Spete pretentii comerciale. Decizia 597/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1710/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZI A COMERCIALĂ Nr. 597
Ședința publică de la 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Popa
JUDECĂTOR 2: Eugenia Alina Sekely Popa
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea cererilor de apel formulate de apelanta pârâtă REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI B și de apelanta reclamantă SC B SA - SUCURSALA B, împotriva sentinței comerciale nr. 7002 din data de 06.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta pârâtă prin avocat și apelanta reclamantă prin avocat G, cu delegații la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se depune de către ambele părți practică judiciară pe aspectele susținute de fiecare parte în motivele de apel.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și nici probe noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă părților cuvântul pe cererile de apel.
Apelanta pârâtă prin avocat, solicită admiterea apelului propriu astfel cum a fost formulat modificarea în parte a sentinței pronunțată de Tribunalul București, în sensul respingerii ca neîntemeiat și a primului capăt de cerere formulat de reclamantă și respingerea apelului reclamantei ca nefondat.
Apărătorul pârâtei arată că OG 115/2001 impune distribuitorului Energiei deschiderea unui cont în care consumatorii să depună contravaloarea facturilor pentru agentul termic, cont din care să se facă plățile cu strictă concordanță cu partea procentuală a fiecăruia, prin anexa 2 la contract s-au stabilit procentele cuvenite fiecărei părți.
Părțile nu pot ignora dispozițiile OG 115/2001, atâta timp cât pârâta a respectat obligațiile de a încasa toate veniturile sale în contul de tip și a efectuat plățile zilnice în cota procentuală stabilită prin anexa, nu se poate spune că aceasta nu și-a îndeplinit în mod culpabil obligațiile asumate.
Apelanta reclamantă prin avocat, solicită respingerea apelului formulat de pârâtă ca nefondat.
Se arată de către apărătorul reclamantei că între părți s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare care prevede expres un procent de penalități pentru plata cu întârziere. Instanța de fond în mod întemeiat a înlăturat OG 115/2001, care nu modifică sub nici o formă condițiile contractului încheiat între părți.
Se arată că OG 115/2001 nu reglementează decât exclusiv aspecte de ordin tehnic privind plata, s-a creat un cont în care consumatorii depun plățile din cont ies banii pentru, iar 30 % către. S-a dovedit proasta gestionare a și se reține prezumția de vină exclusivă a neplăților către.
Solicită respingerea apelului formulat de apelanta pârâtă, reținând că OG 115/2001 nu modifică în nici un mod și nici nu constituie o clauză străină exoneratoare.
Solicită admiterea apelului propriu, astfel cum a fost formulat, în mod greșit a reținut instanța de fond că între părți apar două raporturi juridice unul contractual și cel delictual ce nu interferează sub nici o formă, solicită schimbarea în parte a sentinței în sensul de a fi admise și capetele 2 și 3 ale cererii. Cu cheltuieli de judecată fond și apel.
Apelanta pârâtă prin avocat, arată că dacă nu era constrânsă să deschidă un cont, aceasta ar fi avut posibilitatea să achite procentul către.
Apelanta pârâtă prin avocat, solicită respingerea apelului formulat de reclamantă având în vedere că prin contract s-a stabilit o clauză penală. Consideră că în mod temeinic și legal instanța a respins capătul de cerere privind actualizarea indicelui de inflație.
Mai arată că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
CURTEA
Asupra apelului de față, deliberând, constată:
Prin sentința comercială pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI- a Comercială a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta B - Sucursala B în contradictoriu cu pârâta REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI. A fost obligată societatea pârâtă la plata sumei de 14.559.352,98 lei cu titlu de penalități de întârziere. A fost respinsă cererea de reactualizare a penalităților de întârziere ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a arătat că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială la data de 09.08.2005, reclamanta B - Sucursala Bas olicitat obligarea pârâtei REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI la plata sumei de 14.559.352,98 lei (RON) reprezentând penalități de întârziere calculate pe perioada 01.08.2002-31.12.2002, pentru neplata la scadență a facturilor emise în anul 2002 în baza contractului nr. 1/2001, la plata actualizării sumelor arătate până la momentul plății efective, cu cheltuieli de judecată. Cererea a fost motivată în sensul că între reclamantă, în calitate de vânzător, și pârâtă, în calitate de cumpărător, s-a încheiat contractul nr. 1/2001 având ca obiect vânzarea-cumpărarea energiei termice în baza art. 5 din nr.HG 1524/200, reclamanta preluând toate drepturile și obligațiile din acest contract. S-a susținut că pârâta nu a respectat obligația de plată la scadență și, potrivit art. 13 din contract, au fost calculate penalități de întârziere în procent de 0,1% pe zi de întârziere.
S-a mai arătat că, prin întâmpinarea formulată la data de 18.10.2005, pârâta a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei, deoarece aceasta este o sucursală care, potrivit art. 43 din Legea nr. 31/1990, nu are personalitate juridică, invocându-se și excepția prematurității cererii. Reclamanta și-a precizat cererea la data de 15.11.2005, solicitând suma de 19.891.716,01 lei (RON) cu titlu de actualizare a penalităților de la data de 31.12.2002 până la data de 09.08.2005, precum și actualizarea sumei de 14.559.352,98 lei solicitată cu titlu de penalități de la data introducerii cererii până la momentul executării obligației de plată.
Prin sentința comercială nr. 5048/13.12.2005 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a fost admisă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei și a fost respinsă cererea ca fiind introdusă de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.
Curtea de APEL BUCUREȘTI, prin decizia comercială nr. 323/25.05.2006 a admis apelul declarat de reclamantă și a desființat sentința comercială nr. 5048/13.12.2005, trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând că cererea de chemare în judecată este formulată de către B, prin reprezentant împuternicit conform delegării de competență, respectiv de directorul Sucursalei.
În urma trimiterii spre rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială la data de 01.10.2007, sub nr-, iar prin încheierea de ședință de la data de 05.11.2007, societatea pârâtă a renunțat la excepția de prematuritate.
Din analiza actelor și probatoriului administrat, instanța a reținut că între A.- Sucursala B (actual reclamanta)- în calitate de vânzător - și - în calitate de cumpărător - s-a încheiat contractul nr. 1/2001 având ca obiect vânzarea - cumpărarea energiei termice în baza art. 5 din HG1524/2002, reclamanta preluând toate drepturile și obligațiile din acest contract.
S-a mai reținut că, potrivit art. 23 și art. 13 din contract, părțile au inserat o clauză penală, în condițiile art. 1066.civ. astfel încât au fost calculate penalități de întârziere aferente neachitării la scadență a facturilor fiscale emise de reclamantă în derularea contractului, în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere pentru perioada 01.08.2002-16.11.2002- în condițiile actului adițional la contract - și de 0,07% pentru perioada 17.11.2002-31.12.2002- conform actului adițional nr. 2.
Tribunalul a constatat că pârâta nu contestă modul de calcul al penalităților de întârziere de 14.559.352,98 lei, concluziile raportului de expertiză contabilă coincizând cu cele indicate de reclamantă în privința calculului penalităților de întârziere. Referitor la aplicabilitatea nr.OUG 115/2001, s-a arătat că ordonanța a fost adoptată după semnarea contractului și nu a avut drept finalitate modificarea clauzelor contractuale dintre părți.
Capătul de cerere privind actualizarea penalităților a fost considerat de către tribunal ca neîntemeiat, cu motivarea că stipularea unei clauze penale are drept consecință tranșarea definitivă a răspunderii, întrucât prin aceasta se determină anticipat despăgubirile pe care le va plăti debitorul în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligațiilor contractuale. În consecință, s-a apreciat că reclamanta nu mai are dreptul să pretindă și actualizarea, acordarea unor daune-interese mai mari decât cele determinate potrivit voinței contractuale fiind în contradicție cu dispozițiile art. 1087.civ.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 969.civ. tribunalul a admis în parte acțiunea și a obligat societatea pârâtă la plata sumei de 14.559.352,98 lei cu titlu de penalități de întârziere, respingând cererea de actualizare ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței comerciale pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI- a Comercială au declarat în termen legal apel atât reclamanta cât și pârâta.
Apelanta-reclamantă a criticat sentința atacată invocând greșita respingere a cererii de actualizare a sumei solicitate cu titlu de penalități de întârziere. În acest sens, a arătat că hotărârea instanței de fond a fost dată cu ignorarea dispozițiilor art. 3712alin. 3.pr.civ. care prevede că valoarea obligației stabilite prin titlu executoriu se poate actualiza "indiferent de natura ei". Actualizarea cu rata inflației se impune pentru asigurarea recuperării sumei datorate la valoarea ei reală, fără a se realiza efectiv o majorare a cuantumului penalităților de întârziere care să contravină prevederilor art. 1087.civ. Totodată, s-a invocat faptul că potrivit art. 1 alin. 2 din nr.OG 5/2001 privind procedura somației de plată "suma care reprezintă obligația prevăzută la alin.1, precum și dobânzile, majorările sau penalitățile datorate potrivit legii se actualizează în raport cu rata inflației aplicabilă la data plății efective". De asemenea, apelanta-reclamantă a criticat sentința primei instanțe și sub aspectul faptului că deși a menționat această cerere în partea introductivă a sentinței, a omis să facă referire în dispozitiv cu privire la cheltuielile de judecată solicitate
Apelanta-pârâtă a criticat sentința atacată pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând neîndeplinirea condițiilor angajării răspunderii civile contractuale. În acest sens a arătat că nu este îndeplinită condiția vinovăției pârâtei în nerespectarea obligației contractuale. Aceasta întrucât prin art. 1 din G. nr. 115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice și a gazelor naturale pentru populație, agenții economici distribuitori de energie termică au obligația de a deschide la o societate bancară conturi de tip. În executarea obligaților stabilite prin această ordonanță, la data de 11.10.2001, B împreună cu producătorii de energie termică au deschis contul de tip escrow la Banca Comercială Română. Potrivit prevederilor ordonanței, apelanta-pârâtă avea obligația de a încasa veniturile sale în contul de tip escrow și, totodată, obligația ca plățile să le facă din acest cont în strictă concordanță cu partea procentuală a fiecăruia, convenită și stipulată în contract. Atâta timp cât pârâta a respectat obligațiile de a încasa toate veniturile sale în contul de tip escrow și a efectuat plățile zilnice în cota procentuală stabilită prin anexa la contract, nu se poate susține că aceasta nu și-a îndeplinit în mod culpabil obligațiile asumate. Rezultă că nu este imputabilă pârâtei neexecutarea obligației pentru că aceasta nu putea să efectueze într-un alt cuantum sau de altă manieră plățile către reclamantă, fiind constrânsă de prevederile nr.OUG 115/2001 și ale contactului de cont escrow.
Analizând apelurile prin prisma motivelor de apel expuse și a prevederilor art. 295 alin. 1.pr.civ. se constată că apelul declarat de nu este fondat, iar apelul declarat de B este fondat, pentru considerentele care vor fi expuse.
Apelul declarat de apelanta-pârâtă B nu este fondat.
Astfel, art. 1 din nr.OUG 115/2001 prevede la alin. 1 că "pentru asigurarea fondurilor necesare în vederea producerii energiei termice în sistem centralizat, agenții economici producători de energie termică sau agenții economici producători și distribuitori de energie termică au obligația să deschidă, împreună cu agenții economici distribuitori de gaze naturale și, respectiv cu agenții economici distribuitori de alți combustibili, conturi de tip "" la o societate bancară comercială convenită de comun acord".
3 al articolului dispune că "în conturile de tip "" prevăzute la alin.1, beneficiarii de energie termică vor vira sumele aferente energiei termice consumate, iar autoritățile administrației publice locale vor vira subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și de tarif pentru energia termică livrată populației, ajutoarele bănești pentru energia termică livrată populației, precum și ajutoarele bănești pentru energia termică ce se acordă categoriilor defavorizate ale populației, potrivit legii. Agenții economici producători și/sau distribuitori de energie termică sunt obligați să înscrie în facturile privind livrarea energiei termice conturile de tip "" în care vor încasa valoarea acesteia".
La alin. 5 al aceluiași articol se prevede că "din conturile de tip "" se vor face viramente în conturile curente ale agenților economici, în strictă concordanță cu partea procentuală a fiecăruia, convenită și stipulată în contractul care stă la baza deschiderii conturilor de tip "".
Din analiza acestor prevederi legale, reiese obligația apelantei-pârâte de a efectua plățile datorate B prin contul de tip, dar acesta nu modifică obligația contractuală prevăzută la art. 19 lit. a din contractul nr. 1/2001 în sarcina de a achita "integral și la termen facturile emise de vânzător pentru cantitatea de energie termică livrată, pentru agenții termici nereturnați, pentru cantitatea de energie termică necesară aducerii apei de adaos de la temperatura medie apei brute la temperatura medie a returului, precum și pentru eventualele penalități conform art. 23, eventualele corecții sau regularizări ale acestora urmând să fie efectuate la următoarea facturare".
Prevederea de la art. 1 alin. 5 din nr.OUG 115/2001 conform căreia viramentele din contul se vor face în conturile curente ale agenților economici în strictă concordanță cu partea procentuală a fiecărui agent economic nu este de natură să modifice prevederea contractuală sus-menționată, deoarece achitarea energiei termice livrate către agenții economici producători/distribuitori de energie termică se realizează în conformitate atât cu partea procentuală a fiecăruia, atunci când sunt mai mulți astfel de agenți, precum și cu datele de scadență ale datoriilor către aceștia. Aceste prevederi legale sunt menite să garanteze plata proporțională a datorilor deopotrivă scadente, din veniturile cumpărătorului de energie termică, intrate direct în contul. Dar ele nu exonerează pe cumpărătorul de energie termică de obligația de plată integrală și la scadență a datoriilor exigibile, ceea ce presupune virarea în contul a sumelor în cuantumul necesar pentru acoperirea tuturor datoriilor exigibile la un moment dat.
Nu sunt astfel întemeiate susținerile apelantei-pârâte în sensul că prevederile nr.OUG 115/2001 ar fi împiedicat-o să achite în totalitate și la scadență datoriile către apelanta-reclamantă, iar aceste dispoziții legale nu constituie deci un caz fortuit sau de forță majoră care să o exonereze, potrivit art. 1082.civ. de răspunderea contractuală. Apelanta-pârâtă datorează, așa cum a hotărât prima instanță, potrivit art. 23 din contractul părților nr. 1/2001 și art. 1066.civ. penalități contractuale pentru achitarea cu întârziere a facturilor.
În consecință, în temeiul art. 296.pr.civ. va fi respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-pârâtă
În ceea ce privește apelul declarat de apelanta-reclamantă, se constată că primul motiv de apel nu este întemeiat.
Conform prevederilor contractuale inserate la art. 23 alin. 1 lit. a din Contractul nr. 1/2001, "neachitarea contravalorii facturii de către cumpărător în termen de 5 zile lucrătoare de la data limită de plată conform art. 13 atrage după sine: a) perceperea de penalități de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi după expirarea termenului de plată și până la achitarea ei. Penalitățile nu se indexează și nu se capitalizează."
Având în vedere că există clauză contractuală expresă de neindexare a penalităților contractuale, se apreciază că nu sunt întemeiate susținerile apelantei-reclamante cu privire la actualizarea cuantumului penalităților de întârziere cu rata inflației.
Este însă întemeiat cel de-al doilea motiv de apel.
Deși reclamanta a solicitat, prin cererea de chemare în judecată, și cu toate că instanța a admis în parte acțiunea formulată de aceasta, totuși nu a acordat reclamantei cheltuieli de judecată.
Având în vedere cele arătate, se constată că este fondat apelul declarat de apelanta-reclamantă și, în temeiul art. 296.pr.civ. va fi admis. Ca urmare, va fi schimbată în parte sentința apelată în sensul că va fi obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 252.061,53 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate la prima instanță.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate, respectiv cele referitoare la obligarea pârâtei la plata către reclamantă a penalităților de întârziere.
Va fi respinsă și cererea apelantei-reclamante de obligare a apelantei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel, întrucât motivul de apel considerat întemeiat privește neacordarea cheltuielilor de judecată, iar o asemenea cerere este scutită de plata taxei judiciare de timbru, nefiind dovedite nici alte cheltuieli reprezentând onorarii de avocat efectuate în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta-pârâtă REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI B împotriva sentinței comerciale nr. 7002 din data de 06.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-. în contradictoriu cu intimata SC B SA - SUCURSALA
Admite apelul formulat de apelanta-reclamantă SC B SA - SUCURSALA B împotriva aceleiași sentințe comerciale, în contradictoriu cu intimata REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 252.061,53 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Respinge cererea apelantei-reclamante SC B SA - SUCURSALA B de obligare a apelantei-pârâte REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI B la plata cheltuielilor de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 10.12.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - ---
GREFIER, - -
Red. /4 ex./ 09.01.2009
Președinte:Roxana PopaJudecători:Roxana Popa, Eugenia Alina Sekely Popa
