scrisorii de trăsură ștampila cu data, astfel încât plata prestației de transport se face în 48 de ore de la data eliberării expediției.
A precizat de asemenea că în Convenția Cadru de încărcare descărcare se prevăd două termene distincte de plată a prestației de transport, anume 2 zile când plata se face la casa stației și 5 zile în cazul facturării prestaților, dar că acesta din urmă nu este aplicabil în speță deoarece pe lângă Convenția Cadru de încărcare descărcare părțile trebuiau să încheie un contract de plată centralizată a tarifelor de transport în care să se reglementeze achitarea tarifelor de transport pe bază de factură fiscală și decont periodic întocmit de transportatori.
A mai arătat intimata că susținerile apelantei privind inexistența unei clauze penale stabilite printr-o convenție sunt eronate pentru că scrisoare de trăsură reprezintă contractul de transport și acestui contract îi sunt aplicabile dispozițiile art. 40.5 alin 1 din Regulamentul de transport pe calea ferată potrivit cărora sucursala marfă Cac alculat majorări de întârziere de 0,1% pe zi în conformitate cu tariful intern de mărfuri.
Intimata a depus la dosar Convenția Cadru de încărcare descărcare din 22.02.2000 și actele adiționale la aceasta.
Prin încheierea din 31.10.2007, având în vedere cuantumul pretențiilor, în temeiul dispozițiilor art. 282 alin 1 Cod procedură civilă, Curtea a calificat calea de atac ca fiind apel.
S-au mai depus la dosar scrisorile de trăsură, hotărârea nr. 103 din 22 ianuarie 2004 privind unele măsuri pentru restructurarea activității de producere a energiei electrice și termice pe bază de lignit, actele în temeiul cărora s-a solicitat plata serviciilor de transport, actele în baza cărora s-a efectuat plata acestor servicii.
Apelul nu este fondat.
Primul motiv de apel privind greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale active nu este întemeiat.
Potrivit hotărârii nr. 582 din 10.09.1999 de înființare a CFR MARFĂ SA prin reorganizarea Societății Naționale a Ferate Române atribuțiile directorului general pot fi delegate de către acesta directorilor executivi sau oricărei alte persoane din cadrul CFR Marfă (art. 19 alin 2).
În Regulamentul de Organizare și Funcționare al CFR MARFĂ SA, în capitolul VI - Atribuții specifice la punctul 3 " Competențe acordate de Directorul General către Directorul Sucursalei" se specifică semnarea oricărei cereri în justiție care privește sucursala CFR Marfă SA.
Din actele normative arătate mai sus rezultă posibilitatea acordării de către directorul general directorilor de sucursale a competențelor sale privind semnarea oricărei cereri în justiție.
Astfel, prin procura judiciară autentificată sub nr. 1826/13.05.2005 - BNP, directorul general al CFR MARFĂ SA B împuternicește directorii de sucursale prin șefii oficiilor juridice ai sucursalelor CFR Marfă ca în numele său și pentru el să exercite drepturile procedurale privind întocmirea, încheierea valabilă și semnarea tuturor acțiunilor în justiție civile, penale, comerciale, exercitarea căilor de atac precum și a oricăror acte juridice în raport cu instanțele de judecată de orice grad, să reprezinte cu puteri depline și să susțină interesele sucursalelor în fața tuturor instanțelor de judecată de orice grad.
Ca urmare, directorul sucursalei C CFR Marfă SA, care a semnat acțiunea introdusă de CFR MARFĂ SA, avea mandat special pentru introducerea acestei acțiuni dat de directorul general al CFR MARFĂ SA prin procura judiciară menționată mai sus.
Față de această concluzie, Curtea constată că există identitate între sucursala C prin directorul său și reclamantă ca titular al dreptului dedus judecății, astfel încât soluția instanței de fond cu privire la excepția lipsei calității procesuale active este temeinică și legală.
Curtea constată neîntemeiate și celelalte motive de apel vizând greșita acordare a penalităților, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare care vor substitui pe cele ale instanței de fond.
CFR MARFĂ SA - SUCURSALA C în calitate de transportator și baza de aprovizionare Transport Servicii în calitate de client ( care în baza hotărârii nr. 103 din 22.01.2004 a intrat în constituirea Complexului Energetic prin fuziunea SC SA cu o parte din Compania Națională a SA) au încheiat Convenția Cadru de încărcare descărcare din data de 10.02.2000.
Ulterior, la data de 22.02.2000, CFR MARFĂ SA - SUCURSALA C, în calitate de transportator, a încheiat cu SC SA, în calitate de client beneficiar, Convenția Cadru de încărcare descărcare nr. /2000.
Cele două convenții, reînoite anual prin acte adiționale, au ca obiect programarea încărcărilor respectiv contractul pentru prestații de transport, asigurarea încărcărilor descărcărilor la fronturilor agentului economic și avizarea transporturilor și a vagoanelor goale pentru descărcare.
Potrivit clauzelor acestor convenții, se calculează de către stația CFR tarife orare de utilizare ( ) de la momentul punerii la dispoziție a vagoanelor goale sau încărcate.
În consecință tarifele orare de utilizare, referitor la care apelanta invocă modul de calcul stabilit prin actul adițional nr. 3J/08.07.2003 la Convenția Cadru de încărcare descărcare încheiată la 10.02.2000 (plata tarifului orar de utilizare se efectuează semidecadal în baza borderourilor justificative întocmite de casierul stației și contrasemnate de reprezentantul agentului economic cu instrumente de plată agreate de transportatori, iar borderourile astfel întocmite vor fi transmise la biroul marketing din cadrul sucursalei de marfă C în vederea emiterii de factură fiscală termenul scadent fiind de 3 zile de la data facturării), privesc serviciile de încărcare descărcare și timpul scurs de la punerea la dispoziție a vagoanelor goale sau încărcate până la momentul aducerii vagoanelor goale sau încărcate la stație.
Aceste tarife nu se referă în nici caz la serviciile de transport.
Or, în aceste condiții, prevederile convențiilor cadru de încărcare descărcare, care așa cum am arătat se referă la programarea încărcărilor, asigurarea încărcărilor descărcărilor și avizarea transporturilor și vagoanelor goale pentru încărcare, sunt inaplicabile în speță.
De altfel, Regulamentul de transport pe căile ferate din România din 28.08.1997 în vigoare la data încheierii celor două convenții cadru de încărcare descărcare prevede clar faptul că prin convențiile cadru de încărcare descărcare se reglementează modul cum se comandă mijloacele de transport pentru încărcare, locul de încărcare sau descărcare, modul de primire predare al mărfurilor și mijloacelor de transport goale sau descărcate, programarea încărcărilor, modul de decontare a tarifelor, avizarea transporturilor și alte condiții (punctul 57.6).
Deci, prin astfel de convenții nu se reglementează transportul și tarifele aplicabile serviciilor de transport.
Contractele de transport încheiate între reclamantă și pârâtă pentru serviciile de transport efectuate în perioada ianuarie - martie 2006 nu s-au materializat într-o convenție scrisă de transport prin care o parte numită transportator să se angajeze să transporte marfa cu titlu oneros la locul de destinație solicitat de către cealaltă parte numită client și să o predea destinatarului.
Acestea s-au materializat în scrisorile de trăsură depuse la dosar.
Astfel, în speță sunt aplicabile dispozițiile Regulamentului de transport pe căile ferate potrivit cărora contractul de transport se consideră încheiat dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții și anume: operatorul de transport a primit marfa însoțit de scrisoarea de trăsură completată de expeditor în rubricile care îi sunt rezervate și semnate de către acesta și operatorul de transport a aplicat ștampila cu data pe toate exemplarele scrisorii de trăsură( art. 37 alin 2).
Regulamentul de transport pe căile ferate din 20 ianuarie 2005, reglementează plata către operatorul de transport feroviar fie cu ocazia încheierii contractului de transport, fie la eliberarea expediției, fie periodic prin facturare atunci când există o convenție în acest sens( punctul 40.4 ).
Același regulament prevede la punctul 40.5 că în cazul întârzierii plății operatorul de transport feroviar este în drept să perceapă majorări de întârziere conform tarifelor proprii sau convențiilor încheiate sau să refuze transporturile.
Cum în speță nu există o convenție de transport prin care părțile să fi stabilit plata tarifelor pentru serviciile de transport CFR MARFĂ SA - SUCURSALA C are dreptul să perceapă majorări de întârziere conform tarifelor proprii stabilite prin tariful intern de mărfuri.
În concluzie calcularea de penalități de 0,1% pe zi conform tarifului intern de mărfuri în termen de 48 de ore de la data eliberării expediției este corectă și deci, suma de 358.180,59 lei reprezentând majorări de întârziere se cuvine reclamantei intimate.
Pentru motivele ce au fost expuse, Curtea constată că soluția instanței de fond este temeinică și legală și, având în vedere dispozițiile art.296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta SC SA,-, G împotriva sentinței nr.85 din 3 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă CFR MARFĂ SA - SUCURSALA C, B-ul nr.5-7,
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Februarie 2008
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red.jud.LG/ex.4/11.03.2008
Jud.fond
Tehnored.03.2008/
04 Martie 2008
Președinte:Lotus GherghinăJudecători:Lotus Gherghină, Nela Ochea
