Spete pretentii comerciale. Decizia 51/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,

CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 51/COM

Ședința publică de la 19 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis

JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban

Grefier - - -

Pe rol judecarea apelului comercial d eclarat de apelanta pârâtă - - SA, cu sediul în,-, jud. C, împotriva sentinței civile nr. 4767/20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă - - 2002 SA, cu sediul în, Hotel, jud. C, având ca obiect pretenții.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 05.03.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată încheiere ce face parte integrantă din prezenta iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 12.03.2008, 19.03.2008, pentru când:

CURTEA

Asupra apelului comercial d e față:

1.Obiectul litigiului și părțile din proces

Prin cererea înregistrată sub nr-(nr. în format vechi 2249/com/2005) la ribunalul Constanța, reclamanta - 2002 SA, a chemat în judecată pe pârâta - SA solicitând obligarea acesteia la plata sumei de405.022lei (4.050.219.319 rol) din care: suma de273.520,84 lei(2.735.208.376 rol) reprezentând contravaloarea serviciilor prestate și pentru care au fost emise facturile nr. -/30.09.2002, -/30.10.2004, -/30.10.2002, -/30.10.2002, -/30.10.2002, -/30.10.2002, -/30.11.2002, -/ 30.11.2002, -/30.11.2002 și suma de131.501,09 lei, dobânzi legale calculate până la data de 30.06.2005 conform OG nr. 9/2000; cu plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că s-a înființat în anul 2002 ca urmare a divizării simetrice a pârâtei - SA iar prin protocoalele de predare-primire încheiate cu ocazia divizării între - SA și societățile nou înființate s-a prevăzut obligația societăților de a prelua toate drepturile și obligațiile asumate de pârâtă prin contractele de prestări servicii turistice încheiate înaintea divizării.

Reclamanta a mai arătat că a preluat drepturile și obligațiile pârâtei, asumate prin contractele de prestări servicii turistice cu derulare prin Agenția de Turism a acesteia și în baza cărora pârâta încasa de la beneficiari contravaloarea serviciilor prestate de reclamantă.

Pârâta avea obligația de a vira în contul reclamantei sumele încasate, în baza facturilor și documentelor justificate, cu regularizare la sfârșitul sezonului estival (conform art. 19 din protocolul înregistrat sub nr. 6316/28.06.2006).

Reclamanta a mai arătat că prin extrasul de cont nr. 45/27.01.2003 - înregistrat la pârâtă sub nr. 408/27.01.2003 - a comunicat acesteia că figurează debitoare cu suma de 991.706,162 lei (9.917.062.610 rol) iar pârâta a confirmat existența unui debit în valoare de 4.051.784.236 rol (405.178,4236 ron), arătând facturile fiscale din care rezultă suma datorată.

În ceea ce privește dobânda pretinsă, reclamanta susține că aceasta este datorată de pârâtă potrivit art. 43 Cod comercial coroborat cu dispozițiile OG 9/2000.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 969, 1073, 1088 Cod civil, art. 897 Cod comercial, OG 9/2000.

În dovedire a fost solicitată încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, expertiză contabilă.

Au fost anexate cererii facturi fiscale, situații centralizatoare a deconturilor, extrase de conturi, calculul dobânzilor comerciale.

2)Întâmpinarea

Pârâta - SA, pe calea întâmpinării, a solicitat respingerea cererii ca nefondată invocând excepția lipsei calității de reprezentant legal al persoanelor care pretind că reprezintă - 2002 SA.

În motivare pârâta a susținut că directorul - și directorul economic reprezintă în același timp patru societăți comerciale, cu același obiect de activitate.

De asemenea, a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a - SA întrucât reclamanta nu a dovedit că a prestat servicii turistice pentru pârâtă, între cele două părți neexistând un raport contractual.

Pârâta a invocat și excepția prescrierii dreptului reclamantei la acțiune de la data de 28.06.2002, când a fost încheiat protocolul de predare-primire nr. 6316 și până la data promovării acțiunii - 29.08.2005 - trecând mai mult de 3 ani, termen de prescripție reglementat de Decretul nr.167/1958.

În ce privește fondul cauzei, pârâta a arătat că și-a îndeplinit obligațiile și drepturile izvorâre din protocolul încheiat în anul 2002.

În aceste condiții, nu sunt datorate nici dobânzile legale reglementate de OG 9/2000.

În dovedirea susținerilor făcute în apărare pârâta a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriu.

La termenul din 8.12.2005 pârâta a solicitat a se lua act că excepția lipsei calității de reprezentant a rămas fără obiect, instanța unind cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.

A fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei, pentru motivele dezvoltate în încheiere.

În cauză au fost administrate proba cu interogatoriu (filele 114-115) și proba cu expertiză contabilă.

3) Hotărârea tribunalului

Prin Sentința civilă nr. 4767/20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta - SA -.

S-a admis în parte cererea formulată de reclamantă fiind obligată pârâta la plata sumei de 261.126,52 ron (2.611.165.213 rol) reprezentând preț servicii și a sumei de 131.501,09 ron (1.315.010.900 rol), reprezentând dobândă legală calculată până la data de 31.12.2005, către reclamantă.

A fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă totală de 7.682,47 lei către reclamantă.

Pentru a pronunța această soluție tribunalul a reținut că reclamanta - 2002 SA, s-a înființat prin divizarea pârâtei - SA iar prin protocolul de predare-primire încheiat cu aceasta din urmă și înregistrat sub nr. 6316/28.06.2002 a preluat toate drepturile și obligațiile asumate de pârâtă prin contractele de prestări servicii turistice, conform anexei nr. 6, derularea contractelor desfășurându-se pentru sezonul estival 2002 prin Agenția de Turism aparținând pârâtei.

S-a mai reținut că reclamanta, în temeiul protocolului arătat, a prestat servicii turistice, conform contractelor încheiate de pârâta - SA, derulate prin agenția de turism aparținând acesteia.

În urma punctajului comun efectuat de părți, prin procesul verbal încheiat la 12.08.2003 și înregistrat sub nr. 237/14.08.2003 (filele 32,33) se reține că pârâta - SA datorează reclamantei suma de 2.999.820.067 lei/rol.

Ulterior, pârâta confirmă extrasul de cont emis de reclamantă pentru suma de 2.099.820.067 rol și înregistrat la - SA sub nr. 4496, 27.10.2003 (fila 34), achitând la data de 18.03.2004, prin ordinul de plată nr. 161 suma de 264.611.691 lei (rol).

Reclamanta susține că în urma acestei plăți suma datorată de pârâtă este de 273.520,84 lei (2.735.208.376 rol) reprezentând contravaloarea serviciilor pentru încasarea căreia au fost emise facturile nr. -/ 30.09.2002, -/30.10.2004, -/30.10.2002, -/30.10.2002, -/30.10.2002, -/30.10.2002, -/30.11.2002, -/ 30.11.2002, -/30.11.2002.

Expertiza contabilă efectuată în cauză a stabilit că suma datorată de pârâtă cu titlul de preț al serviciilor prestate este în cuantum de 261.126,52 ron, sumă înregistrată în evidențele contabile ale pârâtei ca datorie și în evidențele contabile ale reclamantei ca și creanță (fila 201-203).

Nu a fost însușit de instanță punctul de vedere exprimat de pârâtă în concluziile scrise, conform căruia suma pe care o datorează reclamantei este de 212.353,17 lei, întrucât se impune scăderea contravalorii serviciilor prestate de - 2002 SA în afara cadrului contractual arătat în protocolul nr. 6316/28.06.2002. Și aceste servicii au fost prestate prin agenția de turism aparținând reclamantei, astfel că pârâta este ținută a plăti contravaloarea acestora.

În temeiul textelor de lege enunțate, constatând că există identitate între persoana pârâtei și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, instanța respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă.

Totodată, pârâta a va fost obligată la plata sumei de 131.501,09 lei reprezentând dobândă legală calculată până la data de 31.12.2005, către reclamantă.

S-a apreciat de instanță că această sumă urmează a fi suportată de pârâtă și nu dobânzile în cuantum de 175.986,25 lei consemnate în raportul de expertiză, motivat de faptul că reclamanta nu și-a majorat câtimea pretențiilor până la concurența sumei stabilită prin expertiză, cu consecința achitării taxei judiciare de timbru corespunzătoare.

Nu au fost reținute de instanță susținerile pârâtei în sensul că nu sunt datorate dobânzi ci penalități de întârziere, întrucât prin protocolul de predare-primire nr. 6316/28.06.2002 părțile au convenit asupra penalităților de întârziere aplicate pentru neplata la scadență a utilităților, a cheltuielilor de publicitate, pază, servicii, salvamar, întreținere plajă, servicii ecarisaj, iar nu și pentru neplata la scadență a prețului serviciilor de turism (cazare, masă).

4.Apelul

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta - SA, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

a)Referitor la pretențiile reclamantei de plată a sumei de 261.126,52 lei reprezentând c/valoare prestări servicii

Apelanta consideră că nu datorează această sumă deoarece trebuie scăzută c/valoarea facturii nr. -/30.09.2002 de 12.512,30 lei, factură ce nu reprezintă obiectul litigiului, cât și suma de 47347,37 lei reprezentând c/valoarea unor sume facturate de către reclamantă ce nu au la bază contracte de prestări servicii turistice sau convenții încheiate între - SA și agenții de turism.

În atare situație suma datorată de pârâtă este de 212.353,17 lei și nu 261.126,52 lei așa cum în mod greșit a reținut instanța de fond.

b)Referitor la plata dobânzii pretinsă de reclamantă

În ceea ce privește suma de 131,501,09 lei solicitată de reclamantă cu titlu de dobândă legală, arată apelanta că nu datorează această sumă întrucât izvorul obligației între cele două părți îl reprezintă protocolul de predare primire nr. 6316/28.06.2002 în care se prevede că în cazul în care una dintre părți nu-și execută la termen obligațiile va fi obligată față de cealaltă la plata unor penalități de întârziere în cotă procentuală de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere.

Se arată de apelantă că părțile au prevăzut în convenția lor așa cum prevăd dispozițiile art. 1 din OG nr. 9/2000 c/valoarea penalităților de întârziere pentru neachitarea la termen a obligațiilor contractuale.

Pârâta legal citată a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului declarat de pârâtă ca nefondat motivat de faptul că a prestat serviciile turistice conform contractelor încheiate de reclamantă, a întocmit și comunicat facturile fiscale în valoare de 2.012.868,40 lei, iar din întregul extras de cont nr.45 din 27.01.2003 în valoare de 9.917.062.610 lei pârâta a confirmat suma de 4.051.784,24 lei conform facturilor fiscale evidențiate.

În ceea ce privește dobânda legală reclamanta a arătat prin întâmpinare că în protocolul de predare-primire nr.6316/28.06.2002 nu există nici o convenție a părților referitoare la plata penalităților de întârziere.

4. Curtea

Examinând, potrivit art.295 din Codul d e procedură civilă, apelul prin prisma criticilor aduse, a probelor administrate de ambele părți în cursul procesului curtea constată următoarele:

1) Așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată factura nr. -/30.09.2002 în valoare de 12.512,30 lei nu face obiectul litigiului, nefiind înscrisă de către expert în c/valoarea debitului stabilit prin expertiză motiv pentru care critica apare ca nefondată.

În ceea ce privește suma de 47.347 lei curtea constată că din întreaga corespondență purtată între cele două societăți pârâta a recunoscut sumele datorate prin înscrierea debitului în evidențele sale contabile, nerezultând așa cum chiar expertul a constatat nici o diferență între înregistrările contabile ale celor două societăți.

Cu ocazia efectuării de către - SRL a auditării documentelor contabile ale - SA pentru anul 2003, pârâta a trimis reclamantei adresa nr. 240/27.01.2004 prin care solicita confirmarea soldului creditor, iar ulterior confirmării de reclamantă nu l-a contestat fapt ce echivalează cu o recunoaștere a datoriei sale.

De altfel, situația deconturilor facturate de pârâtă către Agenția de Turism face dovada faptului că serviciile facturate de către reclamantă se circumscriu sferei raporturilor comerciale preluate urmare divizării simetrice a pârâtei - SA.

Cum, potrivit art. 969 cod civil convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante iar față dispozițiile art. 1073 Cod civil creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, în caz contrar având dreptul la dezdăunare, pârâta este ținută a-și îndeplini obligația de plată a prețului serviciilor de turism prestate de reclamantă beneficiarilor contractelor încheiate cu - SA, sumă stabilită de către expert la 261.126,52 lei.

2.Potrivit art.43 Cod comercial datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile. Cum părțile nu au stabilit o clauză penală, ca o sancțiune pentru nerespectarea termenului de executare a obligațiilor asumate prin protocolul de predare nr.6316/28.06.2002, devin incidente dispozițiile art.43 din Codul comercial.

Într-o astfel de situație în mod corect a reținut instanța de fond că sancțiunea penală prevăzută prin protocol vizează cu totul alte prestații pentru a căror neexecutare la termen părțile datorează penalități de întârziere, nicidecum serviciile efectuate de reclamantă în contul contractelor încheiate cu terțe persoane de către pârâtă anterior divizării, motiv pentru care și această critică este neîntemeiată.

Pe cale de consecință, reținând considerentele arătate mai sus, însușindu-și și motivarea tribunalului, curtea apreciază că apelul este nefondat motiv pentru care în temeiul art.296 din Codul d e procedură civilă va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta - - SA, cu sediul în,-, jud. C, împotriva sentinței civile nr. 4767/20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă - - 2002 SA, cu sediul în, Hotel, jud.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi 19 Martie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Grefier,

- -

Jud.fond

Red.dec.jud. /18.04.2008

4 ex.

Președinte:Nastasia Cuculis
Judecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 51/2008. Curtea de Apel Constanta