Spete pretentii comerciale. Decizia 72/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 72
Ședința publică de la 07 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Susanu
JUDECĂTOR 2: Anca Ghideanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Comercial privind pe apelant CONSILIUL LOCAL I și pe intimat SC " "SA I, având ca obiect pretenții, apel formulat împotriva sentinței nr. 22/com/06.02.2008 și a încheierii de ședință din data de 11.07.2008 pronunțate de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că intimata a depus concluzii scrise iar dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 31.08.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, la solicitarea intimatei prin apărător de amânare a pronunțării pentru a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi 07.09.2009, când:
INSTANȚA
Asupra apelului comercial d e față.
Prin sentința civilă nr. 22/com/05.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admisă acțiunea introdusă de reclamanta Bursa M SA I în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al municipiului I care a fost obligat să plătească reclamantei suma de 229.170,43 lei cu titlu de dobânzi și daune precum și suma de 12.178 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens tribunalul a reținut următoarele:
Este necontestată existența raporturilor contractuale legate între "Bursa " I și "" I concretizate în contractele nr. 3527/2003 și 9944/2003 pentru a căror executare Consiliul Local al Mun. Iag arantat achitarea de către "" către "Bursa " a sumei de 8,9 miliarde lei conform contractului de fidejusiune nr. 89396/20.10.2004 cu eșalonarea plăților convenite de părți.
Cum și executarea acestui contract a format obiectul controlului judiciar, în final creditorul "Bursa " obținând titlul executoriu sentința civilă nr. 510/E/30.09.2005, în baza căruia fidejusarul Consiliul Local Iaa chitat integral suma garantată către creditor, acesta pretinde îndreptățit plata dobânzii ca urmare a executării peste termenele de scadență.
Este necesară precizarea că părțile contractelor nr. 3527/2003 și 9944/2003 respectiv "Bursa " și "" sunt comercianți iar contractul de fidejusiune încheiat a garantat de către Consiliul Local Ioo bligațiune comercială și sunt incidente în cauză disp. art. 42 și 43 Cod comercial.
Prima dintre normele legale (art. 42 Cod comercial) consacră că "În obligațiunile comerciale codebitorii sunt ținuți solidar, afară de stipulațiune contrară. Aceeași prezumție există și contra fidejusarului, chiar necomerciant, care garantează o obligațiune comercială".
Față de conținutul dispoziției legale arătate, nu poate fi primită apărarea Consiliului Local I potrivit căreia nu datorează dobânzi comerciale începând cu 07.10.2004 până la achitarea integrală a sumei, aceasta deoarece, la art. 4 și 5 din contractul de fidejusiune se stipulează că fidejusorul ( I) are obligația de a efectua plata obligațiilor financiare ale "" decurgând din contractele de prestări servicii mai sus menționate și dreptul de a se întoarce împotriva debitorului principal ( "" ) pentru plata sumelor avansate în vederea stingerii obligației principale, pentru cheltuieli efectuate după notificarea debitorului de către fidejusor,pentru dobânzi la sumele plătite creditorului.
Regula instituită la art. 42 Cod comercial este menită să protejeze creditul și să asigure operativitatea finalizării raporturilor comerciale, în vederea recuperării optime a creanței.
Prin urmare Consiliul Local Iaa plicat greșit concluziile raportului Curții de Conturi în care s- diminuat cuantumul obligațiilor "" față de "Bursa ",în final decizia nr. 3330/01.11.2006 a confirmând aplicarea greșită a raportului în discuție.
Așa fiind, Consiliul Local I datorează dobânda în cuantumul stabilit corect de expertul contabil în raportul de expertiză efectuat la cererea reclamantei, folosind modul de calcul detaliat în lucrarea din care a rezultat lipsa de folosință a creditorului pentru creanța neplătită în intervalul 26.10.2004 - 28.12.2006 totalizând suma de 299.170,43 lei.
Din calculul efectuat de pârât rezultă suma de 137.618,47 lei ceea ce reprezintă cel puțin o recunoaștere parțială a pretențiilor reclamantei.
Contractul de fidejusiune nr. 89396/2004 consacră la art. 5 că fidejusorul are dreptul de a se întoarce împotriva debitorului principal atât pentru sumele aferente stingerii obligației principale cât și pentru dobânzi la sumele plătite creditorului, dobânzi care nu pot fi mai mici decât cuantumul efectului negativ pecuniar real încercat de creditorul comerciant, care, în activitatea sa profesională nu poate fi generos, în caz contrar dispărând scopul efectuării actului de comerț, reflectat în profit.
Referitor la valoarea dobânzii stabilită prin raportul de expertiză, expertul a avut în vedere la calculul acesteia contractele încheiate de "Bursa " cu "" (nr. 3527/2003 și nr. 9944/2003), cota de majorare fiind cea stabilită în aceste contracte, respectiv 0,06 %/zi întârziere pentru sumele rămase restante deoarece prin contractul de fidejusiune Consiliul Local Iap reluat integral toate obligațiile contractuale menționate (art. 4).
În consecință temeiul legal al modului de calcul este consacrat în art. 5 din OG9/2000 coroborat cu art. 4 și 5 din contractul de fidejusiune nr. 89396/2004.
Pentru considerentele enunțate acțiunea a fost admisă dispunându-se obligarea pârâtului la plata sumei despăgubirilor rezultate din raportul de expertiză, precum și a cheltuielilor de judecată în temeiul art. 274 Cod procedură civilă.
Ulterior, prin încheierea din 11.07.2008 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admisă cererea de îndreptare a erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinței civile nr. 22/com/05.02.2008 pronunțată în dosarul nr- în sensul de a se citi corect suma admisă de 299.170,43 Ron în loc de 229.170,43 Ron trecută greșit în dispozitivul hotărârii susmenționate.
În motivarea încheierii se arată că acțiunea a fost admisă în întregime împotriva Consiliului Local al municipiului I, cum a fost însușită de reclamantă prin încheierea din 3.10.2007, conform concluziilor expertizei contabile pentru care a achitat integral taxele de timbru, cuantumul pretențiilor fiind de 229.170,43 Ron și nu de 229.170,43 Ron cum greșit a fost trecut în dispozitivul sentinței civile nr. 22 com/05.08.2008.
Atât împotriva sentinței civile nr. 22/com/05.02.2008 cât și împotriva încheierii din 11.07.2008 a formulat în termen legal apel Consiliul Local
Consiliul Local I critică sentința civilă nr. 22/com/05.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iași pentru nelegalitate pentru considerentul că disp. art. 42,43 Cod comercial nu sunt incidente în speța de față întrucât acestea reglementează un raport juridic comercial în ce privește solidaritatea codebitorilor. Raportul juridic litigios nu are ca obiect obligarea în solidar la plata creanței rezultată dintr-un raport juridic comercial.
Acest aspect a făcut obiectul controlului judiciar urmare a căruia s-a pronunțat sentința nr.510/E/2005. In speța de față se pune problema dacă fidejusorul poate fi ținut la plata penalităților de 0,06% pe zi de întârziere prevăzute în contractele de prestări servicii încheiate între comercianți, în condițiile în care acesta nu are calitate de codebitor.
Cât timp contractul de fidejusiune nr. 89396/2004 atrage calitatea procesuală pasivă a Consiliului Local I consideră apelantul că și pretenția dedusă judecății trebuie să se regăsească în același contract. Cum obiectul contractului de fidejusiune este garantarea plății sumei de 8,9 miliarde lei vechi, iar pentru plata cu întârziere nu s-a convenit aplicarea vreunei sancțiuni, rezultă fără putință de tăgadă faptul că cererea intimatei este lipsită de temei legal și în consecință, hotărârea apelată este nelegală și netemeinică.
Susține că nu există dovada recunoașterii parțiale a pretenției dedusă judecății, cum prima instanță în mod nelegal a reținut.
Compartimentul de specialitate din cadrul autorității publice locale a prezentat prin obiecțiunile la raportul de expertiză, o modalitate de calcul raportat la obiectivul expertizei (stabilirea cuantumului dobânzilor datorate) în ipoteza în care ar exista o astfel de obligație. Acest aspect nu poate fi interpretat ca fiind o recunoaștere câtă vreme această instituție nu poate fi prezumată.
Față de aceste motive, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, desființarea sentinței civile nr. 22/com/05.02.2008 a Tribunalului Iași, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii.
În termen procedural intimata Bursa SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Astfel, între Bursa SA și SA s-au încheiat două contracte, nr. 3572/2003 și 9944/2003, prin care aceasta din urmă avea obligația de a achita chiria aferentă utilizării unui număr de 50 de microbuze. nu și-a îndeplinit însă întocmai obligațiile contractuale.
În aceste condiții, a fost încheiat cu pârâta Consiliul Local al municipiului I un contract de fidejusiune nr. 89396/2004, aprobat și prin Hotărâre de Consiliu Local, nr. 447 și 449/2004.
Potrivit art. 4 din Contractul de fidejusiune, pârâta se obligă să efectueze plata tuturor obligațiilor financiare ale către subscrisa, conform contractelor de închiriere mai sus menționate.
De asemenea, conform art. 3 din Contractul de fidejusiune, pârâta a renunțat la posibilitatea invocării beneficiilor de diviziune și de discuțiune.
Cum debitele restante nu au fost achitate, au fost nevoiți să se adreseze instanței de judecată, care le-a admis cererea și a obligat pârâta la plata sumelor ce li se cuveneau cu titlu de chirie.
Pe de altă parte, conform contractelor mai sus menționate, așa cum au fost modificate prin act adițional, debitoarea datorează penalități pentru întârziere în cuantum de 0,06% pe zi.
În urma efectuării raportului de expertiză, expertul desemnat a concluzionat că prejudiciul suferit se ridică la suma de 299.170 RON.
Intimata și-a majorat pretențiile la suma indicată prin expertiză, timbrând corespunzător, după cum instanța a și reținut prin hotărâre:
"în cursul judecării cauzei, reclamanta și-a majorat cuantumul pretențiilor la suma de 299.170 Ron, pentru care a achitat integral taxa de timbru și timbrul judiciar".
Prin apelul declarat împotriva încheierii din data de 11.07.2008 pronunțată de Tribunalul Iași apelantul Consiliul Local al Municipiului I critică hotărârea pentru nelegalitate susținând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 281 Cod procedură civilă care permite doar îndreptarea erorilor sau omisiunilor cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul.
În cauză nu ne aflăm în prezența unei îndreptări a vreunei erori materiale ci a unei greșeli de judecată ce poate fi remediată prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.
În apel au fost depuse doar înscrisuri. A fost acordat un termen în vederea încheierii unei tranzacții, conform dispozițiilor art. 720 indice 7 Cod procedură civilă, nereușindu-se soluționarea amiabilă a litigiului până la termenul acordat în acest sens.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate în cele două cereri de apel cât și a dispozițiilor legale operante în cauză, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 42 alin. 2 Cod comercial: "Aceeași prezumție (cea de solidaritate) există și în contra fidejusorului, chiar necomerciant, care garantează o obligație comercială.
În materie comercială, în ideea de a-l proteja pe creditor, Codul comercial nu se mulțumește cu solidaritatea codebitorilor, ci extinde prezumția de solidaritate și asupra fidejusorului, deci asupra garantului personal al debitorului.
În raporturile comerciale, fidejusorul răspunde solidar cu debitorul pentru executarea întregii obligații pe care acesta și-a asumat-o față de creditor.
Așa cum rezultă din art. 42 alin. 2 Cod comercial prezumția de solidaritate privește nu numai pe fidejusorul care are calitatea de comerciant, ci și pe fidejusorul necomerciant, cu condiția ca acesta să garanteze o obligație comercială.
În cauza pendinte, fiejusorul -apelantul Consiliul Local Iag arantat, în baza contractului de fidejusiune nr. 89396/2004 încheiat în baza hotărârii Consiliului Local nr. 447/2004 și nr. 449/2004, achitarea de către SC "" SA a debitelor aferente contractelor de prestări servicii nr. 3527/17.04.2003 și nr. 9944/22.12.2003 încheiate între această societate și Bursa
Art.2 din contractul de fidejusiune stipulează durata de valabilitate a contractului, respectiv până la stingerea integrală a tuturor obligațiilor asumate.
Actul adițional nr. 1/22.12.2003 la contractul de prestări servicii nr. 3527/17.04.2003 încheiat între prestatorul Bursa SA și achizitorul "" prevede la art. 3, că în cazul neplății la termen a prețului, prestatorul poate cere o penalitate de 0,06% pe zi de întârziere pentru sumele rămase restante, fiind îndreptățit să considere contractul reziliat unilateral înainte de expirarea lui, beneficiind de prevederile pct. 1 lit. c din prezentul capitol (filele 123-125 Tribunalul Iași ).
În mod corect a reținut tribunalul că potrivit disp. art. 4 și 5 din contractul de fidejusiune Consiliul Local are obligația de a efectua plata obligațiilor financiare ale "" SA decurgând din contractele de prestări servicii nr. 3527/2003 și 9944/2003 cât și din actul adițional nr. 1 la contractul 3527/2003, urmând a se întoarce împotriva debitorului principal SC "" SA pentru plata sumelor avansate în vederea stingerii obligației principale (filele 103-105 dosar Tribunalul Iași ).
Având în vedere considerentele expuse anterior în mod legal a reținut prima instanță că apelantul datorează penalități întârziere în cuantumul stabilit de expertul contabil în raportul de expertiză efectuat la cererea intimatei reclamante.
Obiecțiunile formulate de Consiliul Local I (filele 13-134 dosar Tribunalul Iași ) prin care se contestă cuantumul sumei stabilit de expert, pârâtul -apelant precizând că "valoarea dobânzii recalculate de Consiliul Local I este de 137.618,47 lei" nu constituie o recunoaștere a pretențiilor reclamantei.
Lipsa unei recunoașteri parțiale a pretențiilor reclamantei nu prezintă relevanță în cauza dedusă judecății față de particularitățile instituției fidejusiunii în materie comercială la care am făcut ample referiri anterior.
Față de cele expuse anterior urmează ca în baza disp. art. 296 Cod procedură civilă să fie respins ca nefondat apelul declarat de Consiliul Local I împotriva sentinței civile nr. 22/com/05.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, care urmează a fi păstrată ca legală și temeinică.
Nici apelul formulat de Consiliul Local împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de 11.07.2008 nu este întemeiat.
Tribunalul a procedat la îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței apelate și care viza cuantumul sumei trecute cu titlul de penalități de întârziere.
Astfel, în cuprinsul raportului de expertiză a fost menționată suma de 229.170 lei, sumă pe care reclamanta și-a însușit-o și pentru care a achitat taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, sumă ce se regăsește și în considerentele expuse de magistrat atunci când motivează hotărârea supusă controlului judiciar. Eroarea în discuție este încadrabilă la "orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri la care face referire punctuală art. 281 alin. 1 Cod procedură civilă, astfel încât în mod judicios a apreciat judecătorul fondului incidența în cauză a acestei instituții.
Urmează a fi respins apelul formulat de Consiliul Local I împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de 11.07.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre ce va fi păstrată ca legală și temeinică.
Având în vedere și dispozițiile art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează a fi obligată partea căzută în pretenții - Consiliul Local I la plata sumei de 1265 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile formulate de pârâtul Consiliul Local I împotriva sentinței civile nr.22/com/05.02.2008 și a încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de 11.07.2008 pronunțate de Tribunalul Iași, hotărâri pe care le păstrează.
Obligă apelantul să plătească intimatei Bursa I suma de 1265 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 07.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
Grefier
-
Red.
Tehnored.
2 ex.
11.09.21009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Claudia SusanuJudecători:Claudia Susanu, Anca Ghideanu
