Spete pretentii comerciale. Decizia 73/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 73/
Ședința publică din 26 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de reclamanta, împotriva sentinței nr.1757 din 21 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
În lipsa părților.
La data de 26 2008, pârâta apelantă a depus la dosar prin serviciul registratură concluzii scrise.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 22 2008, desfășurarea dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar pronunțarea s-a amânat pentru ziua de astăzi, 26 2008.
CURTEA,
Prin sentința nr.1757 din 21 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamanta - SRL, împotriva pârâtei - ROMÂNEASCĂ - SA Tg.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Părțile au încheiat contractul de asigurare facultativă a culturilor agricole nr. -/ 31 mai 2005, cu privire la ferma nr.l cu o suprafață de 100 ha, producția medie asigurată de 25 tone ha, stipulând totodată că fac parte din contract anexele: cererea, inspecția de risc, anexa cu parcelele asigurate, Fermei 1 cadastru cu nr..
La capitolul IV, 15,pct. 15.1 din contract se stabilește modul de constatare si evaluare a pagubei. Conform acestor dispoziții, constatarea producerii evenimentelor asigurate, evaluarea pagubelor si stabilirea despăgubirilor se face de către reprezentanți sau împuterniciți ai ca urmare a avizării producerii daunei, în prezenta Asiguratului sau a împuternicitului acestuia, pe baza următoarelor lucrări:
- stabilirea suprafețelor distruse ori vătămate si constatarea preliminară a pagubelor;
- constatarea definitivă si evaluarea pagubelor;
- stabilirea cuantumului despăgubirilor.
La pct. 15.2 se prevede că, dacă asiguratul nu este de acord cu modul de evaluare a daunei, poate solicita o nouă evaluare, menționând acest lucru în protocol. In acest caz se poate efectua o expertiză neutră.
In cazul în care valoarea daunei nu poate fi stabilită la prima evaluare, asigurătorul va stabili valoarea daunei la constatarea definitivă care se va face înainte de prima recoltare.
Contractul, cu anexele acestuia ( calculul primelor de asigurare raportat la suprafețele si valoarea asigurată, planul de situație cu parcelele si suprafețele trecute pentru Ferma 1, raportul inspecției de risc din data de 31.05.2005 au fost depuse de reclamantă anexat acțiunii formulate.
Litigiul dintre părți a fost determinat de nemulțumirile reclamantei în legătură cu despăgubirea achitată de asigurător în baza contractului încheiat, nemulțumire ce se referă in principal la modul de evaluare a daunei, efectuat de asigurător.
Referitor la producerea riscului asigurat si calculul despăgubirilor sunt relevante următoarele înscrisuri:
Nota de constatare din data de 08.06.2005 (fila 25) relevă că evenimentele din 02.06.2005 si 05.06.2005 (grindina si ploaie torențiala) înregistrată in zona, ce a afectat Ferma 1 si Ferma 7 și au cauzat pierderi estimate de 21 % pentru grindina din 02.06.2005 și 15 % pentru grindina din 05.06.2005, afectând parcelele 2066 in suprafața de 6,15 ha si parcelele 2064 de 4,87 ha.
Referatul inspectorului de daună, privind restituirea primelor de asigurare aferente unor suprafețe afectate de fenomene naturale ce au afectat o suprafața de 15,90 ha ( parcelele 3,4,5,6,10,11,17) (fila 27 ) prin care s-a propus restituirea sumei de 89.083.277 RON.
Nota de calcul a inspectorului de daune (fila 28), întocmit pentru stabilirea despăgubirii cuvenite pentru grindină și ploaie torențială din data de 11.07.2005, ce a afectat plantația de măr aparținând - ferma 1 în suprafață de 53,22 ha, avându-se in vedere procesul verbal de constatare din 18.07.2005, prin care s-a stabilit că suprafața calamitată este de 37,32 ha, a stabilit producția medie a diferitelor parcele, raportat la productivitatea parcelelor necalamitate, raportate la densitatea și soiuri de mere. Acest calcul a fost efectuat in conformitate cu indicațiile primite de la Corpul de control al, având în vedere faptul ca situația prezentată de asigurat prezintă diferențe mari de producții raportate la densitatea pomilor.
Ceea ce este esențial și trebuie reținut din acest calcul este aceea că producția medie pe ha s-a calculat în mod distinct pe fiecare parcelă calamitată (a se vedea situația producției fila 29) prin numărarea pomilor de pe parcelele afectate, calcularea producției mere/pom și a producției medii prin comparare cu producția pentru parcelele 7,8,9,12, - necalamitate având soiurile de mere si.
Totodată, prin referire la constatările din 05.07.2005 efectuate de comisia de evaluare a daunelor la plantațiile de pomi fructiferi s-a stabilit un procent de 9 % de pierderi din riscuri neasigurate.
Procesul verbal din data de 05.07.2005 reține o pierdere de 9 % din riscuri neasigurate, aferentă producției de la ferma nr. 14, datorită unor condiții meteo din timpul înfloritului si legatului fructelor, temperaturi scăzute, precipitații abundente.
Instanța apreciază că, contrar susținerilor reclamantei, procedând în acest mod, asigurătorul nu a încălcat prevederile contractuale.
Chiar dacă valoarea producției medii asigurate este de 25 tone/ha aceasta reprezintă o limita maximă a despăgubirii ce se poate acorda, constituie producția medie asigurată, fără a exista vreo obligație din partea asigurătorului de a plăti aceasta sumă în cazul producerii riscului asigurat.
Este adevărat ca părțile au stabilit de comun acord suma asigurată, însă prevederile art. 9.1 cuprind dispoziții referitoare la stabilirea sumei asigurate si nu reglementează determinarea despăgubirilor.
În conformitate cu dispozițiile art. 16.1 din 16 despăgubirea ce se plătește de către asigurător nu poate fi mai mare decât cuantumul pagubei și nici suma la care se face asigurarea, se va stabili după starea culturilor asigurate în momentul producerii evenimentului asigurat.
Prin interpretarea acestei clauze contractuale putem concluziona că despăgubirile ce se stabilesc de asigurător au o dublă limitare, si anume, despăgubirea nu poate fi mai mare decât valoarea pagubei, dar nici suma la care se face asigurarea.
În acest mod a procedat asigurătorul, observând în urma unor controale că valoarea producției medii asigurate, declarată de asigurat, este. Chiar dacă raportul inspecției de risc nu a semnalat această stare de fapt, asigurătorul poate determina valoarea despăgubirilor raportat la paguba efectivă, reală. ținând cont de constatările efectuate de inspectorii de daune referitor la starea culturilor asigurate.
Dacă asiguratul era nemulțumit de modul de calcul întocmit de asigurător, avea la dispoziție, conform 15 art. 15 ind 2 o nouă evaluare, menționând acest lucru în protocol.
Reclamanta nu a respectat procedura prevăzută de contract, iar ulterior recoltării a formulat pretenții in legătură cu modul de evaluare a pagubei. Așa cum va rezulta din analiza probelor administrate, determinarea pagubei efective nu mai este posibila.
Mai trebuie menționat ca reclamanta nu a considerat necesar și nu a încercat sa producă dovezi în legătură cu producția efectivă a parcelelor
calamitate, apreciind că producția asigurată cuprinsă în contractul de asigurare, constituie o valoare fixă ce nu poate fi modificata de părți.
Dacă am accepta această susținere, s-ar permite încheierea contractului de asigurare în scopuri speculative. Asiguratul declarând o valoare asigurată supraestimată, cu îngăduința unor angajați ai asigurătorului, care nu ar formula obiecții față de producția medie declarată de asigurat, s-ar obține despăgubiri ce excede valoarea producției ce s-ar putea obține în condiții normale de asigurat.
În probațiune, pentru a stabili valoarea efectivă a pagubei s-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârtilor si s-a efectuat o expertiză de specialitate.
Prin răspunsurile date de reclamantă la interogatoriu (fila 84), aceasta a declarat că producția medie în cadrul fermei nr. 1, care are o cultură clasică de măr, este de de 25 tone /ha, negând susținerile pârâtei conform cărora în cadrul fermei nr. 1 densitatea pomilor este de aproximativ 50 % față de densitatea normală a unei livezi clasice.
Prin răspunsurile date la interogatoriu (fila 76), pârâta a recunoscut că producția medie luată în calcul la stabilirea cuantumului despăgubirilor la ferma nr. 14, este de 35.000 kg, la fel și pentru ferma nr.7, însă pentru ferma nr. 1 producția este diferențiată pe parcele și stabilită prin comparație cu alte parcele cu aceleași soiuri de mere, dar necalamitate.
Acest răspuns releva faptul că pârâta a respectat valoarea asigurată în cazul altor contracte de asigurare, diminuând valoarea asigurată doar cu referire la ferma nr. 1 unde s-a constatat o densitate a pomilor mai redusă decât ar fi normal la culturile clasice si s-a constatat că valoarea producției medii, declarată de asigurat, este.
Totodată, pârâta a mai arătat, că la ferma nr. 14 s-a efectuat inspecția de risc pentru plantația măr și de către o comisie mixtă, formată de asigurat, asigurător si expert specialist, constatându-se starea sanitară a plantației, precum și lucrările agrotehnice efectuate, întreținerea solului, combaterea buruienilor. Comisia a constatat că în zona s-a semnalat o infecție de rapăn, cauzată de favorabilitatea ridicata de rănile produse fructelor lovite de grindină, fiind porți pentru pătrunderea agenților patogeni. S-a mai constatat că datorită condițiilor meteo din timpul înfloritului si legatul fructelor (temperaturi scăzute, precipitații abundente), există o pierdere de cea. 9 % din riscuri neasigurate. Datorită faptului că fermele aparțin aceluiași asigurat și condițiile meteo au fost similare la toate fermele, s-a apreciat că acest grad de distrugere din riscuri neasigurate se poate aplica și celorlalte ferme.
Văzând că părțile au păreri diametral opuse în legătură cu determinarea pagubei, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice, de specialitate agricolă, lucrare efectuată de ing..
Dispunând efectuarea unei expertize tehnice, instanța a încuviințat obiectivele părților, iar prin încheierea din data de 02.10.2006 (fila 78) a stabilit următorul obiectiv din partea instanței: să se stabilească cuantumul pagubei calamitate, apreciind că producția asigurată cuprinsă în contractul de asigurare, constituie o valoare fixă ce nu poate fi modificata de părți.
Lecturând dosarul cauzei s-a constatat că nu se justifică aplicarea procentului de 9% pentru plantația existentă la ferma 1 (strict la această fermă), deoarece nu au fost consemnate efecte ale riscurilor neasigurate, aprecierea fiind subiectivă (pag.76, pct.5 dosar)".
Față de obiectivele formulate de pârâtă, expertul a concluzionat:
" 1. producția medie obținute pe cei trei ani anterior încheierii contractului de asigurare pe suprafața de 119,44 ha aferentă întregii ferme nr.l, a fost de 28,41 t/ha
2. producția medie obținută pe cei trei ani anteriori încheierii contractului de asigurare pe suprafața de 37,32 ha, aferentă parcelelor nr.3,4,5,6,10,11,17 a fostde28.14t/ha.
Prin răspunsul la obiectivele formulate de către instanță expertul a arătat:
Expertiza tehnică judiciară se efectuează cu respectarea conținutului Contractului de Asigurare seria - nr.-/2005, paragraful 15;
Calculul despăgubirilor propuse se face în conformitate cu paragraful 16, punctul 16.2, alineatul c).
S-au supus atenției instanței de judecată trei variante, însoțite de precizările de rigoare:
Varianta în conformitate cu prevederile contractului survenit între cele două părți, producția medie pe hectarul de livadă, pentru specia măr, asigurată la Ferma nr. 1, recalculată și pe baza "Rapoartelor de producție" din cei trei ani premergători anului 2005, respectiv anii 2002, 2003, 2004, de 25.000 kg/ha este fundamentată și confirmată.
De remarcat ca un factor esențial aspectul consemnat în "Raportul inspecției de risc", întocmit de către delegatul - Românească SA Sucursala M în 31.05.2005, pentru Ferma nr.l, care prevede la pct.7 că producția propusă de asigurat se justifică pentru cultura - măr - fiind "mult sub potențialul bazinului pomicol".
Pentru uniformitate, s-a procedat la același raționament în dezvoltarea calculului despăgubirilor aplicat de către asigurător, în speță - Românească - SA, Sucursala
Varianta se regăsește în anexa întitulată "cuantumul despăgubirilor pentru producția asigurată la - SRL, conform Contractului de asigurare seria - nr.-/2005".
Se observă că rezultă o diferență de despăgubire neachitată de către asigurator în sumă de 191.136 lei.
Varianta II. Deoarece au fost puncte de vederea diferite vis-a-vis de comunicarea și centralizarea datelor la. M, precum și asupra producției medii la hectar înscrise în adresa M, nr.11.862/09.11.2005, am cerut precizări privind modul de raportare practicat de către pentru situația statistică 2B.
Din răspunsul primit rezultă că se înregistrează suprafața recoltată și producția obținută pentru livezile pe rod.
Ca atare, în mod informativ, folosind același mod de calcul, am pornit pentru aflarea rezultatului alternativ cu producția medie la hectar comunicată prin adresa M nr.l 1.862/09.11.2005, de 22.560 kg/ha.
Rezultatele sunt înregistrate în anexa "Cuantumul despăgubirilor calculat la - SRL, prin raportare la media producțiilor confirmate de către M (instituție care se numește momentan M). Varianta III. Folosind aceeași metodă de calcul, dezvoltând calcule de producție MEDIE (aplicată de către ), rezultatele le-am consemnat în anexa "Cuantumul despăgubirilor la - SRL pentru producția recalculată conform calcul."
Consider că rezultatele obținute sunt viciate, deoarece procedura încalcă prevederile contractuale, fiind diminuată nejustificat producția medie la hectar de la 25.000 kg/ha, la producția de 12.450 kg/ha."
In susținerea răspunsului la obiecțiuni, a fost anexate următoarele acte: cererea expertului înregistrată la. M sub nr. 1.282/11.06.2007; răspunsul M, sub nr. 1.282/13.05.2007, raport de producție - ferma nr.l - anul 2002, raport de producție - ferma nr.l - anul 2003, raport de producție - ferma nr.l - anul 2004, sinteză "cuantumul despăgubirilor pentru producția asigurată la - SRL conform Contract de asigurare seria - nr.-/2005", sinteza "Cuantumul despăgubirilor calculat ia - SRL prin raportare la media producțiilor confirmate de către M, sinteză "Cuantumul despăgubirilor la - SRL pentru producția recalculată conform calculelor.
Analizând constatările si concluziile expertului instanța conchide că acesta a efectuat calculul despăgubirilor în baza unor situații declarative ale reclamantei, neavând posibilitatea determinării directe a unei pagube efective și reale, produse în patrimoniul reclamantei în urma producerii riscului asigurat.
Mai trebuie menționat că expertul respinge modul de calcul efectuat de asigurător, opinând că acesta contravine clauzelor contractuale, privind calculul despăgubirilor și sunt subiective, insă nu critica calculul efectuat sub aspectul exactității sau corectitudinii acestuia în raport de criteriile folosite.
În consecința, din culpa reclamantei, care nu a obiectat constarea preliminară si modul de calcul efectuat de asigurător, nu mai este posibilă determinarea pagubei.
Se apreciază că aceasta determinare nu poate avea loc în baza unor situații declarative ale reclamantei, întrucât acestea nu pot fi acceptate ca mijloace de probă, fiind acte interne ale societății.
Având în vedere faptul că, așa cum rezultă din adresa nr. 12336/16.11.2005 eliberată de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală M, producția medie anuală declarată de reclamantă diferă de cea declarată cu ocazia încheierii contractului de asigurare, instanța apreciază că această diferență trebuie interpretată în defavoarea reclamantei, dat fiind faptul că potrivit principiilor generale în materie, aceasta nu poate beneficia de propria culpa.
Concluzionând că modul de calcul efectuat de asigurător nu poate fi combătut, înlăturat din culpa reclamantei care nu a urmat întocmai procedura contractuală a evaluării pagubei, se va respinge acțiunea formulata ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta solicitând schimbarea în tot a hotărârii primei instanțe în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtei la plata sumei de 191.132,59 lei cu titlu de diferență de despăgubiri civile la care să se adauge dobânda calculată de la data scadenței și până la achitarea integrală a debitului. Solicită de asemenea obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de apel se arată că prima instanță a respins acțiunea pe motiv că nu au fost respectate clauzele înscrise în contract în ceea ce privește procedura de urmat în situația în care asiguratul nu este de acord cu modul de evaluare a daunei. Prin reținerea acestei stări de fapt se poate concluziona că prima instanță a interpretat greșit acțiunea dedusă judecății întrucât prin aceasta nu s-a contestat modalitatea în care a fost evaluată dauna și modul cum a fost stabilit riscul asigurat ci s-a contestat cuantumul despăgubirilor calculate cu nerespectarea clauzelor cuprinse în art.16 și urm. din contract. La calculul despăgubirilor s-au avut în vedere indicațiile primite de la corpul de control al în sensul că s-a procedat la modificarea sumei asigurate în scopul diminuării cuantumului despăgubirilor. Singurul scop al asiguratorului a fost acela de a diminua cuantumul despăgubirii fără să se țină seama de prima de asigurare achitată de către asigurat. Pentru a-și justifica diminuarea despăgubirilor pârâta susține că producția asigurată a fost supraevaluată, susțineri care nu corespund realității în condițiile în care valoarea a fost stabilită de comun acord cu pârâta, prima de asigurare fiind stabilită și achitată în raport de această valoare. Valoarea producției a fost stabilită la 25 tone/ha și a constituit un element esențial în încheierea contractului. Din moment ce valoarea producției a fost stabilită în acord cu asiguratorul că în raport de această valoare au fost încasate primele de asigurare, producându-se riscul asigurat, pârâta în calitate de asigurator este obligată să achite despăgubirile în raport de aceste două elemente determinate din contract. Din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că potențialul productiv al parcelelor asigurate este peste valoarea de 25 tone/ha(valoarea asigurată), această împrejurare fiind de altfel constată și de inspectorii angajați ai asiguratorului.
Prin întâmpinarea depusă la dosar se solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea soluției primei instanțe ca temeinică și legală, arătându-se că în mod corect prima instanță a stabilit că reclamanta nu a urmat procedura prevăzută în contract în situația în care asiguratul nu era de acord cu evaluarea daunei. Se arată de asemenea că suma asigurată de 25 tone/ha nu este reală și chiar dacă a fost înscrisă în contractul de asigurare ea nu constituie un criteriu de determinare a despăgubirilor întrucât despăgubirea ce se plătește de către asigurator nu poate fi mai mare decât cuantumul pagubei. Se mai susține că asiguratorul a procedat la o recalculare a producției în raport de clauzele înscrise în art.9 alin.1 lit.a din contract, producția avută în vedere pentru calculul despăgubirilor a fost media producției obținută de către reclamantă în ultimii 3 ani.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel invocate și în limitele efectului devolutiv al apelului prev. de art.292 - 294.pr.civ. Curtea constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Între reclamantă și pârâtă s-a încheiat contractul de asigurare seria - nr.-/2005, în cuprinsul acestuia fiind arătate obiectul asigurat(mai multe ferme de pomi fructiferi), riscul asigurat(ploaie torențială, grindină, îngheț de toamnă, îngheț târziu de primăvară, ), suma asigurată calculată în raport de valoarea producției estimată(25 tone/ha), precum și indemnizația de asigurare, modalitatea de calcul a acesteia fiind prevăzută în art.16 din contract.
Prin acțiunea dedusă judecății se reclamă faptul că pârâta în calitate de asigurator nu a respectat modalitate de calcul a indemnizației de asigurare ce i se cuvine ca urmare a producerii riscului asigurat, modalitate prevăzută de art.16 din contract.
Potrivit clauzei înscrisă la art.16 pct.2 lit.a din contract "pentru contractele încheiate la valoarea producției la pagubele totale în cazul în care nu mai sunt posibile reînsămânțările sau replantările, inclusiv în cazul pagubelor totale la rodul viilor și rodul pomilor fructiferi, despăgubirea reprezintă suma asigurată/ha diminuată cu o cotă de 20 % reprezentând cheltuieli medii de recoltare neefectuate, din care se scade franciza din contract".
Pârâta recunoaște că nu a respectat această modalitate de calcul dar susține că producția declarată și asigurată de către reclamantă a fost supraevaluată și în această situație, în calitate de asigurator, era îndreptățită să aplice metoda de calcul prevăzută de art.9 pct.1 lit.a din contract.
Această susținere a pârâtei în ceea ce privește supraevaluarea producției asigurate este combătută de probele administrate în cauză, respectiv raportul de expertiză întocmit în cauză de exp. C-tin, raport în care se precizează că potențialul productiv al parcelelor asigurate este peste valoarea producției asigurate de 25 tone/ha, respectiv de 28 tone/ha, dar și de rapoartele întocmite de inspectorii angajați ai pârâtei care în procesele verbale întocmite cu ocazia cercetării la fața locului precizează același aspect în sensul că potențialul producției pentru parcelele asigurate este mai mare decât cel asigurat.
În condițiile în care valoarea primei de asigurare a fost stabilită de comun acord de părțile contractante, reclamanta în calitate de asigurat a achitat cu regularitate aceste prime de asigurare, din moment ce riscurile asigurate s-au produs în perioada în care contractul între părți era în vigoare, acțiunea reclamantei apare ca fiind fondată în temeiul disp.art.969 civ. care consacră puterea de lege a convențiilor încheiate de părți.
Atâta timp cât pârâta în calitate de asigurator, a acceptat producția la hectar declarată de către asigurat, a acceptat să încaseze prima de asigurare calculată în raport de această producție declarată, odată ce s-a demonstrat producerea riscului asigurat, ea este obligată să respecte modalitate de calcul a despăgubirilor prevăzută de art.16 pct.2 din contract, cu atât mai mult cu cât s-a demonstrat că în cauză nu pot fi aplicate clauzele cuprinse în art.9 din același contract nefiind vorba de o supraevaluare a producției pentru parcelele de pomi fructiferi asigurate.
Aplicând această metodă de calcul a despăgubirilor prevăzută în contract, expertul numit în cauză, prin raportul întocmit la cererea celor două părți, a stabilit că valoarea despăgubirilor cuvenite reclamantei în calitate de asigurat este de 280.635 Ron, cuantumul despăgubirilor achitate de asigurator este de 89.499 Ron, rezultând o diferență neachitată de 191.136 Ron.
Ținând seama de aceste concluzii ale expertului dar având în vedere și cererea formulată de către reclamantă prin care solicită o diferență de 191.132,59 Ron, instanța în raport de disp.art.969 civ. și având în vedere principiul disponibilității părților va obliga pârâta - VIENNA INSURANCE SA B - Sucursala M să-i plătească reclamantei cu titlu de diferență de despăgubiri suma de 191.132,59 Ron.
În raport de dispozițiile cuprinse în art.43 com. potrivit cărora datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile, la această sumă se va adăuga dobânda legală calculată de la data de 28.12.2005, data scadenței plății despăgubirilor și până la achitarea integrală a debitului.
Prin urmare, instanța de control, în baza disp.art.296 pr.civ. va admite apelul și va schimba hotărârea primei instanțe în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtei la plata sumei de 191.132,59 Ron la care se adaugă dobânda legală calculată de la data de 28.12.2005 și până la achitarea integrală a debitului.
În baza disp.art.274 pr.civ. pârâta va fi obligată să-i plătească reclamantei suma de 14.879,42 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în primă instanță și în apel reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar, contravaloarea expertizei și onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de cu sediul în Reghin,-, jud.M, împotriva sentinței nr.1757 din 21 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-(nr.vechi 826/2006).
Schimbă în tot hotărârea apelată după cum urmează:
Admite acțiunea formulată de reclamanta, cu sediul în Reghin,-, jud.M, în contradictoriu cu pârâta - VIENNA INSURANCE SA B - Sucursala M, cu sediul în Tg.-M, P-ța - nr.4, jud.
Obligă pârâta să-i plătească reclamantei suma de 191.132,59 Ron cu titlu de daune la care se adaugă dobânda legală calculată de la data de 28.12.2005 și până la achitarea integrală a debitului.
Obligă pârâta să-i plătească reclamantei suma de 14.879,42 lei reprezentând cheltuieli de judecată în primă instanță și apel.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehn.
4 exemplare
21.10.2008
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
