Spete pretentii comerciale. Decizia 6/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA NR.6/
Ședința publică de la 25 ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Speianu
JUDECĂTOR 2: Simona Gavrila
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.--.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de către reclamanta " " - T, cu sediul în T,-, împotriva sentinței civile nr. 682/05.04.2007, în contradictoriu cu intimații domiciliată în T,-, bloc 10,.6, județul G și domiciliat în B, -, -. 38, cauza având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde apelanta reclamantă reprezentată prin avocat și intimații pârâți reprezentați prin avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, arătându-se că apelul este motivat și timbrat corespunzător.
Întrebate fiind, părțile prin apărător învederează că nu au cereri noi de formulat în cauză.
Față de precizarea făcută de părți și având în vedere că taxa de timbru este legal satisfăcută, Curtea constată cauza în stare de judecată.
Apărătorul apelantei reclamante expunând și oral motivele depuse în scris la dosar pentru care apreciază că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică. Astfel, susține că instanța de fond a respins ca nefondată acțiunea reclamantei deși se afla în eroare cu privire la cuantumul obiectului acesteia. Detaliind acest motiv susține că deși reclamanta și-a restrâns pretențiile, instanța de fond a luat în considerare o altă sumă, diferită de cea menționată în concluziile scrise.
De asemenea, a făcut confuzie între contractul de muncă și contractul comercial. Susține,totodată, că Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că mandatele de reprezentare sunt nule.
S-a arătat, de asemenea, că repunerea părților în situația anterioară nu se poate realiza, deoarece societatea nu mai poate restitui serviciile prestate de cei doi pârâți, iar pentru perioada cât au administrat societatea aceștia și-au luat salariul pe care și- măreau de la lună la lună. Instanța a ignorat faptul că activitatea managerială a fost defectuoasă soldându-se cu o pierdere de peste 3 miliarde lei.
Solicită a se constata că nu s-a solicitat repunerea părților în situația anterioară, deși nu ar fi fost posibilă întrucât în această perioadă s-au încheiat numeroase acte care nu pot fi anulate.
Pentru cele expuse oral și detaliate în motivele scrise de la dosar solicită admiterea apelului, și în rejudecare obligarea pârâților la plata sumelor de 19.825,94 RON în sarcina numitei și 27.471,97 RON în sarcina numitului.
Apărătorul intimaților solicită a se constata că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală iar motivele de apel invocate sunt nefondate.
Detaliind, consideră că valoarea pretențiilor solicitate de 472 milioane lei este exagerată. Consideră că sumele primite de pârâți sunt binemeritate, reprezentând rezultatul muncii depuse.
Solicită a se constata că și soluțiile date de Înalta Curte de Casație și Justiție sunt în consens cu adunarea generală din 13.07.2001. Din actele depuse se confirmă valorile pozitive și beneficiile societății, iar pierderile evidențiate în expertiză datează din anul 2003 când pârâții nu mai asigurau managementul societății. În sensul celor mai sus expuse depune și concluzii scrise.
În replică apărătorul apelantei susține că pierderile sunt evidențiate până în 2006 iar pârâții și-au luat salariile în acel timp.
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr.682/5.04.2007 a Tribunalului Galați - secția comercială și de contencios administrativ, s-a respins cererea formulată de reclamanta - " " - T,-, județul G, în contradictoriu cu pârâții domiciliată în T, str. - nr. 3A, -.6, județul G și domiciliat în B, sector 2, b-dul - nr. 130, - Sc. A,. 5,. 18, ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 4247/COM/2003, reclamanta - " " - Tas olicitat anularea a două contracte de administrare încheiate la data de 16.07.2001 cu pârâții și și obligarea acestora la plata îndemnizației obținute în urma încheierii acestor contracte în sumă de 872.897.390 lei pentru perioada 16.07.2001 - 30.06.2003.
În fapt a motivat că, în baza hotărârii AGA din 13.07.2001 s-a încheiat între reclamantă și pârâți două contracte de administrare, că hotărârea AGA din 13.07.2001 a fost anulată prin decizia civilă nr. 3232/2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și în consecință se impune anularea contractelor de administrare.
În depunerea acțiunii s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii, apreciind că nu se pot anula cele două contracte întrucât intră sub incidența excepției de la principiul "accesorium sequitur principale" fiind acte de administrare.
Prin sentința civilă nr. 866/9.04.2004 s-a admis primul capăt de cerere anulându-se cele două contracte și s-a disjuns cel de-al doilea capăt de cerere având ca obiect restituirea sumelor de bani în cuantum de 872.897.390 lei dispunându-se formarea unui nou dosar cu termen la data de 24.06.2004.
Dosarul nou format a fost înregistrat la ribunalul Galați sub nr. 1249/COM/2004. Prin încheierea instanței din 3.03.2006, cauza a fost suspendată până la soluționarea irevocabilă a cauzei care constituie obiectul dosarului nr. 4247/COM/2003, în conformitate cu dispozițiile art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă.
Sentința civilă nr. 866/9.04.2004 a rămas irevocabilă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1206/28.03.2006 pronunțată în dosarul nr. 1705/c/2005 prin care s-a respins recursul declarat de pârâți împotriva deciziei nr. 166/A din 19. octombrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Galați - Secția comercială și de contencios administrativ.
În cauza de față s-a administrat proba cu expertiza contabilă.
Se reține că în data de 13.07.2001 adunarea generală a acționarilor aceleiași societăți reținând că acționarul majoritar AM ar fi avut dreptul de vot suspendat au încredințat administrarea și reprezentarea societății pârâților și cu care s-au și perfectat contractele de administrare în data de 16.07.2001.
Prin contractele în cauză s-a prevăzut la art. 4 dreptul administratorului la primirea unei îndemnizații lunare nete în cuantumul stabilit de AGA.
Procurorul general a declarat recurs în anulare, soluționat de Curtea Supremă prin decizia nr. 3232/30.06.2003 în sensul admiterii acesteia, și admițându-se recursul reclamantei - " Am " - Polonia a dispus și anularea hotărârii AGA - " " - T din 13.07.2001.
Cât privește cele două contracte de administrare, acestea atacate fiind în instanță, au fost anulate prin sentința civilă nr. 866/2004, soluție menținută atât de Curtea de Apel Galați prin Decizia nr. 166/A/2004 cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr-.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că cele două contracte în litigiu sunt acte subsecvente Hotărârii AGA din 13.07.2001, anulate prin decizia nr. 3232/2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, făcându-se aplicarea principiuluiresoluto jure dantis, resolvitur jus occipientis.
Tribunalul reține că, în considerarea situației de fapt de mai sus, cu privire la cererea reclamantei având ca obiect restituirea sumei de 872.897.390 lei, de care au beneficiat pârâții, suma în cauză reprezintă contravaloarea serviciilor efectuate de pârâți în baza contractelor de administrare încheiate în data de 16.07.2001.
Este adevărat că atât hotărârea AGA din data de 13.07.2001 cât și contractele de administrare au fost anulate prin hotărâri irevocabile, însă părțile nu pot fi puse în situația anterioară încheierii acestora, respectiv reclamanta nu poate restitui pârâților serviciile de care a beneficiat pentru a putea solicita contravaloarea acestora.
Totodată, tribunalul reține că pârâții în cauză au făcut dovada administrării societății atât în fapt, în perioada 16.07.2001 - 26.04.2004, cât și în drept, ca urmare a hotărârii din 26.04.2002 prin care aceștia au fost realeși în funcția de administratori ai reclamantei așa cum rezultă din raportul de expertiză dispusă în cauză.
Pe cale de consecință, cum prestațiile la care s-au angajat pârâții au fost efectuate iar calitatea managementului activității acestora s-a concretizat în realizarea de profit pentru societate pentru anii 2001, 2002, îndemnizațiile de administrare încasate de aceștia erau cuvenite.
Este adevărat că pentru anul 2003, societatea s-a înregistrat cu pierdere, însă pârâții în cauză au administrat societatea doar în primele 6 luni, respectiv până la data de 30.06.2003, astfel încât nu le poate fi imputabil acest fapt.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel - " " -
T invocând, în esență, că este nelegală și netemeinică.
În primul rând, instanța de fond a respins ca nefondată acțiunea, deși se afla în eroare cu privire la cuantumul obiectului acesteia.
Astfel, instanța nu a reținut că anterior concluziilor pe fondul cauzei, la termenul de judecată din 23.03.2007 și-a restrâns cuantumul pretențiilor la suma de 47.297,91 RON, însușindu-și concluziile raportului de expertiză tehnică contabilă.
În aceste condiții, instanța s-a pronunțat asupra acțiunii luând în considerare altă sumă decât cea solicitată, menționată inclusiv în concluziile scrise depuse la dosar;
Că argumentul din motivare, în sensul că sumele solicitate reprezintă contravaloarea serviciilor prestate de pârâți în baza unor contracte de administrare încheiate cu societatea este eronat și nemotivat în drept, neputându-se justifica din punct de vedere legal.
Astfel, prin decizia nr. 1206/28.03.2006 pronunțată în dosarul nr-, Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat în mod irevocabil cauza ce avea drept obiect anularea mandatelor de administrare ale pârâților, constatându-se că acestea au fost încheiate în mod nelegal, abuziv, fără acordul acționarului majoritar al societății.
Și argumentul potrivit căruia repunerea părților în situația anterioară nu se mai poate realiza, întrucât nu mai poate restitui "serviciile" prestate de cei doi pârâți, este neîntemeiat.
Pârâții au deținut în societate funcții de conducere, pe lângă cea de membri în consiliul de administrație al societății, toate actele de conducere la care face referire instanța fiind semnate în calitate de directori ai societății și nu în calitate de membri ai consiliului de administrație;
Invocarea faptului că pe timpul mandatului acestora societatea a înregistrat profit nu are nici o relevanță în cauză, atât societatea cât și pârâții având posibilitatea de a acționa prin intermediul justiției în cazul în care consideră că au fost prejudiciați în vreun fel;
Încercarea instanței de a acredita ideea că mandatul exercitat abuziv de către cei doi pârâți a fost unul benefic din punct de vedere managerial, este contrazisă în primul rând de concluziile expertizei tehnice contabile efectuate în cauză;
Starea financiară precară în care ajunsese societatea în anul 2003 se datorează în mod exclusiv celor doi pârâți, care au exercitat în mod abuziv mandatul de membru în consiliul de administrație al societății, în baza unui contract încheiat în mod vădit nelegal.
Apelul a fost înregistrat pe rolul secției comerciale a Curții de Apel Galați cu nr. 5/121 din data de 3.07.2007, dispunându-se citarea legală a părților.
Procedând la analiza motivelor de critică ale reclamantei pe baza materialelor probatorii aflate la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea, constată că acestea sunt neîntemeiate.
Astfel, față de constatarea instanței de fond privind netemeinicia pretențiilor reclamantei în integralitatea lor, nu are relevanță că în cursul soluționării acțiunii în fața acestei instanțe, pretențiile inițiale au fost reduse.
În ceea ce privește fondul pretențiilor se observă că reclamanta nu invocă nici un temei de drept, susținând doar dreptul la - repunerea părților în situația anterioară - contractelor de administrare, respectiv -restitutio in integrum- a îndemnizațiilor primite pentru exercitarea de către pârâți a atribuțiilor de administratori.
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, în situația concretă îndemnizațiile nu pot fi restituite - de drept - pentru simplu motiv că în fapt pârâții au exercitat acte de administrare efectivă care au produs efecte juridice în raporturile cu terții cât și în interesul persoanei juridice. Iar aceste acte nu pot fi considerate nuleab - initio,fiecare din acestea - sau mai multe împreună putând fi anulate în mod expres de instanța de judecată, dacă bineînțeles reclamanta dovedește o cauză care ar impune desființarea cu titlu retroactiv, temei care ar justifica reducerea sau anularea îndemnizațiilor primite.
Practica a dovedit că arareori este posibil ca, alături de desființarea retroactivă a unui act juridic - apreciat ca nul, să se desființeze și toate efectele actului afectat de nulitate, acestea continuând să existe în baza principiului - aparenței dreptului - și a respectării bunei-credințe a terților, situație cunoscută prin adagiul -quod nullum estnullum producit effectum.
Iar dacă efectele contractului de administrare se mențin în fapt și în drept, corespunzător trebuie menținut și dreptul la plata actelor de administrare, conform contractului corespunzător, chiar anulat, având în vedere modalitatea de investire a administratorilor - pârâți.
Față de cele mai sus expuse și având în vedere dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, Curtea urmează a dispune respingerea apelului declarat de reclamantă ca nefiind fondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de către reclamanta - T, cu sediul în T,-, județul G, împotriva sentinței civile nr. 682/05.04.2007, în contradictoriu cu intimații domiciliată în T,-, bloc 10,.6, județul G și domiciliat în B, -, -. 38, cauza având ca obiect pretenții.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 25 ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier - |
Red.
Tehnored:
5 ex./26.02.2008
Fond:
Președinte:Ioan SpeianuJudecători:Ioan Speianu, Simona Gavrila