Spete pretentii comerciale. Decizia 56/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR. 56

Ședința publică din data de 14 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Giurgiu Afrodita G -

JUDECĂTOR 2: Tănăsică Elena

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta - -, cu sediul în,-, jud. P împotriva sentinței nr. 881 din data de 8 octombrie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâtele - Sud -, cu sediul în B,--6, sector 4 și - Sud --sucursala P, cu sediul P,-, jud.

Apelul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 11.248 lei, potrivit nr. 57/20.03.2009 și timbru judiciar de 0,5 lei, ce au fost anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelanta-reclamantă - -, reprezentată de avocat, din cadrul Baroului P, cu împuternicirea avocațială nr. 558 depusă la dosar la fila 14, lipsind intimatele-pârâte - Sud - și - Sud --sucursala

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Apelanta-reclamantă - -, reprezentată de avocat, depunând note de ședință, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și completarea probatoriilor cu proba cu expertiză contabilă și interogatoriu.

Sentința pronunțată de instanța de fond este nelegală deoarece nu au fost analizate apărările și susținerile reclamantei și nu au fost administrate probele încuviințate. Astfel nu sunt respectate dispozițiile art. 261 alin.1 pct.5 Cod pr.civilă, instanța de fond neindicând motivele de fapt și de drept pentru care a înlăturat apărările reclamantei.

În fapt, instanța de fond a încuviințat pentru reclamantă proba cu expertiză contabilă, a stabilit onorariul provizoriu, însă ca urmare a absenței părților la termenul de judecată și a neplății onorariului, în baza art. 170 alin.3 Cod pr.civilă instanța a decăzut-o pe reclamantă din proba încuviințată, deși trebuia să-i permită acesteia să achite onorairul de exeprt până la următorul termen.

Întrucât acțiunea reclamantei nu păutea fi respinsă pe fond înainte de a i se comunica obligația de a plăti onorariul de expert și de a fi administrate celelelte probe încuviințate, se solicită admiterea apelului, anularea sentinței și reținerea cauzei spre corectă soluționare.

CURTEA

Asupra apelului de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâtele - SUD - și - SUD - SUCURSALA P, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții în solidar la plata sumei de 1.930.836 lei reprezentând daune din abuz contractual, săvârșit în executarea contractului de furnizare de gaze e, abuz manifestat în perioada 09 septembrie 2004 - 10 martie 2005.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentința nr. 412/23.09.2005 pârâta - SUD - a fost obligată la plata sumei de 5.0122.130.682 ROL cu titlu de despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin întreruperea abuzivă a furnizării de gaz pe perioada 30 mai 2004 - 8 sept.2004.

Întrucât abuzul contractual a continuat până la 10 martie 2005 când s-a reluat furnizarea gazului, apreciază reclamanta că a fost prejudiciată în continuare prin pierderi beneficii nerealizare și cheltuieli neeconomicoase însumând valoarea pretenției de 1.930.836 lei RON.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta - SUD - a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Sucursalei Pa- SUD -, ca urmare a radierii acesteia din evidențele de pe lângă Tribunalul Prahova, iar pe fond, în ceea ce o privește a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Pe fond s-a arătat că - SUD - a încheiat cu reclamanta contractul de furnizare gaze e nr.3652/ianuarie 2001, care prevedea o perioadă de valabilitate de 3 ani, prelungirea contractului putându-se realiza cu acordul părților, însă fără a depăși durata de valabilitate a convenției inițiale.

La expirarea duratei contractului s-a încheiat actul adițional nr.1A în care nu există nici o clauză de prelungire a contractului menționat, introducându-se numai anumite clauze contractuale ca efect al modificării cadrului legislativ în domeniu, iar un nou contract de furnizare nr.2022 a fost încheiat abia în aprilie 2005, astfel încât, pentru sistarea furnizării gazelor e nu mai trebuie respectată vreo clauză contractuală, întrucât la acel moment nu exista un contract valabil încheiat între părți, fapt pentru care - SUD - nu a săvârșit nici un abuz față de reclamantă și nu poate fi obligată la plata sumei de 1.930.836 lei RON.

La data de 26.05.2008, pârâta - SUD - a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 9.09.2004 și până la data introducerii acțiunii.

În cauză, la cererea reclamantei instanța a încuviințat probatorii cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei - SUD - și expertiza specialitate contabilitate având ca obiectiv evaluarea prejudiciului încercat de reclamantă ca urmare a întreruperii de gaz, pentru perioada 9.09.2004 și până la data introducerii acțiunii, expertul urmând a evalua eventualul prejudiciu pe fiecare lună în parte, iar la cererea pârâtei - SUD - proba cu înscrisuri. Odată cu încuviințarea probei cu expertiza specialitate contabilitate instanța a fixat onorariul

de expert în sarcina de plată a reclamantei, punându-i în vedere acesteia să facă dovada achitării onorariului în termen de 5 zile sub sancțiunea decăderii din probă.

La termenul de judecată din data de 17 sept.2008 instanța a admis excepția lipsei capacității procesuale a pârâtei - SUD-SUCURSALA P, pentru considerentele reținute prin încheierea de ședință la acea dată.

Față de neîndeplinirea obligației privind plata onorariului de expert în termenul reglementat de disp.art.170 alin.1 pr.civilă, la termenul de judecată din data de 8.10.2008, tribunalul în temeiul disp.art. 170 alin.3 pr.civilă a decăzut reclamantul din proba încuviințată.

Prin sentința nr. 881 din data de 8 octombrie 2008 Tribunalul Prahova a admis excepția lipsei capacității procesuale a pârâtei - SUD - SUCURSALA P și a respins acțiunea față de aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală, a respins excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 9 septembrie 2004 - 21 februarie 2005 invocată de pârâtă, respingând ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâta - SUD.

Pentru a pronunța această sentință, cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune instanța de fond a reținut că reclamanta a invocat existența unor prejudicii succesive, născute începând cu data de 9 sept.2004 (ulterior perioadei 30.05.2005 - 8.09.2004, pentru care pârâta a fost obligată la plata despăgubirilor conform sentinței nr.412/23.09.2005 ) și până la data de 10 martie 2005. Ori, invocând pagube viitoare, eventuale, prescripția începe să curgă de la momentul în care cel păgubit a cunoscut efectiv sau trebuia să cunoască întinderii pagubei.

În speță, reluarea furnizării gazelor s-a realizat în data de 10 martie 2005 conform procesului verbal de punere în funcțiune, iar termenul de prescripție de 3 ani stabilit de art.8 alin.1 din Decretul 167/1958 privind prescripția extinctivă începe să curgă de la acest moment, astfel încât în raport de data introducerii acțiunii - 21.02.2008, termenul de prescripție nu s-a împlinit.

Pe fondul cauzei, întrucât reclamanta a fost decăzută din proba cu expertiza specialitate contabilitate încuviințată, singura în măsură să stabilească cuantumul unui eventual prejudiciu, tribunalul în temeiul disp.art.129 pr.civilă și art.1169 Cod civilă, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel reclamanta - -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece soluția a fost determinată doar de imposibilitatea administrării probei cu o expertiză contabilă. În mog greșit s-a apreciat că aceasta era singura probă care ar fi putut determina cuantumul prejudiciului și tot în mod greșit a fost decăzută reclamanta din această probă pentru neachitarea onorariului în termen de 5 zile.

Se invocă, totodată, încălcarea esențială a normelor de procedură, deoarece decăderea din proba cu expertiză a fost pronunțată cu nerespectarea dreptului reclamantei la apărare, în condițiile în care reclamanta trebuia să fie înștiințată despre obligația de plată a onorariului expertizei, chiar dacă se solicitase judecarea în lipsă a cererii de încuviințare probe. Reclamanta arată că încuviințarea probei și obligația de plată a onorariului de expert nu au rezultat nici din informațiile existente pe portalul instanțelor de judecată. Se solicită admiterea apelului, anularea sentinței și reținerea cauzei spre corectă soluționare.

Intimata-pârâtă - Sud - a depus întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea apelului ca nefondat și mneținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate în apel, Curtea constată următoarele:

Prima critică vizând decăderea din proba cu o expertiză contabilă ca urmare a neachitării onorariului expertului în termen de 5 zile, este nefondată întrucât în mod corect prima instanță a stabilit ca odată cu obiectivele expertizei să se plătească și onorariul de expert, onorariu cu care apelanta a fost de acord, iar ulterior termenului de 17.09.2008 când a fost încuviințată proba, nu a depus acest onorariu, motiv pentru care măsura dispusă de instanță este legală și întemeiată în drept pe dispozițiile art. 170 alin.3 Cod pr.civilă.

Cea de a doua critică vizând încălcarea normelor de procedură este neîntemeiată, întrucât reclamanta a fost reprezentată în instanță de apărătorul ales, iar ulterior deși avea termen în cunoștință, nu s-a mai prezentat pentru a-și formula apărările, instanța pășind la soluționarea cauzei în raport de probatoriul existent la dosar.

Și cea de a treia critică vizând decăderea din proba cu expertiză, în lipsa părții la termenul din 8.10.2008, când reclamanta și apărătorul acesteia au lipsit, este nefondată întrucât chiar prin cererea introductivă, reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, instanța respectând solicitarea expresă a reclamantei sub acest aspect.

În consecință, instanța urmează ca în baza art. 296 Cod pr.civilă să respingă apelul ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta - -, cu sediul în,-, jud. P împotriva sentinței nr. 881 din data de 8 octombrie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâtele - Sud -, cu sediul în B,--6, sector 4 și - Sud --sucursala P, cu sediul P,-, jud.

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 aprilie 2009.

Președinte Judecător

G - - -

Grefier

- -

Operator date cu caracter personal

Număr notificare 3120

Red. / - 5 ex./29.04.2009

Dosar fond -- Tribunalul Prahova

Jud. fond.

Președinte:Giurgiu Afrodita
Judecători:Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 56/2009. Curtea de Apel Ploiesti