Spete pretentii comerciale. Decizia 6/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(Număr în format vechi 2492/2007)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

DECIZI COMERCIALĂ Nr. 6

Ședința publică de la 09 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Roxana Popa

JUDECĂTOR 2: Viorica Trestianu

GREFIER - -

Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulată de apelantul împotriva sentinței comerciale nr. 11822 din 22.10.2007, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC INTERNAȚIONAL SRL.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că apelantul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar deși a fost legal citat cu această mențiune, precum și faptul că intimata a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui termen pentru lipsă de apărare și în vederea depunerii întâmpinării și apelului aderent.

Curtea reține cauza în pronunțare pe aspectul netimbrării cererii de apel.

CURTEA

Deliberând asupra apelului comercial d e față, reține următoarele:

Prin sentința comercială nr. 11822/22.10.2007 Tribunalul București Secția a VI-a Comercială a respins excepțiile nulității absolute/relative a actului adițional ca nefondate; a respins cererea principală formulată de reclamantul-pârât în contradictoriu cu pârâta - reclamantă SC INTERNAȚIONAL SRL ca nefondată: a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă și a obligat pe reclamantul-pârât la plata sumelor de 64.200 lei și 5.000 USD, în echivalent în lei la data plății, către pârâta-reclamantă.

Judecătorul fondului a reținut că între părți s-a încheiat un contract de închiriere la data de 01.08.2003 având ca obiect imobilul proprietatea reclamantului pârât din B,-, sector 1, compus din demisol, parter și mansardă în suprafață totală de 525 mp, termenul de închiriere fiind de 4 ani și 5 luni. Părțile au stabilit că plata chiriei de 3.250 USD se va face în lei la cursul BNR din ziua achitării efective. Conform contractului, părțile s-au hotărât să redacteze și semneze o versiune prescurtată a contractului, cuprinzând clauze esențiale folosind formularele tipizate de la administrația financiară. La aceeași dată, 01.08.2003 s-a înregistrat la administrația financiară contractul în formă simplificată.

La data de 26.11.2003 prin actul adițional nr. 1 la contractul astfel cum a fost înregistrat la administrația financiară părțile au modificat obiectul, stabilind că se închiriază parterul și mansarda cu o suprafață de 350 mp.

Prin cererea sa, reclamantul pârât a solicitat obligarea pârâtei reclamante la plata sumei de 119.750 lei cu titlu de chirie neîncasată pe demisolul clădirii pentru perioada 26.01.2004 - 20.07.2006.

Prin întâmpinare pârâta reclamantă a invocat excepțiile nulității absolute/relative a actului adițional, pe motiv de eroare obstacol cu privire la obiectul contractului și pentru dol. Prin cerere reconvențională a solicita obligarea reclamantului pârât la plata sumei de 64.200 lei reprezentând chirie achitată în avans pentru perioada 01.01.2007 - 30.06.2007, în condițiile în care cea din urmă parte vânduse imobilul din data de 20.07.2006.

În ce privește excepțiile invocate, judecătorul fondului a reținut că în ce privește eroarea obstacol, nu a existat o falsă reprezentare asupra naturii actului juridic și nici asupra identității fizice a obiectului contractului; în ce privește dolul, s-a reținut că nu s-a dovedit intenția reclamantului de a induce în eroare pe pârâtă la momentul încheierii actului adițional, cauza nulității trebuind să existe la acel moment.

Cu privire la cererea principală s-a reținut că nu poate fi vorba de o îmbogățire fără just temei, câtă vreme înțelegerea părților a fost aceea ca pârâta să ocupe întregul imobil. Astfel, se reține că inițial pârâta a ocupat întregul imobil, iar după încheierea actului adițional nu s-a redus, proporțional și cuantumul chiriei, deși s-a redus suprafața închiriată. Se reține astfel că părțile nu au încheiat actul adițional în scopul de a produce efecte, pentru că dacă aveau o asemenea intenție actul modificator s-ar fi făcut cu privire la actul încheiat în formă amplă; în speță, însă, actul adițional face referire la forma simplificată a actului, cel înregistrat la administrația financiară. Judecătorul a mai reținut că cererea reclamantului este nefondată și în raport de temeiul juridic - îmbogățire fără just temei. Se apreciază că pentru a putea fi introdusă o asemenea acțiune, este necesar să nu mai existe un alt mijloc legal, un alt tip de acțiune. Or, reclamantul are la îndemână acțiunea în răspundere civilă delictuală în condițiile în care folosirea fără titlu a unui bun este o faptă ilicită.

Judecătorul fondului a apreciat ca întemeiată cererea reconvențională, în raport de faptul că pârâta a achitat în avans chiria pentru perioada 01.2007 - 06. 2007. Or, reclamantul a vândut imobilul la data de 20.07.2006, astfel încât nu mai avea nicio justificare pentru a încasa chiria achitată în avans de pârâtă, suma de 64.200 lei fiind deținută fără cauză juridică de către reclamant. A fost înlăturată, pentru considerentele avute în vedere la respingerea cererii principale și apărarea reclamantului cu privire la reținerea acestei sume și a garanției de 5.000 USD cu titlu de chirie pentru folosirea demisolului.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate în sensul admiterii cererii principale și respingerii cererii reconvenționale.

În motivarea cererii, apelantul a arătat că la termenul la care s-a soluționat cauza în fond atât el cât și avocatul ales au fost în imposibilitate de prezentare, aspect care nu a putut fi adus la cunoștința judecătorului. Pe fondul cauzei, se arată că judecătorul a apreciat greșit materialul probator, actul adițional fiind încheiat de părți cu intenția de a produce efecte, chiar dacă nu se referă la forma amplă a contractului, ci la forma simplificată înregistrată la organele financiare. Se mai susține că întrucât cele două contracte - versiunea amplă și cea simplificată, se completează reciproc, cu atât mai mult un act adițional are valoare modificatoare pentru cele două versiuni, chiar dacă nu se menționează în mod expres acest lucru. Apelantul a apreciat ca greșit admisă cererea reconvențională, sumele la care a făcut referire intimata reconvenientă fiind datorate pentru folosința fără titlu a demisolului.

Apelantul a atașat înscrisuri la cererea de apel.

Apelantul a fost citată pentru termenul de judecată stabilit cu mențiunea achitării taxei de timbru în cuantum de 2.580,51 lei și timbru judiciar de 5 lei.

Deși legal citat, apelantul nu a respectat dispoziția instanței cu privire la achitarea taxei de timbru.

Analizând cauza sub acest aspect, Curtea reține că potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997 taxele de timbru se plătesc anticipat, iar în cazul în care taxa de timbru nu a fost plătită în momentul înregistrării cererii, aceasta va fi achitată până la termenul anume stabilit de instanță. Potrivit art. 20 alin. 3 din același act normativ neîndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii.

În speță, având în vedere faptul că apelantul nu a înțeles să aducă la îndeplinire obligația ce îi revenea de a achita taxa de timbru aferentă cererii de apel, față de textele legale invocate, Curtea va anula cererea de apel ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează ca netimbrat apelul declarat de apelantul, domiciliat în B,--55,. 3,. 3, sector 1 în contradictoriu cu intimata SC INTERNAȚIONAL SRL, cu sediul în B,-, sector 1 împotriva sentinței comerciale nr. 11822/22.10.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 09.01.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

GREFIER

- -

Red. RP/4ex

01.02.2008

Președinte:Roxana Popa
Judecători:Roxana Popa, Viorica Trestianu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 6/2008. Curtea de Apel Bucuresti