Spete pretentii comerciale. Decizia 721/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 721

Ședința publică de la 11.05.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Cristina Șcheaua

JUDECĂTOR 2: Iulia Prelipcean I -

JUDECĂTOR 3: Cosmin Mihăianu

GREFIER - - -

Pe rol judecarea recursului formulat de către recurentul, împotriva deciziei comerciale nr. 48A/27.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata TRANSPORTURI AUTO FILARET.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata, reprezentată de consilier juridic cu delegație la dosar, Dl. C, lipsind recurentul.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că recurentul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, stabilite prin rezoluția de primire a dosarului.

Din oficiu, Curtea invocă și pune în discuție excepția netimbrării recursului.

Reprezentantul intimatei solicită admiterea excepției și anularea recursului, ca netimbrat.

CURTEA

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Judecătoria Sectorului 5 Baf ost sesizată, la data de 09.02.2005, cu judecata unei cereri, prin care reclamanta TRANSPORTURI AUTO FILARET a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 171.774.972 ROL și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare pentru autocamionul înmatriculat sub nr. B-62-.

În motivare, reclamanta a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 536/01.10.2003, pârâtul a achiziționat autocamionul mai sus menționat, asumându-și obligația, nerespectată, de a achita ratele care au fost stabilite convențional.

La data de 01.04.2005, pârâtul-reclamant a formulat o cerere reconvențională, prin care a solicitat rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. 536/01.10.2003 și repunerea în situația anterioară, motivat de faptul că, după încheierea contractului, a constatat că autocamionul nu funcționa datorită viciilor ascunse (componente uzate în proporție de 80%), ceea ce l-a determinat să sisteze plata ratelor către vânzătoare.

Prin sentința civilă nr. 4389/12.07.2005 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 Baf ost anulată, ca insuficient timbrată, cererea principală și s-a dispus disjungerea cererii reconvenționale, formându-se, astfel, dosarul nr. 9108/2005.

În dosarul nou format, la data de 02.08.2005, Judecătoria Sectorului 5 Bap ronunțat sentința civilă nr. 4596, prin care a respins atât cererea reconvențională, precum și cererea reclamantei-pârâte de obligare a pârâtului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a prezentat, în detaliu, relațiile comerciale derulate între părți, reglementate de contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 563/01.10.2003 și a constatat că pârâtul-reclamant nu a făcut dovada existenței unor vicii ascunse, în raport de dispozițiile art. 1352.civ. care să poată duce eventual către rezoluțiunea convenției.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel.

În rejudecare după casare, Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a pronunțat decizia comercială nr. 48A/27.10.2008, prin care a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul împotriva sentinței civile nr. 4596/02.08.2005 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 5 B, în dosarul nr. 9108/2005, în contradictoriu cu intimata TRANSPORTURI AUTO FILARET

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că primul motiv de apel vizează faptul că disjungerea cererii reconvenționale nu a fost pusă în discuția părților și că s-a acordat termen de judecată în cursul lunii august 2005, când apelantul și avocatul său erau în concediu.

În acest context, Tribunalul a apreciat că aceste critici se subsumau motivului derivat din încălcarea dreptului la apărare, în sensul că datorită soluționării cererii reconvenționale la termenul de la 02.08.2005, pârâtul-reclamant a fost în imposibilitate de a administra probe în susținerea acțiunii în rezoluțiune. A mai constatat, însă, Tribunalul că în rejudecarea apelului, au fost administrate probe suplimentare, inclusiv o expertiză tehnică auto, esențială față de caracterul pronunțat tehnic al motivului de rezoluțiune, astfel încât orice critică privind neadministrarea unor probe și încălcarea dreptului la un proces echitabil la prima instanță este rămasă fără obiect, prin suplimentarea probatoriului în apel, conform art. 292.proc.civ. În subsidiar, instanța de apel a apreciat ca nefiind necesar a se pune în discuția părților disjungerea cererii reconvenționale, o astfel de soluție impunându-se, ca o consecință a soluționării excepției insuficientei timbrări a cererii principale.

Pe fond, instanța de apel a evocat dispozițiile art. 1352 și 1353.civ. și a apreciat ca valabilă concluzia primei instanțe, potrivit căreia nu s-au dovedit viciile ascunse invocate.

Astfel, a constatat că în expertiza tehnică auto administrată în apel s-a reținut că reclamantul nu a făcut dovada reparațiilor efectuate la autoutilitară, prin prezentarea de facturi, chitanțe sau vreun alt document din care să rezulte achizițiile de piese și manopera aferentă înlocuirii reperelor, dar și că nu a fost posibil a se efectua probe dinamice, prin care să se constate fizic parametrii tehnico-funcționali, autoutilitara având acumulatorii degradați și capacele de la chiuloase lipsă. Având în vedere vechimea în exploatare a autoutilitarei, de cca. 17 ani, amploarea și natura defecțiunilor, expertul a tras concluzia că uzurile care au generat defecțiunile pot fi considerate normale, că acestea au existat la momentul vânzării și că ele puteau fi observate la data încheierii tranzacției, astfel încât se poate aprecia că la acel moment, autoutilitara nu prezenta vicii ascunse. Totodată, instanța de apel a mai luat act de faptul că poziția expertului a fost menținută și în răspunsul la obiecțiunile apelantului, arătându-se că vechimea în exploatare și rulajul de peste 150.000 km. demonstrau o uzură globală a autovehiculului, funcționarea generală a acestuia neîncadrându-se în parametrii normali prescriși de constructor.

Pe de altă parte, a mai avut în vedere și faptul că de la data la care a achiziționat autoutilitara - 01.10.2003 - și până în momentul chemării în judecată, în februarie 2005, apelantul nu a probat că ar fi ridicat vreo obiecție privind pretinsele vicii ascunse, ceea ce face să devină aplicabile dispozițiile art. 70 alin. 2 și 3.com. fapt ce a atras decăderea acestuia din dreptul de a mai reclama viciile lucrului.

Reținând considerentele expuse mai sus, precum și atitudinea apelantului, nefavorabilă soluționării cu celeritate a procesului, Tribunalul a respins apelul, ca nefondat, în temeiul art. 296.proc.civ.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, solicitând casarea sa și trimiterea cauzei, spre rejudecarea apelului, la Tribunalul București.

În motivare, recurentul a arătat, în esență, că în mod nelegal prin încheierea de la 15.10.2007 a fost respinsă cererea sa de administrare a probei testimoniale, apreciind-o ca utilă în soluționarea cauzei, dar și faptul că nici măcar expertul desemnat să depună la dosar raportul de expertiză nu a fost în măsură să depisteze defecțiunile autoutilitarei. De asemenea, recurentul a mai afirmat că expertul a fost cel care a refuzat să primească facturile și chitanțele care ar fi făcut dovada efectuării reparațiilor.

Recursul nu a fost timbrat, astfel încât, prin rezoluția de primire a dosarului, recurentului i s-a pus în vedere să-l timbreze cu taxă judiciară de timbru de 501 lei și timbru judiciar de 5 lei, citația expediată la domiciliu purtând această mențiune.

Recurentul nu și-a îndeplinit obligația de a timbra recursul, astfel încât la termenul de astăzi Curtea a invocat din oficiu excepția de netimbrare a recursului, asupra căreia, în temeiul art. 137 alin. 1, rap. la art. 298, cu aplicarea art. 316.proc.civ. reține următoarele:

Potrivit art. 1 rap. la art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum a fost modificată, completată și rectificată, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Pe de altă parte, nr.OG 32/1995 a instituit obligativitatea aplicării și a timbrului judiciar, în cazurile în care se percepe taxa judiciară de timbru.

În conformitate cu prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar alin. 2 al art. 35 din Normele Metodologice pentru aplicarea acestei legi stabilește că instanțele judecătorești - cu totul excepțional -, pentru motivele menționate în rezoluție, pot reține cereri sau acțiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea să plătească taxele până la primul termen de judecată.

Art. 20 alin. 3 din lege statuează că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

Or, în speță, constatând că exercitarea căii de atac a recursului este supusă cerinței timbrării, prin rezoluție, recurentului i s-a pus în vedere cuantumul taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar pe care era obligat să le achite, însă acesta nu a înțeles să își îndeplinească obligația de timbrare - necesară pentru legala învestire a instanței - motiv pentru care, în baza textelor de lege citate mai sus, Curtea va admite excepția netimbrării recursului.

Ca o consecință a admiterii excepției, va anula recursul, ca netimbrat, în cauză fiind vorba de o nulitate necondiționată de vătămare, care intervine pentru nerespectarea cerinței legii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția netimbrării recursului și în consecință:

Anulează, ca netimbrat, recursul formulat de recurentul, împotriva deciziei comerciale nr. 48A/27.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata TRANSPORTURI AUTO FILARET.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - I - - -

GREFIER,

- -

Președinte:Cristina Șcheaua
Judecători:Cristina Șcheaua, Iulia Prelipcean, Cosmin Mihăianu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 721/2009. Curtea de Apel Bucuresti