Spete pretentii comerciale. Decizia 533/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de drept comercial (Jurindex)

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR.533

Ședința Publică de la 17.11.2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Alina Sekely Popa

JUDECĂTOR 2: Georgeta Țilimpea

GREFIER - - -

Pe rol fiind, pronunțarea cererii de apel, formulată de apelanta SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.6052 din 6.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 10.11.2008, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 17.11.2008.

CURTEA:

Asupra apelului de față, deliberând, constată:

Prin sentința comercială nr. 6052/06.05.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția comercială a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta C-N în contradictoriu cu pârâta și a fost obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 3793,4 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj cu nr. 5090/1285/15.11.2005, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta și a solicitat rezoluțiunea parțială a contractului de vânzare-cumpărare comercială încheiat în formă simplificată din culpa pârâtei, ca urmare a nerespectării termenelor de livrare asumate; obligarea pârâtei la plata sumei de 193.047 lei reprezentând prejudiciu cauzat reclamantei, din care suma de 140 lei dobândă legală practicată de aferentă sumei de 12077,96 lei achitată de reclamantă la 13.02. 2007, cu titlu de avans pentru cele 2 semiremorci livrate la 12.07.2007, calculată de la termenul de livrare, 15.05.2007 și până la data livrării efective 12.07.2007, 55286,04 lei reprezentând daune interese echivalente cu beneficiul nerealizat de reclamantă în perioada de întârziere arătată, 15.05.2007-12.07.2007, 272,4 lei reprezentând dobânda legală practicată de aferentă sumei de 24153,8 lei achitată de reclamantă la 13.02.2007 pentru cele 4 semiremorci nelivrate, calculată de la termenul de livrare, 31.05. 2007 și până la restituirea acestei sume, 27.07.2007, respectiv suma de 134,844 lei reprezentând daune interese echivalente cu beneficiul nerealizat de reclamantă în perioada scursă de la termenul de la termenul de livrare până la achiziționarea de către reclamantă a altor 4 semiremorci de la terți, 31.05.2007-10.08.2007, suma de 1618,128 lei echivalentul a 480 Euro, reprezentând comisionul bancar de neutilizare a contractului de credit angajat de reclamantă pe baza facturilor proforma emise de pârâtă și retras ca urmare a neonorării obligațiilor contractuale de către pârâtă și, 886,44 lei reprezentând contravaloarea asigurării de avarii a celor 4 semiremorci nelivrate de către pârâtă, cu cheltuieli de judecată.

S-a arătat că cererea a fost motivată în sensul că, la data de 08.02.2007, pârâta a transmis reclamantei o ofertă fermă de vânzare a unui număr de 6 semiremorci basculabile marca, din care 2 cu termen de livrare a doua Jal unii aprilie 2007, iar 4 cu termen de livrare a doua Jal unii mai 2007. Urmare a acceptării ofertei de către reclamantă s-a emis factura proforma nr. 063/08.02.2007, iar la data de 13.02.2007, reclamanta achitat un avans de 36231,77 Euro, începând demersurile pentru obținerea unui credit pentru plata restului de preț. La finalul lunii aprilie primele două semiremorci nu fuseseră încă livrate, dar, în urma presiunilor scrise și telefonice ale reclamantei, pârâta i-a garantat un nou termen ferm, prima Jal unii mai 2007. Primele două semiremorci au fost livrate la 12.07.2007, cu o întârziere de mai bine de două luni față de termenul contractual, după plata integrală a prețului conform facturii proforma nr. 243/22.06.2007 (70686 Euro). La 19. 07. 2007, reclamantei i s-a comunicat că semiremorcile rămase ar fi de livrare, dar pârâta i-a condiționat eliberarea facturilor în original de semnarea unei convenții prin care pârâta să renunțe le orice pretenții financiare legate de termenele de livrare, ceea ce a condus la refuzul băncii de a elibera suma corespunzătoare diferenței de preț. Cu toate acestea, reclamanta a achitat pârâtei la data de 26.07.2007, din surse proprii, suma de 428.521,49 lei reprezentând contravaloarea celor 4 semiremorci rămase. Însă pârâta i-a restituit suma la 27.07.2007. Reclamanta a precizat că rezoluțiunea contractului s-a produs din culpa pârâtei prin nerespectarea termenului de livrare asumat, ceea ce atrage răspunderea acesteia pentru întreg prejudiciul cauzat, adică și pentru beneficiul nerealizat. A solicitat dobânda legală pentru folosirea fără titlu a sumelor de bani, iar în ceea ce privește beneficiul nerealizat a arătat că, având în vedere cumpărarea semiremorcilor, a acceptat noi comenzi de transport, încheind acte adiționale la contractele de transport cu beneficiarii săi, comenzi pe care nu le-a putut onora și a fost nevoită să achiziționeze utilaje similare din străinătate. În drept, a invocat dispozițiile art. 720¹.pr.civ. art. 43.com. art. 998-999.civ. art. 274 și urm. pr.civ.

Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Comercial Cluj, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința comercială nr. 336/13.-2.200 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluja fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Din probele administrate în cauză, instanța a reținut că între reclamantă, în calitate de cumpărător, și pârâtă, în calitate de vânzător, s-a încheiat un contract comercial d e vânzare-cumpărare având ca obiect 6 semiremorci, din care 2 la prețul de 29.700 Euro/ bucată, cu termen de livrare a doua Jal unii aprilie și 4 la prețul de 30.000 Euro/ bucată, cu termen de livrare a doua Jal unii mai. Oferta trimisă prin fax de către pârâtă a fost acceptată de către reclamantă, acceptare care rezultă din prezumția prevăzută de art. 1203.civ. respectiv din comportamentul ulterior. Pârâta a trimis prin fax reclamantei factura proforma care să permită acesteia plata avansului, obligație pe care reclamanta și-a îndeplinit-o la data de 13.02.2007, plătind suma de 36231,77 Euro.

S-a considerat că nu pot fi primite apărările pârâtei în sensul că între părți nu s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, iar înscrisul depus la filele 117-118 în dosarul depus la Tribunalul Cluj nu este opozabil reclamantei întrucât privește raporturile pârâtei cu furnizorul său și nu s-a dovedit că a fost comunicat reclamantei o dată cu oferta.

În ceea ce privește executarea contractului, s-a reținut că reclamanta a achitat avansul, iar pârâta a emis facturile nr. 280 și 281 la data de 27.06.2007 reprezentând contravaloarea celor două semiremorci, la aceeași dată reclamanta achitându-le cu nr. 590 emis de Credit Europe Bank

Deoarece livrarea celor două semiremorci s-a realizat la data de 12.07.2007, în privința lor s-a considerat că nu se pune problema rezoluțiunii contractului.

Referitor la celelalte patru semiremorci, tribunalul a reținut că cererea de rezoluțiune a contractului nu este fondată. Aceasta, deoarece, la datele de 25 și 26 iulie 2007, pârâta a comunicat reclamantei că semiremorcile se află în stoc putând fi livrate, deci s-a declarat să execute contractul. Împrejurarea că pârâta nu i-a comunicat reclamantei facturile pentru a beneficia de credit bancar a fost apreciată că nu are relevanță, întrucât pârâta nu și-a asumat o astfel de obligație prin contract. Deoarece, deși termenul de livrare a expirat, chiar înainte de sesizarea instanței, pârâta s-a declarat să execute contractul, tribunalul a constatat că rezoluțiunea nu a operat.

Instanța a arătat că cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 140 lei, reprezentând dobânda legală aferentă sumei de 12.077,96 lei achitată cu titlu de avans pentru cele două semiremorci este nefondată, deoarece reclamanta a beneficiat de acestea, pârâta executându-și obligația de predare.

De asemenea, s-a reținut că nu este fondată nici cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 55286,04 lei daune interese constând în beneficiul nerealizat de reclamantă în perioada de întârziere la livrare pentru cele două semiremorci, întrucât beneficiul nerealizat invocat nu este dovedit cu nici un mijloc de probă.

Celelalte pretenții ale reclamantei constând în dobânda legală aferentă sumei de 24.153,81 lei, daune interese constând în beneficiul nerealizat în perioada scursă de la livrare până al achiziționarea altor patru semiremorci, comisionul bancar de neutilizare a creditului și contravaloarea asigurării de avarii a celor patru semiremorci au fost apreciat ca nefiind fondate, fiind accesorii capătului de cerere referitor la rezoluțiunea parțială a contractului.

Potrivit art. 1021.civ. și art. 1169.civ. acțiunea a fost respinsă ca nefondată, inclusiv cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, accesoriu primelor două capete de cerere.

Având în vedere că, prin respingerea acțiunii, reclamanta a căzut în pretenții, în temeiul dispozițiilor art. 274.pr.civ. tribunalul a obligat pe reclamantă să plătească pârâtei cheltuieli de judecată efectuate în cauză.

Împotriva sentinței comerciale nr. 6052/06.05.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția comercială a declarat apel în termen legal apelanta-reclamantă. Aceasta a criticat sentința apelată ca netemeinică și nelegală, invocând următoarele motive de apel:

1) În mod greșit a respins instanța, cu privire la cele două semiremorci livrate cu o întârziere de 2 luni, cererea de obligare a pârâtei la plata de daune interese, constând în dobânda legală în cuantum de 140 lei aferentă sumei de 12.077,96 lei achitată cu titlu de avans și beneficiul nerealizat în sumă de 55.286,04 lei pe perioada de întârziere de la termenul scadent din contract și termenul de livrare în fapt. Beneficiul nerealizat constă în faptul că livrarea cu întârziere a semiremorcilor a pus-o pe reclamantă în imposibilitatea de a-și onora obligațiile contractuale suplimentare contractate prin acte adiționale la convențiile deja încheiate cu beneficiarii săi.

2) Eronat a respins prima instanță cererea apelantei-reclamante de a se dispune rezoluțiunea cu privire la cele patru semiremorci, deoarece culpa pentru neexecutarea contractului de vânzare-cumpărare aparține acesteia. Astfel, deși intimata-pârâtă a refuzat să-i predea facturile originale ale semiremorcilor, pentru a beneficia de creditul contractat, apelanta-reclamantă a plătit, la data de 26.07.2007, din surse proprii, diferența de preț de 428.521,49 lei, reprezentând contravaloarea celor 4 semiremorci. Nici acest lucru nu a determinat-o pe pârâtă să-i livreze cele patru semiremorci, iar la data de 27.07.2007, intimata-pârâtă i-a restituit suma plătită. Urmare a rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare prin refuzul livrării celor 4 semiremorci, apelanta precizează că este îndreptățită să i se plătească suma de 272,4 lei dobândă legală la suma de 24.153,81 lei care reprezintă avansul achitat pentru cele 4 semiremorci, suma de 134.844 lei daune interese constând în beneficiul nerealizat în perioada scursă de la termenul de livrare până la achiziționarea de către apelanta-reclamantă a altor 4 semiremorci, suma de 1618,128 lei (echivalentul a 480 Euro) reprezentând comisionul bancar de neutilizare a creditului contractat și suma de 886,44 lei reprezentând contravaloarea asigurării de avarii a celor 4 semiremorci. S-a învederat instanței că, în urma rezoluțiunii parțiale a contractului de vânzare-cumpărare, apelanta-intimată a fost nevoită să procedeze de urgență la achiziționarea unor utilaje similare din străinătate, lucru care s-a realizat abia la 10.08.2007, pentru ca societatea să-și continue activitatea la capacitatea necesară în vederea onorării obligațiilor contractuale.

Analizând apelul prin prisma motivelor de apel expuse și a dispozițiilor art. 295.pr.civ. se constată că este fondat, pentru considerentele care vor fi redate.

Primul motiv de apel este întemeiat în ceea ce privește cererea apelantei-reclamante de obligare a intimatei-pârâte la plata sumei de 140 lei reprezentând dobândă legală aferentă sumei de 12.077,96 lei achitată cu titlu de avans pentru cumpărarea a 2 semiremorci care au fost livrate cu o întârziere de 2 luni față de termenul stabilit contractual.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare încheiat prin oferta de vânzare urmată de acceptarea acesteia, pentru cele două semiremorci cu privire la care s-a executat contractul, termenul de livrare s-a convenit de părți prin ofertă ca fiind a doua Jal uni mai 2007. Acest termen nu a fost respectat, semiremorcile fiind predate reclamantei la data de 12.07.2007.

Pentru aceste semiremorci, reclamanta a plătit avans în sumă de 12.077,96 lei, la care a calculat dobânda legală ce nu a fost contestată în ceea ce privește cuantumul ei. Aceasta este datorată de către pârâtă care este în culpă pentru nerespectarea obligației contractuale asumate de predare a semiremorcilor la termenul convenit, în temeiul art. 1081, art. 1082 și art. 1084.civ., art. 43.com și a art. 3 din nr.OG 9/2000 cu modificările ulterioare.

Cu privire la beneficiul nerealizat pentru livrarea cu întârziere a celor două semiremorci, se constată că în mod întemeiat a fost respinsă de către prima instanță această cerere.

Potrivit art. 1084.civ. "daunele interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit, afară de excepțiile și modificările mai jos menționate".

Se deduce că neexecutarea corespunzătoare a obligației contractuale, respectiv, în cauză, nepredarea la termen a bunurilor vândute, dă naștere la daune interese ca pot consta și în obligarea părții în culpă la suportarea beneficiului nerealizat de către partea prejudiciată.

răspunderii contractuale presupune însă dovedirea condițiilor acestei răspunderi, adică a faptei constând în încălcarea obligației contractuale de către partea contractantă, a prejudiciului produs și a legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu. În cauză, reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului suferit prin nepredarea la termen a semiremorcilor, altul decât dobânda legală la sumele deja achitate.

Astfel, la dosar, reclamanta a depus o serie de contracte de prestări servicii de transport dar care sunt încheiate anterior perfectării contractului de vânzare-cumpărare care face obiectul litigiului. Totodată, actele adiționale la aceste contracte nu se referă la suplimentarea cantităților ce fac obiectul transportului, așa cum susține apelanta-reclamantă, ci la acte aspecte ale contractelor respective.

Ca urmare, în mod întemeiat prima instanță nu a antrenat răspunderea contractuală a intimatei-pârâte cu privire la beneficiul nerealizat, nefiind îndeplinite condițiile art. 1082.civ.

C de-al doilea motiv de apel nu este întemeiat, fiind respinsă corect cererea de rezoluțiune a contractului de vânzare-cumpărare din culpa intimatei-pârâte.

Este adevărat că intimata-pârâtă nu și-a îndeplinit obligația contractuală de predare la termenul convenit a celor 4 semiremorci.

În ceea ce privește susținerea apelantei-reclamante că operează rezoluțiunea contractului pentru nerespectarea termenului esențial al acestuia, se constată că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor art. 67.com. pentru a opera această sancțiune. Conform acestui text de lege, "când, mai înainte de expirarea termenului fixat pentru executarea contractului, una din părți a oferit celeilalte predarea lucrului vândut sau plata prețului și aceasta nu își îndeplinește la termenul fixat obligațiunea sa, atunci contractul se consideră desființat în favoarea părții care își executase obligațiunea".

Astfel, apelanta-reclamantă nu făcut dovada că, anterior termenului stabilit pentru predarea semiremorcilor își executase obligația de plată a bunurilor cumpărate, pentru a pretinde celeilalte părți să-și execute propria obligație contractuală.

Nu poate fi reținută nici susținerea apelantei-reclamante că nu și-ar fi putut executa obligația de plată a restului de preț datorită intimatei-pârâte, care nu i-ar fi predat facturile originale ale bunurilor vândute, deoarece facturile sunt documentele contabile care însoțesc marfa și care sunt predate de către vânzător cumpărătorului o dată cu predarea efectivă a mărfii. Deci vânzătorul nu avea nici o obligație legală sau contractuală de a preda cumpărătorului facturile originale anterior predării mărfii.

-și înainte de termenul convenit pentru predarea bunurilor a propriei obligații de plată a prețului, apelanta-reclamantă nu face dovada îndeplinirii condițiilor art. 67.com. pentru a opera în favoarea sa rezoluțiunea contractului pentru neexecutarea culpabilă de către intimata-pârâtă a obligației de a respecta termenul de predare a bunurilor obiect al contractului.

Restul de preț pentru cele patru semiremorci a fost achitat de către apelantă la data de 26.07.2007, potrivit nr. 685, ceea ce semnifică faptul că, deși expirat termenul contractual, apelanta-reclamantă, în beneficiul căreia se stipulase acest termen, a înțeles să renunțe la beneficiul termenului.

La aceeași dată, 26.07.2007, intimata-pârâtă a comunicat apelantei prin fax adresă în sensul de a ridica semiremorcile care se află în stocul său.

La data de 27.07.2007, apelanta-reclamantă a solicitat intimatei-pârâte, prin adresă, să-i fie predate semiremorcile, în urma achitării contravalorii acestora.

Din această corespondență a părților reiese că acestea nu s-au înțeles cu privire la aspectul cui incumbă obligația de predare, respectiv de preluare a semiremorcilor, obligație care nu a fost reglementată contractual.

În această situație devin aplicabile dispozițiile legale care vin că reglementeze aspectele asupra cărora părțile nu au convenit, în cauză fiind aplicabile prevederile art. 59.com. Potrivit acestuia, dacă părțile nu au stabilit în contract locul executării obligației comerciale, iar acesta nu rezultă tacit din natura obligațiunii sau din intenția părților contractante, legea prevede că obligațiile comerciale trebuie executate la locul unde debitorul își are sediul său comercial ori cel puțin domiciliul sau reședința la data încheierii contractului (art. 59 alin. 2.com).

În cauză părțile nu au stabilit locul executării contractului, respectiv al predării bunurilor obiect al contractului, iar un asemenea loc nu rezultă din natura obligațiunii sau din intenția părților, ceea ce înseamnă că predarea trebuie să se facă la locul unde vânzătorul își are sediul comercial la momentul încheierii contractului. Deci predarea semiremorcilor trebuia să se efectueze la sediul intimatei-pârâte, în calitate de vânzător, apelanta-reclamantă trebuind să dea curs invitației pârâtei de a ridica bunurile.

Faptul că apelanta-reclamantă nu și-a executat obligația contractuală de a prelua bunurile obiect al contractului de vânzare-cumpărare de la sediul intimatei-pârâte, vânzător, precum și faptul că, la data de 27.07.2007 intimata-pârâtă a restituit apelantei suma reprezentând prețul semiremorcilor pe care reclamanta nu s-a prezentat să le preia, semnifică acordul părților cu privire la încetarea contractului.

Nu se poate deci reține culpa intimatei-pârâte cu privire la neexecutarea obligației de a preda bunurile obiect al contractului, doar culpa cu privire la întârzierea în executarea contractului, dar aceasta nu a dus la rezoluțiunea contractului, pentru motivele arătate.

Deoarece contractul de vânzare-cumpărare a încetat prin acordul părților și nu prin rezoluțiunea lui ca urmare a neexecutării culpabile sau a executării cu întârziere a vreunei obligații contractuale de către intimata-pârâtă, aceasta nu poate fi obligată la despăgubirile solicitate de apelanta-reclamantă, nefiind întrunite condițiile răspunderii contractuale prevăzute de art. 1082 și urm. civ.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 296.pr.civ. urmează ca apelul să fie admis și să fie schimbată numai în parte sentința atacată în sensul că va fi admisă acțiunea în parte și va fi obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 140 lei reprezentând dobânda legală aferentă sumei de 12.077,96 lei achitată cu titlu de avans pentru cumpărarea a 2 semiremorci care au fost livrate cu o întârziere de 2 luni față de termenul stabilit contractual.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

În baza art. 298 și art. 274.pr.civ. va fi obligată intimata la plata către apelantă a sumei de 850 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta-reclamantă SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.6052 din 6.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SRL.

Schimbă în parte sentința atacată în sensul că admite în parte acțiunea și obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 140 lei dobândă legală.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Obligă intimata la plata către apelantă a sumei de 850 lei cheltuieli de judecată în apel.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 17.11.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red. /4 ex./12.12.2008

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR.533

Ședința Publică de la 17.11.2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE - - - -

JUDECĂTOR - - -

GREFIER - - -

CURTEA:

Asupra apelului de față, deliberând, constată:

Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Comercial Cluj, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

Deoarece livrarea celor două semiremorci s-a realizat la data de 12.07.2007, în privința lor s-a considerat că nu se pune problema rezoluțiunii contractului.

3) În mod greșit a respins instanța, cu privire la cele două semiremorci livrate cu o întârziere de 2 luni, cererea de obligare a pârâtei la plata de daune interese, constând în dobânda legală în cuantum de 140 lei aferentă sumei de 12.077,96 lei achitată cu titlu de avans și beneficiul nerealizat în sumă de 55.286,04 lei pe perioada de întârziere de la termenul scadent din contract și termenul de livrare în fapt. Beneficiul nerealizat constă în faptul că livrarea cu întârziere a semiremorcilor a pus-o pe reclamantă în imposibilitatea de a-și onora obligațiile contractuale suplimentare contractate prin acte adiționale la convențiile deja încheiate cu beneficiarii săi.

4) Eronat a respins prima instanță cererea apelantei-reclamante de a se dispune rezoluțiunea cu privire la cele patru semiremorci, deoarece culpa pentru neexecutarea contractului de vânzare-cumpărare aparține acesteia. Astfel, deși intimata-pârâtă a refuzat să-i predea facturile originale ale semiremorcilor, pentru a beneficia de creditul contractat, apelanta-reclamantă a plătit, la data de 26.07.2007, din surse proprii, diferența de preț de 428.521,49 lei, reprezentând contravaloarea celor 4 semiremorci. Nici acest lucru nu a determinat-o pe pârâtă să-i livreze cele patru semiremorci, iar la data de 27.07.2007, intimata-pârâtă i-a restituit suma plătită. Urmare a rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare prin refuzul livrării celor 4 semiremorci, apelanta precizează că este îndreptățită să i se plătească suma de 272,4 lei dobândă legală la suma de 24.153,81 lei care reprezintă avansul achitat pentru cele 4 semiremorci, suma de 134.844 lei daune interese constând în beneficiul nerealizat în perioada scursă de la termenul de livrare până la achiziționarea de către apelanta-reclamantă a altor 4 semiremorci, suma de 1618,128 lei (echivalentul a 480 Euro) reprezentând comisionul bancar de neutilizare a creditului contractat și suma de 886,44 lei reprezentând contravaloarea asigurării de avarii a celor 4 semiremorci. S-a învederat instanței că, în urma rezoluțiunii parțiale a contractului de vânzare-cumpărare, apelanta-intimată a fost nevoită să procedeze de urgență la achiziționarea unor utilaje similare din străinătate, lucru care s-a realizat abia la 10.08.2007, pentru ca societatea să-și continue activitatea la capacitatea necesară în vederea onorării obligațiilor contractuale.