Spete pretentii comerciale. Decizia 54/2010. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 54/
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentina Vrabie Președinte secție
JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
GREFIER - - -
-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționării recursului declarat de pârâta. G, cu sediul in G,-, împotriva încheierii din 02.11.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata B, cu sediul în-, județul B, având ca obiect pretenții - recurs încheiere.
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc la termenul de judecată din data de 25.01.2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, pentru a da posibilitatea apărătorului recurentei pârâte, la cererea acestuia, să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 27.01.2010, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr. 2106/13.03.2009 a Judecătoriei Galați, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis acțiunea în daune formulată de reclamanta B în contradictoriu cu pârâta G și a fost obligată pârâta către reclamantă la plata sumei de 280.000 lei, reprezentând contravaloarea fructelor civile realizate de pârâtă din exploatarea bunului proprietatea reclamantei în perioada 07.02.2007 - 10.06.2008.
S-a dispus eliberarea către reclamantă a sumei de 280.000 lei, consemnată de pârâtă cu titlu de cauțiune în dosarul nr- al Judecătoriei Galați, conform recipiselor de consemnare la. Bank nr. -/1/05.12.2007, nr. -/1/05.12.2007 și nr. -/1/06.12.2007.
A fost obligată pârâta către reclamantă la plata sumei de 10.942 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta este proprietara imobilului Hotel Turist, dobândit prin actul de adjudecare din 19.11.2007, în dosarul de executare nr. - al Biroului Executorului Judecătoresc. Prin urmare, de la data depunerii prețului, potrivit art. 518 alin. 1.pr.civ. și art. 480 Cod civil, adjudecatarului, în calitate de proprietar, i se cuvin fructele și veniturile imobilului, care, în speță, au fost cuantificate prin raport de expertiză contabilă la 981.059,42 lei, din care 333.682 lei chirie încasată necuvenit de pârâtă.
Ca atare, a constatat întemeiată acțiunea în daune formulată de reclamantă, daune produse ca urmare a suspendării executării silite imobiliare, la cererea pârâtei, și a apreciat că aceste daune pot fi acoperite prin remiterea sumei consemnată cu titlu de cauțiune, în condițiile art. 7231alin. 3.pr.civ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta G, înregistrat sub nr- pe rolul Tribunalului Galați - secția comercială.
Sentința a fost criticată sub aspectul nelegalității, susținându-se, în primul rând, că instanța de fond a încălcat competența materială a altei instanțe, nulitate prev. de art. 159 alin. 1 pct. 2.pr.civ.
Astfel, temeiul răspunderii pârâtei îl reprezintă disp. art. 998 Cod civil, iar ambele părți sunt societăți comerciale, astfel că, valoarea obiectului cererii fiind superior sumei de 100.000 lei, competența materială de soluționare a cauzei aparținea secției comerciale a Tribunalului Galați, potrivit art. 2 pct. 1 lit. a pr.civ.
În subsidiar, pârâta a susținut că instanța de fond nu a analizat apărările pe care le-a formulat, referitoare la împrejurarea că reclamanta, neavând în obiectul de activitate declarat și activitatea hotelieră și de restaurant, nu putea solicita despăgubiri constând în sume realizate din exploatarea hotelului.
De asemenea, reclamanta nu putea solicita nici chiria încasată de la B, întrucât spațiul închiriat acestei societăți a fost construit de reclamantă în anul 2006 și nu a făcut obiectul executării silite și, corelativ, al adjudecării de către societatea reclamantă.
În fine, a mai susținut pârâta că, așa cum rezultă din procesele-verbale întocmite de executorul judecătoresc, creditorul urmăritor a fost de acord cu amânarea predării imobilului, amânare determinată de inventarierea și ridicarea bunurilor mobile din spațiul comercial. Ca atare, pârâta nu poate fi considerată răspunzătoare de neculegerea fructelor civile de către proprietarul imobilului.
Prin încheierea din 02.11.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați, a fost calificată natura căii de atac în reformare formulată de pârâta ca fiind recurs și s-a amânat judecata cauzei la data de 09.12.2009.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că acțiunea formulată de reclamanta nu este o acțiune în despăgubiri de drept comun, spre a fi aplicabile prevederile referitoare la valoarea obiectului cererii în materie comercială, prev. de art. 2 pct. 1 lit. a pr.civ. și de art. 2821.pr.civ. A constatat că este o cerere relativă la o măsură procesuală dispusă de instanță cu privire la o executare silită (suspendarea executării, cu dare de cauțiune), prev. de art. 7231alin. 3.pr.civ.
Împotriva încheierii din 02.11.2009, a declarat recurs pârâta G, înregistrat sub nr- pe rolul Curții de APEL GALAȚI - secția comercială, maritimă și fluvială.
Încheierea recurată a fost criticată sub aspectul nelegalității, pentru următoarele motive:
criticilor formulate în recurs, s-a susținut că, din coroborarea prevederilor art. 255 alin. 1, art. 258 alin. 3 și art. 268 alin. 3.pr.civ. rezultă că o astfel de încheiere care, fără a hotărî asupra fondului litigiului, pregătește dezlegarea acestuia, poate fi atacată separat.
Astfel, tribunalul nu a stabilit doar natura căii de atac ci și, implicit, natura litigiului raportat la calitatea părților și valoarea obiectului cererii, posibilitatea sau imposibilitatea procedurală de a formula probatorii.
A mai susținut recurenta că refuzul de a verifica pe calea căii de control judiciar a recursului legalitatea unei asemenea încheieri echivalează cu încălcarea liberului acces la justiție, garantat de art. 21 din Constituție și de art. 6 din
Prin criticile formulate, recurenta a arătat că hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9.pr.civ.).
Astfel, inițial, instanța, în ședință publică, după deliberare, a constatat că, în raport de elementele acțiunii cu care reclamanta a învestit instanța (acțiune evaluabilă în bani, de natură comercială, valoarea obiectului cererii fiind mai mare de 100.000 lei), natura căii de atac este apelul.
Ulterior, tribunalul a amânat pronunțarea asupra acestui aspect și, prin încheierea recurată, după o nouă deliberare, a calificat natura căii de atac ca fiind recurs.
În acest mod, consideră recurenta că instanța a încălcat prevederile art. 261.pr.civ. în ce privește structura hotărârii judecătorești, art. 128 și art. 129 alin. 1.pr.civ. precum și disp. art. 258 alin. 3.pr.civ. potrivit cărora, după pronunțarea hotărârii, nici un judecător nu poate reveni asupra părerii sale.
Reprezentată în instanță, intimata-reclamantă Bai nvocat excepția inadmisibilității recursului, arătând că, în raport de disp. art. 299 alin. 1.pr.civ. coroborat cu disp. art. 282 alin. 2.pr.civ. împotriva încheierilor premergătoare nu se poate declara recurs decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.
În susținerea aceleiași excepții, a mai arătat că încheierea atacată este dată de instanța de recurs, în compunerea proprie acestei căi de atac (3 judecători). Prin urmare, nu este susceptibilă a fi recurată.
Instanța, pronunțându-se în conformitate cu prevederile art. 137 alin. 1.pr.civ. mai întâi asupra excepției de procedură care face de prisos cercetarea în fond a pricinii (în speță, a motivelor de recurs), reține că prezenta cale de atac în reformare promovată de pârâta G este inadmisibilă, pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Conform art. 299 alin. 2.pr.civ. raportat la art. 282 alin. 2.pr.civ. împotriva încheierilor premergătoare nu se poate declara recurs decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.
Chiar dacă încheierea atacată poate fi calificată ca interlocutorie, pregătindu-se dezlegarea fondului litigiului (prin calificarea naturii căii de atac rezolvându-se, implicit, natura cererii deduse judecății, respectiv a raportului juridic, civil și nu comercial, regimul probator ), în speță nu există vreo excepție de la regula instituită de art. 282 alin. 2 teza I, a imposibilității atacării încheierilor premergătoare separat de hotărârea finală.
Contrar celor susținute prin motivele de recurs, neverificarea legalității unei atare încheieri pe calea căii de atac în reformare, exercitată separat de hotărârea asupra fondului pricinii, nu contravine principiului liberului acces la justiție garantat de art. 21 din Constituție și de art. 6 din
Aceasta întrucât, pe de o parte, asigurarea liberului acces la justiție și dreptul la un proces echitabil nu presupune încălcarea principiului legalității căilor de atac, respectiv promovarea de căi de atac în reformare neprevăzute de lege. Pe de altă parte, o încheiere premergătoare face corp comun cu hotărârea finală, iar calea de atac împotriva hotărârii finale se socotește făcută și împotriva încheierilor premergătoare. Cu alte cuvinte, încheierea din 02.11.2009 va putea fi atacată odată cu decizia pronunțată de Tribunalul Galați asupra căii de atac, în măsura în care aceasta din urmă este susceptibilă de a fi recurată.
Față de considerentele ce preced, va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de pârâta. G, cu sediul in G,-, împotriva încheierii din 02.11.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați, în contradictoriu cu intimata B, cu sediul în-, județul.
Obligă pe pârâta G la plata sumei de 1.190 lei către intimata B, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 27 Ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, dr. |
Grefier, |
VV//4 ex/18.02.2010
Fond:
Președinte:Valentina VrabieJudecători:Valentina Vrabie, Rodica Dorin, Sarmisegetuza Tulbure