Spete pretentii comerciale. Decizia 57/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 2015/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.57
Ședința publică de la 1.02.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Speranța Cornea
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Roșu
Grefier - -
*************
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, în contradictoriu cu intimata SC SA, împotriva sentinței comerciale nr.10566/3.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează Curții lipsa părților și faptul că apelanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform disp.art. 242 pct.2 civ.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față:
Prin sentința comercială nr. 10566/3.07.2009 Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a respins acțiunea formulată de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B în contradictoriu cu pârâta SC SA ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 66.000 USD, echivalent în lei la data plății reprezentând penalitățile calculate conform clauzei nr. 8.14.2. pentru nerespectarea termenului privind prezentarea documentelor prevăzute la clauza 8.13 alineat 2 în vederea considerării ca realizate a investiților prevăzute prin clauza 8.13 alineat 1 pentru scadența din 31.12.2006.
A reținut instanța de fond că între părți s-a încheiat între (în prezent ) în calitate de vânzător și societatea pârâtă, în calitate de cumpărător, contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.CT 47/21.12.2001 având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra unui număr de 209.030 acțiuni din capitalul social al SC SA
Prin clauza 8.13 alineat 1 din contract cumpărătorul s-a obligat să efectueze în societate, sub formă de numerar și/sau în natură, pe o durată de 5 ani, începând cu data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor, o investiție/aport de capital social de 525.000 USD.
În conformitate cu dispozițiile articolului 8.13 alineat 2, cumpărătorul s-a angajat să transmită vânzătorului, în termen de 30 de zile de la data efectuării investiției, un raport vizat de cenzorii societății care să ateste valoarea investiției/aportul de capital conform anexei nr.6 la contract, raportul urmând a conține informațiile și documentele referitoare la efectuarea investiției/aport de capital.
În caz de neefectuare a investițiilor garantate prevăzute în anexa 6 contractului, cumpărătorul s-a obligat să plătească vânzătorului o penalitate de 30% din suma rămasă neînvestită la sfârșitul fiecărui termen scadent.
Instanța de fond a constatat, potrivit înscrisurilor depuse la dosar de către pârâtă, coroborate cu recunoașterea reclamantei din cererea de chemare în judecată, că pârâta a realizat în perioada 2002-2006 un aport în numerar de 5630.411 USD, reclamanta făcând vorbire despre existența unui certificat emis de cenzorii societății în acest sens, nr. 869/26.03.2007, certificatul fiind transmis către la 29.03.2007.
Instanța de fond a apreciat că, întrucât investiția a fost realizată, clauza penală conținută de articolul 8.14 alineat 2 din contractul încheiat între părți nu a fost activată.
Deși certificarea realizării investiției nu s-a realizat în termenul prevăzut la articolul 8.13 alineat 2, nu poate fi angajată răspunderea contractuală a pârâtei, de vreme ce părțile au stabilit, în conformitate cu dispozițiile articolului 1066 Cod civil, în mod anticipat întinderea prejudiciului pentru situația neîndeplinirii obligației investiționale, clauza penală nefiind incidentă și pentru împrejurarea întârzierii în executarea îndatoririlor contractuale, a considerat instanța de fond.
De asemenea, instanța de fond a arătat că interpretarea oferită de reclamantă clauzei 8.13 alineat 2 este eronată, întrucât clauza penală reprezintă o compensație a prejudiciului suferit de creditor datorită neexecutării obligației principale de către debitorul său, creditorul neputând solicita deodată și penalitatea și obiectul obligației principale, cu excepția cazului când penalitatea s-a stipulat pentru simpla întârziere a executării (articolul 1069 Cod civil).
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B,apelul fiind înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială sub nr- din 6.08.2009.
În motivarea apelului reclamanta a susținut că motivarea instanței de fond, în sensul lipsei de incidență clauzei penale, nu poate fi primită față de dispozițiile articolului 8.14.3 din contract, conform cărora investițiile/majorarea de capital sunt considerate realizate dacă în termenele prevăzute la articolul 8.13 și Anexa 6 cumpărătorul prezintă certificatul de înscriere mențiuni eliberate de însoțit de documente privind înregistrarea în contabilitatea societății a investițiilor/aportului de capital, vizate de comisia de cenzori a societății.
Ori, în speță, deși angajamentul investițional a fost realizat în cursul anului 2006, documentele privind realizarea investiției au fost transmise cu adresa nr. 494/29.03.2007, ulterior scadenței de prezentare a documentelor, respectiv datei de 31.01.2007, astfel încât pârâta datorează o penalitate de 66.000 USD, conform clauzei 8.14.2. (30% din valoarea de 220.000 USD).
A mai susținut apelanta reclamantă că instanța de fond a reținut prevederile articolului 972 cod civil ce instituie principiul bunei credințe în derularea relațiilor contractuale, fără a reține însă și incidența articolului 1073 Cod civil care obligă debitorul la îndeplinirea exactă a obligației, în caz contrar creditorul având dreptul la dezdăunare.
De asemenea, apelanta reclamantă a arătat că motivarea dată hotărârii de către instanța de fond denaturează obligativitatea clauzelor contractuale cuvenite de către părți, instanța de fond intervenind astfel în acordul de voință al părților, prin modificarea contractului din motive de echitate, pentru a restabili o "echivalență" între obligațiile părților, deși instanța este ținută de forța obligatorie a contractului ca și părțile contractante.
În drept, articolul 282 și următoarele Cod procedură civilă.
Intimata pârâtă SC SA nu a formulat întâmpinare.
Nu au fost solicitate probe noi în apel.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor articolului 295 alineat 1 Cod procedură civilă,constată apelul nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut în mod corect faptul că, potrivit înscrisurilor depuse în probatoriu, precum și recunoașterii reclamantei din cererea de chemare în judecată, intimata pârâtă și-a îndeplinit obligațiile investiționale asumate prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. CT 37 din 21.12.2001, efectuând în perioada 2002-2006 o investiție în numerar de 1.614.410 Ron (530.411 USD) în societatea privatizată SA (angajamentul investițional fiind de 525.000 USD conform clauzei 8.13 din contract).
Potrivit propriilor susțineri efectuate de către apelanta reclamantă în cererea de chemare în judecată, majorarea de capital a fost constată prin Hotărârea AGEA SC SA din data de 12.04.2006 și s-a finalizat prin actul adițional nr.1/12.04.2006 la actele constitutive ale SC SA, a încheierii eliberate de de pe lângă Tribunalul Constanța sub nr. 15077/2.05.2006 și a din data de 5.05.2006.
Termenul scadent pentru majorarea de capital social era 31.12.2006, iar realizarea acesteia a avut loc la data de 12.04.2006, fiind înregistrată în Registrul Comerțului la data de 2.05.2006, astfel încât, după cum afirmă însăși apelanta reclamantă, "angajamentul investițional asumat a fost realizat în cursul anului 2006" și doar documentele privind realizarea investiției au fost transmise cu adresa nr. 494/29.03.2007, ulterior scadenței de 30.01.2007.
Apelanta reclamantă a solicitat aplicarea clauzei 8.15.2 din contract, respectiv aplicarea penalității de 30%, "pentru nerespectarea termenului privind prezentarea documentelor prevăzute la clauza 8.13 alineat 2 -".
Numai că, după cum în mod corect a reținut instanța de fond, clauza 8.14.2 din contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr.CT 37/21.12.2001, prevede expres, fără dubiu faptul că intimata pârâtă în calitate de cumpărător "se obligă ca în cazul neefectuării investițiilor garantate prevăzute în Anexa 6 la prezentul Contract să plătească Vânzătorului o penalitate egală cu 30% din suma rămasă neinvestită la sfârșitul fiecărui termen scadent".
Așadar, penalitatea pentru neexecutarea contractului, constând în plata a 30% din suma neinvestită, se percepe doar pentru neefectuarea prestației asumate, de aport la capitalul social al societății privatizate SA; și nu pentru "nerespectarea termenului privind prezentarea documentelor prevăzute la clauza 8.13 alineat 2".
Că este așa o denotă și formularea expresă a clauzei 8.13 alineat 2 din contract care stipulează că raportul vizat de cenzorii societății, care să ateste valoarea investiției/aportul de capital, este necesar doar pentru "urmărirea și verificarea respectării obligațiilor prevăzute în Contract".
Așadar, pentru netransmiterea raportului prevăzut de articolul 8.13 alineat 2 din contract, părțile nu au stipulat plata vreunei penalități pentru întârziere sau pentru neexecutare, penalitatea de 30% vizând exclusiv neexecutarea obligației contractuale asumate, de efectuare a investiției/aport de capital social, procentul de 30% aplicându-se sumei rămase neînvestită la sfârșitul fiecărui termen scadent, cumpărătorul fiind obligat să plătească penalitatea și, totodată, să realizeze și investiția asumată, potrivit dispozițiilor articolului 8.14.2 paragraf II.
Cum, în speță însă, la data scadentă, 31.12.206, nu a rămas nici o sumă neînvestită, angajamentul investițional fiind executat întocmai, iar pentru netransmiterea raportului vizat de cenzorii, societății privatizate care să ateste efectuarea investiției nu s-a stipulat plata vreunei penalități, hotărârea instanței de fond de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta apelantă este temeinică și legală.
Nu poate fi reținută susținerea apelantei reclamante în sensul că penalitatea este solicitată pentru că investiția nu putea fi considerată ca fiind realizată în absența certificatului menționat de articolului 8.13 deoarece o atare interpretare, efectuată pentru prima dată în apel, încalcă dispozițiile articolului 294 alineat 1 Cod procedură civilă, care interzice expres schimbarea în apel a calității părților, ca cauzei sau obiectului cererii de chemare în judecată (tantum devolutum quantum indicatum).
Cum în primă instanță reclamanta apelantă a pretins o sumă de bani cu titlu de penalitate pentru netransmiterea în termenul prevăzut a unor documente, în apel nu poate pretinde penalitatea pentru neîndeplinirea unor alte obligații contractuale, respectiv pentru nerealizarea investițiilor scadente.
Pentru aceste considerente, Curtea, față de dispozițiile articolelor 294-296 Cod procedură civilă respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11 sector 1, în contradictoriu cu intimata SC SA, cu sediul în C,-, Județ C,împotriva sentinței comerciale nr.10566/3.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 1.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
4.03.2010
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Președinte: Judecător
Președinte:Maria Speranța CorneaJudecători:Maria Speranța Cornea, Elisabeta Roșu