Spete pretentii comerciale. Decizia 58/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

Dosar nr- (Număr în format vechi 1105/2008)

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 58

Ședința publică de la 5 februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Iulia Manuela Cîrnu I-- -

JUDECĂTOR 2: Alecsandrina Rădulescu

GREFIER ---

Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de apelanta & împotriva sentinței comerciale nr. 101 din 24 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata prin lichidator judiciar ȘI ASOCIAȚII.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 29 ianuarie 2010 susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi 5 februarie 2010 când a hotărât următoarele:

CURTEA

Deliberând asupra apelului comercial d e față, reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman la data de 27.03.2006, reclamanta - -, prin lichidator judiciar - RO SRL, a chemat în judecată pe pârâta &, solicitând instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 166.787,78 RON, plus dobânda legală calculată conform art.43 Cod comercial.

Prin întâmpinarea depusă de către pârâtă și completarea la aceasta, pârâta a invocat excepția lipsei de competență teritorială, excepția nulității absolute a facturilor emise de către reclamantă, excepția lipsei de obiect a cererii, excepția inadmisibilității cererii ca urmare a neexecutării de către reclamantă a obligațiilor asumate prin contract, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, ca urmare a cesiunii de creanță. Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Prin încheierea nr.699/15.05.2006, Tribunalul a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Prin decizia comercială nr.3205/6.12.2006, Curtea de Apel București - secția a V-a comercială a admis recursul declarat de reclamanta și a modificat în tot încheierea atacată, respingând excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Teleorman.

La termenul din data de 23.07.2007, pârâta a depus o cerere scrisă prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a - RO SRL și constatarea nulității absolute a tuturor actelor de procedură efectuate de aceasta în calitate de lichidator al reclamantei, întrucât această societate a fost radiată, încă din data de 29.12.2006.

La data de 8.10.2007, pârâta a depus note de ședință la dosarul cauzei, invocând excepția lipsei capacității de exercițiu a - RO SRL - T

Prin sentința comercială nr.101/24.03.2008, Tribunalul Teleorman a respins ca nefondate excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtei și active a reclamantei, și excepția lipsei capacității de exercițiu a - RO SRL și a apreciat că excepția lipsei de obiect și excepția nulității absolute sunt apărări de fond.

Pe fondul cauzei tribunalul a admis în parte acțiunea în pretenții și a obligat pârâta să-i plătească reclamantei suma de 35.051,26 Euro plus dobânda legală de 3.27997 EURO drept penalități, plata făcându-se în lei la cursul zilei din data executării.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, întrucât lichidatorul a fost - RO SRL, iar în proces s-a prezentat ȘI ASOCIAȚII, este neîntemeiată, deoarece firma de lichidare a făcut dovada că și-a schimbat denumirea sub efectul Legii nr.86/2006.

Tribunalul a respins și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei debitoare pe motiv că s-ar fi cesionat creanța către -, deoarece nu s-a făcut dovada că această creanță a fost cesionată altei firme.

Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că între părți a fost încheiat un contract de comision nr.605/20.10.2002, modificat prin actele adiționale nr.1 și 1A, contract în baza căruia reclamanta a executat și livrat în întregime produsele prevăzute în anexa 1, și la prețul convenit cu producătorul de 35.025,63 EURO, conform expertizei, sumă la care s-au calculat și dobânzi de 3.270,97 Euro.

Tribunalul a reținut că expertul a calculat, la solicitarea pârâtei și datoriile reclamantei față de aceasta, în valoare de 11.470,5 EURO, însă pârâta nu a formulat cerere reconvențională.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta, recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, la data de 0.06.2008, solicitând și suspendarea executării sentinței atacate, până la soluționarea recursului.

În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă a arătat că instanța de fond a încălcat principiul disponibilității procesuale a părților, acordându-i reclamantei și penalități de întârziere, deși acestea nu au fost cerute de parte.

Recurenta a arătat că instanța de fond a calificat drept apărare de fond, excepția nulității facturilor emise, fără să o mai analizeze în motivare.

Totodată, instanța de fond nu a analizat în motivare excepția lipsei capacității de exercițiu a lichidatorului - RO SRL și a ȘI ASOCIAȚII.

Se mai arată că, la fond, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanteica urmare a intervenirii cesiunii de creanță.

Pe fondul cauzei, recurenta a învederat că instanța de fond nu a analizat nulitatea facturilor emise, invocate de pârâtă, și neexecutarea de către reclamantă a propriilor obligații contractuale.

Recurenta a arătat că sentința dată este lipsită de temei legal, întrucât instanța de fond nu a analizat existența obligațiilor contractuale.

Cu privire la probele administrate de prima instanță de fond, în speță, raportul de expertiză contabilă, recurenta a arătat că primul raport s-a făcut fără citarea recurentei-pârâte, iar cel de al doilea a fost refăcut de același expert, astfel încât vătămarea părții implicate este prezumată.

Recurenta a mai arătat că în interpretarea contractului de cesiune invocat, instanța de fond a adăugat la lege, apreciind că este necesar consimțământul debitorului cedat, aspect infirmat de dispozițiile art.1393 Cod civil.

La termenul din data de 16.09.2008, recurenta a depus la dosarul cauzei o completare a motivelor de recurs formulate, invocând excepția necompetenței materiale a instanței de fond, întrucât față de sumele deja achitate de recurenta-pârâtă, litigiul era sub valoarea de 1 miliard, și, deci, era de competența judecătoriei.

Recurenta a arătat că instanța de fond i-a acordat reclamantei mai mult decât a cerut, respectiv, a dispus și plata penalităților de întârziere, deși nu s-au solicitat de către parte, și conform interpretării date în practica jurisdicțională, nu se pot cumula.

Totodată, recurenta a arătat că în dispozitiv, sumele acordate intimatei-reclamante au fost exprimate în EURO, deși s-au solicitat în lei, pe de o parte, iar pe de altă parte expertul a făcut calculele prin raportare la alte valori decât cele cuprinse în facturile fiscale emise de reclamantă.

Recurenta a reiterat excepția nulității a două dintre facturile emise de intimata-reclamantă, întrucât acestea au fost emise de o persoană fără calitate și nu specifică în cuprinsul lor faptul că intimata-reclamantă este în faliment.

Prin încheierea de ședință de la termenul din data de 16.09.2008, Curtea a calificat calea de atac formulată ca fiind apel, iar nu recurs, conform dispozițiilor art.84 pr.civ. rap. la art.282 alin.1 pr.civ.

La termenul din data de 11.11.2008, apelanta a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a intimatei-reclamante, întrucât aceasta nu a făcut dovada că judecătorul sindic a luat act de transformarea - RO SRL în - ȘI ASOCIAȚII.

Prin încheierea de ședință din data de 13.01.2009, Curtea a unit excepția lipsei calității de reprezentant a lichidatorului judiciar al intimatei și excepția lipsei capacității de exercițiu a acestuia, cu fondul cauzei, conform art.137 pr.civ. rămânând în pronunțare pe apelul declarat și pe excepții.

La data de 16.01.2009, intimata a depus cerere scrisă prin care a solicitat suspendarea judecății apelului, întrucât apelanta a intrat în procedura insolvenței, astfel încât trebuie citată prin administrator judiciar, motiv pentru care se impune repunerea cauzei pe rol.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Prin încheierea din data de 20.01.2009, Curtea a dispus repunerea cauzei pe rol, conform art.151 pr.civ. față de aspectul învederat privind intrarea apelantei în procedura insolvenței.

Prin încheierea din data de 10.03.2009, Curtea a dispus suspendarea judecății cauzei, în baza art.36 din Legea nr.85/2006, republicată, întrucât apelanta este în procedura insolvenței.

Prin cererea depusă prin serviciul registratură, apelanta a solicitat repunerea cauzei pe rol.

Prin încheierea din data de 2.06.2009, Curtea a respins cererea de repunere pe rol ca neîntemeiată, întrucât împrejurările de fapt și de drept care au determinat aplicarea măsurii suspendării conform art.36 din Legea 85/2006, nu s-au schimbat.

La data de 8.09.2009, apelanta a solicitat repunerea cauzei pe rol.

La termenul din data de 20.10.2009, intimata a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a avocatului împuternicit de administratorul statutar al apelantei, precum și a administratorului statutar, excepții respinse prin încheierea de ședință de la acest termen, ca neîntemeiată.

În baza dispozițiilor art.156 alin.2 pr.civ. la solicitarea părților, instanța a dispus amânarea pronunțării, în prezenta cauză, pentru ca aceasta să depună note scrise.

Curtea reține că, deși intimata prin avocat a avut posibilitatea de a-și susține cauza în fața instanței de apel, exercitându-și efectiv dreptul la apărare, conform încheierii de ședință de la ultimul termen, prin notele scrise, a înțeles să invoce excepția lipsei de interes a apelantei în declararea prezentei căi de atac, ca urmare a achitării creanței.

Curtea apreciază că întrucât în speță această excepție de fond a fost invocată după închiderea dezbaterilor și formularea concluziilor orale pe fondul cauzei în fața instanței, repunerea cauzei pe rol pentru discutarea acestei excepții ar afecta grav dreptul la un proces echitabil al apelantei, conform art.6 alin.1 CEDO încălcând principiul securității juridice care implică menționarea de către instanța de judecată a unui just echilibru între interesele părților implicate.

Totodată, Curtea reține că intimata nu a invocat o excepție de procedură care, în caz de admitere, ar echivala cu un fine de neprimire, ci o excepție de fond, ce poate fi invocată oricând pe parcursul procesului, inclusiv în faza de executare silită.

Ca atare, având în vedere și posibilitatea efectivă oferită intimatei de a-și exercita dreptul la apărare prin susținerea concluziilor orale în fața instanței, Curtea apreciază că, în speță, au fost pe deplin respectate și interesele acestei părți implicate în proces.

Cât privește excepția lipsei calității de reprezentant și excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a lichidatorului judiciar al intimatei, excepții unite cu fondul cauzei prin încheierea de ședință din data de 13.01.2009, Curtea reține că acestea fac parte din motivele de apel, întrucât au fost invocate, chiar dacă sub altă exprimare, respectiv, excepția lipsei calității procesuale active a lichidatorului judiciar al reclamantei, și în fața primei instanțe de fond, astfel încât nu pot fi analizate distinct.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate, văzând și dispozițiile art.297 Cod procedură civilă, și apărările din întâmpinare, Curtea reține că apelul declarat este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Curtea reține că deși instanța de fond a respins prin dispozitiv excepția lipsei capacității de exercițiu a lichidatorului judiciar - RO SRL o atare excepție nu este în nici un fel motivată în cuprinsul considerentelor reținute în sentința atacată cu apel.

Mai mult, din analiza actelor dosarului de fond, Curtea reține că deși această excepție a fost invocată de către pârâtă încă din data de 23.07.2007, în cauză s-a reținut reprezentarea reclamantei prin lichidator judiciar ȘI ASOCIAȚII la termenul din data de 10.09.2007, fără a se discuta această excepție în condiții de contradictorialitate și fără ca instanța să constate pe baza probelor depuse și eventual, să dispună introducerea în cauză în calitate de reprezentant al reclamantei a firmei de lichidare ȘI ASOCIAȚII, afectând echilibru de interese ale părților litigante.

Curtea reține sub acest aspect că din probele depuse chiar de către reclamantă reiese că - RO SRL a fost radiată la data de 29.12.2006, însă, a continuat să fie citată în prezenta cauză până în data de 10.09.2007, formulând și susținând cereri de probatorii în fața instanței, aspect invocat de către pârâtă prin cererile aflate la filele 153 și 172 din dosarul de fond, și neanalizat de instanța de fond.

Totodată, Curtea reține că pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei ca urmare a intervenirii unei cesiuni de creanță, excepție respinsă de tribunal cu motivarea, că s-a făcut dovada că firma de lichidare și-a schimbat denumirea conform G nr.86/2006, ceea ce echivalează cu nepronunțarea instanței de fond asupra acestei excepții dirimante invocată de această parte.

Pe fondul cauzei, Curtea a reținut că, deși prin acțiunea introductivă, în petitul acesteia se solicita plata unei sume în lei și dobânda legală aferentă conform art.43 Cod civil, această parte a acțiunii fiind cea care investește legal instanța, și, deși pe parcursul judecării cauzei nu s-a făcut nici o cerere de modificare sau precizare a cererii de chemare în judecată tribunalul a acordat o sumă în EURO, încălcând dreptul la un proces echitabil al apelantei-pârâte care, față de cererile comunicate și discutate în fața tribunalului și față de soluția dată de această instanță, nu s-a putut apăra efectiv.

În plus, deși din motivare se reține că suma de 35.051,26 EURO ar reprezenta contravaloarea produselor livrate de intimata-reclamantă, din concluziile raportului de expertiză contabilă, omologat în speță, reiese că această sumă reprezintă 17.525,63 EURO contravaloare produse și 17525,63 EURO penalități de întârziere, această ultimă pretenție nefiind solicitată și discutată efectiv în fața instanței.

Mai mult, Curtea apreciază că dispozitivul sentinței atacate este ambiguu, reținând că suma de 3270,97 EURO reprezintă dobândă de drept penalitate, deși regimul juridic al dobânzilor legale și al penalităților de întârziere este diferit, nefiind admis cumulul celor două forme de dezdăunare întrucât s-ar ajunge la o dublă reparație a aceleiași pagube.

Curtea mai reține că deși apelanta-pârâtă a invocat și insistat asupra excepției nulității facturilor și asupra excepției de neexecutare a contractului de către reclamantă, și deși acestea au fost expres calificate de prima instanță ca fiind apărări de fond, cererile părții implicate nu au fost "auzite" și nici nu au fost analizate conform normelor de procedură de tribunal, în sensul că nu au fost luate în considerare, prin prisma probelor administrate, la pronunțarea soluției pe fondul cauzei.

Pentru aceste motive, reținând că prin soluția dată prima instanță de fond nu a intrat în cercetarea pe fond a acțiunii astfel cum a fost efectiv dezbătută în fața instanței și a omis să se pronunțe pe excepțiile dirimante invocate de apelanta-pârâtă, în baza art.297 pr.civ. rap. la art.6 alin.1 CEDO, văzând și principiul disponibilității aplicabil în procesul civil, Curtea va admite apelul declarat și va desființa sentința atacată, trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, instanța de apel apreciind că singura modalitate a restabilire a echilibrului între părțile implicate este reexaminarea cauzei de către prima instanță investită.

Cât privește excepția necompetenței materiale a tribunalului, față de valoarea litigiului, sub 1 miliard, excepție invocată de apelanta-pârâtă direct în motivele de apel, Curtea apreciază că aceasta este nefondată, întrucât valoarea creanței litigioase invocată de reclamantă în petitul cererii depășește acest prag valoric. Faptul că pârâta invocă în apărare efectuarea unor plăți care ar reduce cuantumul prestației este fără relevanță sub aspectul învederat al competenței jurisdicționale, întrucât apărările invocate sunt apărări de fond ce urmează a fi analizate de instanță în baza probelor administrate, așadar după investirea sa legală.

Pentru aceste motive, în baza art.158 pr.civ. rap la art.2 pct.1 lit.a pr.civ. Curtea va respinge excepția necompetenței materiale a tribunalului, invocată de apelanta-pârâtă în motivele de apel formulate, ca netimbrată.

Cât privește cererea apărătorului ales al apelantei-pârâte de acordare a cheltuielilor de judecată, față de soluția de desființare a sentinței atacate, o atare cerere nu poate fi discutată în această fază procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanta-pârâtă - & prin administrator judiciar L cu sediul în B,-, sector 3, împotriva sentinței civile nr.101 din 24.03.2007 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - - cu sediul în T M,-, Județul T, prin lichidator judiciar ȘI ASOCIAȚII cu sediul în T M, Str.-, -.B,.14, Județul

Desființează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 05.02.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR,

dr. I

GREFIER,

-

Red.Jud. - 09.02.2010

Tehnored. - 11.02.2010

5 ex.

Tribunalul Teleorman

Președinte: G

Președinte:Iulia Manuela Cîrnu
Judecători:Iulia Manuela Cîrnu, Alecsandrina Rădulescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 58/2010. Curtea de Apel Bucuresti