Spete pretentii comerciale. Decizia 6/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 6/A/2008
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 2: Nicolae Durbacă
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamanta P - Exploatarea Minieră, împotriva sentinței nr.948/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal părțile au fost lipsă.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că s-a depus la dosar răspuns la întâmpinare din partea reclamantei apelante.
Instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului și faptul că se solicită și judecarea în lipsă, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față;
Prin sentința civilă nr. 948/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoaraa fost respinsă acțiunea P - Exploatarea Minieră, împotriva pârâtei Global pentru pretenții.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că:
Pârâta Global a prestat servicii de pregătire a mesei calde pentru personalul care lucrează în subteran, aparținând reclamantei - Exploatarea Minieră în perioada 1.05.2001 - 30.06.2002, pe bază de comandă.
Reclamanta s-a obligat,în urma contractului semnat, la plata sumei stabilită de către părți.
Prin procesul - verbal nr.6/20.12.2002 încheiat de organele de control din cadrul Direcției de Control Fiscal al Județului H, urmare a controlului efectuat în perioada 15.10.2002 - 12.12.2002 pentru perioada 1.01.2000 - 30.06.2002, s-a constatat că reclamanta ar fi achitat pârâtei suma de 2.206.091,700 lei ( ROL) reprezentând regie calculată la hrana suplimentară (masa supliment reprezintă alimente date personalului din subteran în loc de masă caldă).
Întrucât regia nu a fost stabilită diferit de către părțile contractante, prin act adițional, pârâta a solicitat sumele stabilite ca regie în contract și a încasat aceste sume de la reclamantă.
Reclamanta nu a făcut nicio dovadă a culpei contractuale a pârâtei.
De asemenea,actul de control întocmit de reprezentanții Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului H - D nu poate conferi drepturi reclamantei dar nici nu poate cauza prejudicii terților.
De asemenea, în actul de control citat de reclamantă nu se indică suma pe care ar trebui să o plătească pârâta așa încât niște sume nedefinite nu pot fi reținute de instanță fără a exista un calcul contabil.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, care a solicitat desființarea sentinței și retrimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât în cauză nu s-a efectuat expertiză contabilă.
În motivarea apelului s-a arătat că acțiunea reclamantei se întemeiază pe răspunderea contractuală. Răspunderea pârâtei operează întrucât în mod ilicit pârâta a furnizat personalului reclamantei masă gratuită hrană, deși trebuia servită masă caldă. Ca urmare pârâta nu trebuia să calculeze și regie pentru servirea mesei reci. Reclamanta a achitat din eroare suma de 220.609,17 lei, paguba a fost constatată de H, prin procesul - verbal nr.6/2002 înregistrat la reclamantă sub nr.6501/30.12.2002.
În drept s-au invocat disp.art.282 - 288, 201 - 214 Cod pr.civilă, art.969, 992,993, 1092 cod civil și art.242 Cod pr.civilă.
Apelul a fost legal timbrat cu 2607 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 5 lei.
Pârâta a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea apelului, precum și a cererii de probă cu expertiză contabilă. Pârâta a arătat că reclamanta nu a solicitat expertiză în condițiile art.112 Cod pr.civilă în speță nefiind întrunite condițiile prevăzute de art.138 alin.1 Cod pr.civilă. Pârâta nu se află în culpă întrucât a executat întocmai contractul, reclamanta fiind cea care a comandat pârâtei și suplimentele de masă. De asemenea, proba cu expertiza e neconcludentă, întrucât reclamanta și-a precizat pretențiile prin cererea de chemare în judecată, iar obiectul privind diferența de valoare între regia de preparare a mesei calde și a celei reci este irelevantă câtă vreme prin contractul dintre părți s-a solicitat o valoare fixă a acestei regii.
Verificând apelul reclamantei din prisma motivelor invocate, în conformitate cu disp.art.295 Cod pr.civilă, Curtea de Apel constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Pretențiile reclamantei derivă din prestarea serviciilor de preparare a mesei gratuite de care beneficiază persoanele care lucrau în subteran. Curtea de Apel constată că pretențiile reclamantei vizează perioada 1.01.2000 - 30.06.2002. Reclamanta nu a depus la dosar nici un contract din care să rezulte că pârâta ar fi prestat aceste serviciu începând cu 1.01.2000 - 25.04.2001. Chiar și din procesul - verbal de control întocmit de H (fila 6 dosar Tribunalul Hunedoara nr.7283/2005) rezultă că până în 25.04.2001 serviciul de preparare și servire a suplimentului de hrană au fost prestate de altă societate comercială. Cum în această perioadă între părți nu au existat relații contractuale, nu poate fi vorba despre o culpă contractuală. Reclamanta nu a precizat însă cuantumul sumei aferente perioadei 1.01.2000 - 1.05.2001. Suma pretinsă de reclamantă prin acțiune nu se regăsește în niciun act însușit de ambele părți, nici chiar în procesul - verbal invocat în susținerea cererii de reclamantă. Acest proces - verbal nu poate fi privit ca o probă care confirmă pretențiile reclamantei, actul emanând de la terț. Acest proces - verbal nu prezintă modul în care s-a ajuns la calculul sumelor, toate sumele trecute în act fiind incerte. Reclamanta și-a întemeiat acțiunea e disp.art.998, 999 Cod civil, însă ulterior constatând că între părți s-au stabilit relații contractuale, începând cu 2001 și-a modificat temeiul de drept, invocând disp.art.969,970 Cod civil, pentru ca în faza de rejudecare să invoce disp.art. 992 și 1092 Cod civil.
Reclamanta a avut încă dreptul de la început reprezentarea faptului că trebuie să-și dovedească pretențiile. Chiar dacă în cursul judecării dosarului nr.7283/2005 al Tribunalului Hunedoara, reclamanta a solicitat efectuarea unei expertize contabile, fără a preciza obiectivele, această probă a fost cerută doar la al patrulea termen de judecată, la 22.03.2006 când s-a și soluționat în fond cauza. Proba nu a fost solicitată de reclamantă în condițiile art.112 sau 132 Cod pr.civilă iar în speță nu se poate aprecia că sunt incidente disp.art.138, alin.1 Cod pr.civilă. De altfel, această probă a fost respinsă în mod temeinic de instanța de fond. Cu ocazia rejudecării fondului reclamanta nu a mai solicitat asemenea probă, așa cum rezultă din dosarul nr- al Tribunalului Hunedoara. Reclamanta a reiterat această cerere doar în prezentul apel. Cererea reclamantei apare drept tardivă, reclamanta fiind decăzută din dreptul de a mai propune o probă, în speță nefiind îndeplinite prevederile art.292, 295 Cod pr.civilă.
De altfel și dacă reclamanta nu ar fi fost decăzută din dreptul de a propune această probă, expertiza ar fi fost neconcludentă în speță, pentru următoarele considerente:
Reclamanta a invocat faptul că suma pe care o pretinde a fost plătită pârâtei, fără a exista o datorie. Susținerea reclamantei este nefondată. Între reclamantă în calitate de beneficiar și pârâtă în calitate de furnizor s-a încheiat contractul nr.127//25.04.2001. Pârâta se obligă să asigure servirea mesei calde gratuite angajaților. Pârâta a executat întocmai acest contract până în momentul în care reclamanta a solicitat servirea unui număr de mese reci. Această modificare a contractului s-a făcut la cererea expresă reclamantei și după ce aceasta și-a dat acceptul pentru serviciile stabilite de comun acord cu reprezentanții reclamantei și a sindicatului ( fila 33,.Curtea de Apel ). După prestarea serviciilor pârâta a întocmit note de facturare ( filele 19- 32. Curtea de Apel). În aceste note de facturare sunt evidențiate clar și distinct valoarea alimentelor și valoarea regiei de servire a mesei. Notele de facturare au fost verificate și acceptate fără niciun fel de obiecțiune de către reprezentanții reclamantei ( contabil șef, șef sector serviciu și reprezentantul cu cantina). Este evident că reclamanta a cunoscut că în facturile emise de pârâtă este cuprinsă și valoare regiei și acceptat în cunoștință de cauză plata acestei regii. Din momentul acceptării plății reclamanta nu mai poate pretinde că nu datora sumele acceptate. În aceste condiții, Curtea de Apel constată că în speță nu sunt îndeplinite condițiile art.1092 Cod civil, plata făcută de reclamantă pârâtei fiind datorată conform contractului dintre părți modificat parțial chiar din inițiativa reclamantei.
Plata fiind datorată apare ca irelevantă în speță administrarea probei cu expertiza. Ca o consecință a stabilirii de către Curtea de Apel a împrejurării că plata făcută de reclamantă pârâtei era datorată în speță nu se poate aprecia că pârâta are obligația de a restitui această sumă reclamantei în temeiul art.992 Cod civil.
Față de cele reținute, Curtea de Apel urmează ca în temeiul art.296 Cod pr.civilă să respingă drept nefondat apelul reclamantei și să mențină sentința atacată ca fiind la adăpost de criticile invocate în apel.
Pentru aceste motive
În numele legii
D E IDE:
Respinge drept nefondat apelul declarat de reclamanta P - împotriva sentinței nr.948/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 25.01.2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact./26.02.2008
Ex.- 4
Jud.fond.
Președinte:Mircea NoșlăcanJudecători:Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă
