Spete pretentii comerciale. Decizia 77/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 77
Ședința publică de la 28 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 2: Camelia Gheorghiu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Comercial privind pe apelant SC SA PRIN CABINET INSOLVENȚĂ și pe intimat, având ca obiect pretenții, apel formulat împotriva sentinței nr. 828/com/20.03.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă, lichidatorul SC SA, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Interpelat de instanță, lichidatorul precizează că nu are alte cereri de formulat sau probe de propus.
Instanța acordă cuvântul cu privire la apel.
Lichidatorul solicită admiterea apelului. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului comercial d e față;
Prin sentința civilă nr. 828/Com din 20 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Iași - Secția Comercială și de contencios administrativ s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta "", prin lichidator, în contradictoriu cu intimatul -.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 269/99/14.01.2009 s-a solicitat instanței de către revizuenta "" în contradictoriu cu intimatul - revizuirea sentinței civile nr. 1588/2000 pronunțată de Tribunalul Iași în nr. 6270/2000, cu schimbarea în întregime a soluției, în sensul respingerii acțiunii formulate de intimat având drept obiect obligarea revizuentei la plata sumei de 400.000.000 lire italiene cu titlu de împrumut nerestituit și a sumei de 47.171.072 lire italiene, cu titlu de dobândă, echivalentul în lei al acestei sume, la data pronunțării sentinței, fiind de 4.708.711.388 lei.
În motivarea cererii, revizuenta a arătat că soluția pronunțată de Tribunalul Iași în nr. 6270/2000 a fost întemeiată pe existența unui contract de împrumut între "" și -, cuprins în 2 înscrisuri - contract de împrumut nr. 1/1997 din 12.06.1997 și contract de împrumut cu garanție autentificat sub nr. 2842/25.07.2000, precum și pe procesul-verbal al Adunării Generale Extraordinare din 12.12.1997 al "", proces-verbal care ar atesta acordul acționarilor societății cu privire la contractarea împrumutului, condițiile de împrumut impuse de -, cât și constituirea de garanții asupra întregului patrimoniu al societății. Or, prin sentința civilă nr. 9/E/2007 din nr- Tribunalul Iașia admis acțiunea formulată de și și a anulat hotărârea a societății, reținând că adunarea nu a fost legal convocată. Încheierea contractelor de împrumut nu se putea face decât cu aprobarea Adunării Generale a Acționarilor "", întrucât sumele împrumutate depășesc atât valoarea de 110.000.000 lei menționată în art. 5.1 din contractul de societate, cât și valoarea de 20.000.000 lire italiene, precum și J din valoarea contabilă a activelor societății.
In lipsa acestei aprobări, sancțiunea este nulitatea absolută a contractelor, nulitate constatată, a precizat revizuenta, prin sentința civilă nr. 15/com/2008 din nr-, care a rămas definitivă prin respingerea apelului de către Curtea de APEL IAȘI prin decizia civilă nr. 67/28.11.2008.
Revizuenta a învederat că, în condițiile în care instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită ar fi avut cunoștință despre sentința de constatare a nulității absolute a contractului de împrumut în baza căruia a obligat "" la plata către - a sumelor de bani cu titlu de împrumut nerestituit, instanța nu ar fi admis acțiunea formulată.
Prejudiciile cauzate "" prin admiterea cererii reclamantului - sunt uriașe, procedându-se la executare silită în temeiul sentinței a cărei revizuire se solicită și adjudecându-se, în contul sumelor acordate, întreg patrimoniul societății, toate bunurile mobile și întreg complexul de creștere a porcilor din, cu toate că valoarea acestora depășea cu mult sumele din sentință.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
Cererea a fost legal timbrată.
În dovedirea cererii, revizuenta a depus la dosar, în copie, sentința civilă nr. 9/E/2007 a Tribunalului Iași și sentința civilă nr. 15/com/2008 a Tribunalului Iași, încheierea nr. 9934/05.01.2006 a judecătorului delegat la ORC
Intimatul - a formulat întâmpinare, prin care a invocat tardivitatea cererii de revizuire, dar și inadmisibilitatea ei, raportat la dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
În motivarea poziției sale procesuale, intimatul a arătat că cererea a fost formulată cu depășirea termenului de o lună instituit de art. 324 alin. 1 pct. 4 Cod procedură civilă, decizia Curții de APEL IAȘI fiind pronunțată la 28.11.2008, iar cererea de revizuire introdusă în luna ianuarie 2009.
Cu privire la fondul cererii, intimatul a învederat că sentința a cărei revizuire se solicită nu se încadrează în sfera hotărârilor susceptibile de revizuire, nerămânând definitivă în instanța de apel sau prin neapelare și nefiind nici o hotărâre dată de instanța de recurs atunci când evocă fondul. Sentința a rămas definitivă în fața primei instanțe, apelul declarat împotriva ei fiind respins ca tardiv, iar recursul fiind respins pe excepție, fără a evoca fondul.
De asemenea, a susținut intimatul că revizuirea nu poate opera în baza prevederilor punctului 5 al art. 322 Cod procedură civilă, acesta vizând 2 ipoteze distincte: 1).după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților; 2).s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Decizia Curții de APEL IAȘI nr. 67/28.11.2008 nu poate fi considerată înscris nou în accepțiunea art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă pentru simplul fapt că nu exista la momentul pronunțării hotărârii date cu revizuire. Această decizie nu este un înscris existent la momentul judecării cauzei supuse revizuirii și nici nu modifică hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat sentința supusă revizuirii.
A fost atașat, la solicitarea instanței, dosarul nr. 6270/2000 al Tribunalului Iași.
La termenul de judecată din 20.03.2009 instanța a pus în discuția contradictorie a părților excepția tardivității formulării cererii de revizuire, invocată de intimat, și, văzând că aceasta a fost expediată de revizuentă prin poștă la 27.12.2008, cu respectarea termenului de o luna prevăzut de art. 324 alin. 1 pct. 4 Cod procedură civilă, termen ce curge de la pronunțarea de către Curtea de APEL IAȘIa deciziei invocate, nr. 67/28.11.2008, a respins excepția ca neîntemeiată.
La același termen de judecată, revizuenta, prin avocat, a precizat că înțelege să își întemeieze cererea de revizuire și pe dispozițiile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de revizuire, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 322 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum, și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere atunci când "după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere". La rândul său, art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă instituie ca motiv de revizuire următoarea împrejurare: "dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate".
Instanța constată că sentința civilă nr. 1588/2000 pronunțată de Tribunalul Iași în nr. 6270/2000, a cărei revizuire se cere în prezenta cauză, a fost apelată, iar apelul a fost respins ca tardiv prin decizia civilă nr. 46/17.10.2001 a Curții de APEL IAȘI. Recursul declarat de "" împotriva deciziei din apel a fost anulat ca netimbrat prin decizia nr. 1292/01.04.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Secția Comercială.
Așadar, obiectul revizuirii în prezenta cauză îl constituie o hotărâre pronunțată în primă instanță prin care s-a analizat fondul pretenției deduse judecății, admițându-se acțiunea formulată de intimat având drept obiect obligarea revizuentei la plata sumei de 400.000.000 lire italiene cu titlu de împrumut nerestituit și a sumei de 47.171.072 lire italiene, cu titlu de dobândă, hotărâre rămasă definitivă (și irevocabilă) prin respingerea apelului ca tardiv (și anularea recursului ca netimbrat).
O astfel de hotărâre, apreciază instanța, în acord cu o parte a doctrinei, poate face obiectul revizuirii, deoarece în situațiile menționate (respingerea apelului ca tardiv și anularea recursului ca netimbrat) instanțele de control nu au schimbat situația de fapt reținută de prima instanță. Acesta este, în opinia noastră, înțelesul noțiunii de evocare a fondului menționată în finalul textului art. 322 alin. 1 Cod procedură civilă (condiția evocării fondului referindu-se nu doar la hotărârile instanței de recurs, ci și la celelalte hotărâri), respectiv evocarea fondului presupune reținerea unei alte situații de fapt, când este vorba de soluționarea pricinilor în căi de atac, iar nu soluționarea cauzei pe fond, și nu în temeiul unei excepții, cum opinează o parte a doctrinei în materie de procedură civilă.
Pentru aceste considerente, instanța constată că sentința civilă nr. 1588/2000 poate face obiectul revizuirii, urmând a se analiza dacă se încadrează în vreuna din situațiile de revizuire menționate în cererea cu care a fost investită instanța, așa cum a fost ea completată, respectiv art. 322 pct. 5 ori pct. 7 Cod procedură civilă.
Astfel, în ceea ce privește motivul de revizuire reglementat de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, instanța constată că sentința civilă nr. 15/com/2008 din nr-, rămasă definitivă prin respingerea apelului de către Curtea de APEL IAȘI prin decizia civilă nr. 67/28.11.2008 nu poate fi considerată înscris nou, în accepțiunea Codului d e procedură civilă.
Într-adevăr, prin această sentință s-a constatat nulitatea absolută a contractului de împrumut nr. 1/1997 din 12.06.1997 încheiat între revizuenta "", în calitate de împrumutat și intimatul -, în calitate de împrumutător (nulitatea absolută a celuilalt contract de împrumut dintre părți, ce a stat deopotrivă la baza pronunțării sentinței revizuite, cel cu garanție, autentificat sub nr. 2842/25.07.2000 fiind constatată prin sentința civilă nr. 1036/E/05.05.2003 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1034/20.10.2003 a Curții de APEL IAȘI - hotărâre neinvocată în cauză, dar care, chiar dacă ar fi fost invocată, cererea întemeiată pe ea ar fi fost tardivă), iar contractul de împrumut, alături de cel autentic și de hotărârea din 12.12.1997, deopotrivă anulată, au reprezentat temeiul admiterii pretențiilor intimatului - în dosarul nr. 6270/2000 al Tribunalului Iași.
Insă acțiunea în constatarea nulității absolute a contractului nr. 1/1997 a fost introdusă ulterior soluționării irevocabile a acțiunii în pretenții în cadrul căreia a fost pronunțată sentința a cărei revizuire se cere, respectiv în cursul anului 2007, în condițiile în care pe 01.04.2004 a rămas irevocabilă sentința nr. 1588/2000 a Tribunalului Iași.
Or, instanța apreciază că hotărârea judecătorească intervenită într-o cauză după soluționarea altui litigiu poate fi considerată, în anumite situații, ca act nou, în sensul art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, care să poată fi invocat într-o cerere de revizuire. Acesta poate fi însă doar cazul hotărârii obținute pe baza unei acțiuni introduse înainte de a soluționarea definitivă a litigiului în care se cere revizuirea, deoarece numai într-o atare situație hotărârea invocată ca act nou nu putea fi înfățișată în acel litigiu, nefiind în putința părții să determine pronunțarea ei la o dată anterioară, pentru a fi în măsură a o invoca.
In ipoteza în care acțiunea în care s-a pronunțat o astfel de hotărâre s-a introdus la peste 3 ani de la soluționarea irevocabilă a litigiului în care s-a dat sentința a cărei revizuire se cere (cum este cazul de față), condițiile prevăzute imperativ de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă nu sunt îndeplinite, sentința civilă nr. 15/com/2008 din nr-, rămasă definitivă prin respingerea apelului de către Curtea de APEL IAȘI prin decizia civilă nr. 67/28.11.2008 neputând fi considerată înscris nou. Așadar, nu sunt îndeplinite condițiile instituite de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
Cât privește invocare art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, instanța reține că nu se poate vorbi de pronunțarea unor hotărâri potrivnice în una și aceeași cauză, între părți având aceeași calitate, sentința a cărei revizuire se cere (nr. 1588/03.11.2000 fiind dată în soluționarea unei acțiuni în pretenții întemeiată pe un contract de împrumut, reclamant fiind -, iar pârâtă "", iar sentința civilă nr. 15/com/2008 din nr-, rămasă definitivă prin respingerea apelului de către Curtea de APEL IAȘI prin decizia civilă nr. 67/28.11.2008 vizând soluționarea cauzei având drept obiect constatarea nulității absolute a contractului de împrumut nr. 1/1997, reclamant fiind "", iar pârât -. deci atât obiectul cauzelor, cât și calitățile avute de părți în cele două litigii. Instanța apreciază, în consecință, că nici condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă nu sunt întrunite în cauză.
Este adevărat că revizuenta trebuie să suporte în prezent consecințele executării silite ale sentinței civile nr. 1588/03.11.2000 a Tribunalului Iași, creanța intimatului fiind una semnificativă, 4 708 711 388 lei, însă instanța constată că această situație se datorează revizuentei însăși, care nu a fost diligentă atunci când a promovat căile de atac împotriva sentinței, formulând tardiv apelul și netimbrând recursul, nu a utilizat - prin acționarii săi - posibilitatea de a solicita constatarea nulității contractelor de împrumut și anularea hotărârii pe cale reconvențională, în cadrul acțiunii în pretenții, nu s-a apărat corespunzător în proces, a solicitat, prin acționarii săi, abia după câțiva ani constatarea nulității contractelor de împrumut și anularea hotărârii, fără a cere și repunerea părților în situația anterioară încheierii actului de împrumut.
Pentru toate aceste considerente, dată fiind neîntrunirea condițiile imperative prevăzute de art. 322 pct. 5 și 7 Cod procedură civilă pentru această cale extraordinară de atac, invocate de revizuentă prin cerere, instanța, în baza dispozițiilor art. 326 Cod procedură civilă, a respins cererea de revizuire formulată de "", prin lichidator împotriva sentinței civile nr. 1588/03.11.2000 a Tribunalului Iași.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel "", criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu următoarea motivare:
Instanța de fond a apreciat just până la un punct, din considerente teoretice (în acord cu o parte a doctrinei), faptul că acțiunea promovată de apelantă poate face obiectul revizuirii. Apreciind însă numai din punct de vedere procedural, instanța nu a ținut cont însă de actele care au stat la baza sentinței nr. 1588/2000, din care, pentru motivul că - era atât acționar, cât și administrator (existând un vădit conflict de interese) o parte nu au putut fi prezentate, iar altele au fost intenționat omise, astfel:
1. Nu a fost prezentat actul prin care era legal convocată, precum și publicarea acestei convocări în Monitorul Oficial - omisiuni care au condus la stabilirea nulității absolute a acestei (stabilită abia prin sentința nr. 9/E/2007 anexată) și pe baza căreia s-a promovat în termen acțiunea de revizuire. Anexat acestei sentințe se află adeverința eliberată de Monitorul Oficial prin care se confirmă faptul că nu a existat cerere de publicare a convocării, act care este un înscris nou. De asemenea, respingerea apelului din dosarul nr- prin Decizia nr. 67/28.11.2008 (astfel rămânând definitivă sentința civilă nr. 15/com/22.01.2008 (dosar care în prezent se află în recurs la B) finalizează nulitatea contractului de împrumut nr. 1/1997, act nou și motivație legală pentru promovarea revizuirii. De altfel acest motiv ar fi putut conduce în cel mai rău caz la suspendarea revizuirii până la obținerea formei irevocabile, iar nu la respingerea acțiunii.
2. Nu a fost prezentat instanței, cu rea credință, de către -, în dosarul nr. 6270/2000 - însuși Statutul societății, care interzice gajarea bunurilor acesteia peste un anumit plafon, fapt stabilit prin sentința nr. 9/E/2007 anexată, act care este un înscris nou.
1. S-au promovat acțiuni de către "", prin Cabinet Insolvență, odată cu numirea acestuia în 2006 (act anexat), responsabilitatea administrării și lichidării societății revenindu-i acestuia în temeiul prevederilor Legii nr. 31/1990 și a legii Insolvenței nr. 85/2006, caz în care, în opinia apelantei nu mai operează tardivitatea, printre obligațiile sale fiind și acelea de a sesiza și ataca orice nereguli din activitatea respectivei societăți (inclusiv în instanță) și de a reîntregi patrimoniul distrus cu rea credință - aceasta echivalând cu o cerere de repunere a părților în situația anterioară -, pentru o lichidare eficientă și legală a debitelor. Acestea ar fi motive suplimentare pentru care apelanta a solicitat revizuirea, pe care o susține în continuare.
Ceea ce putea instanța de fond să sesizeze și din oficiu este faptul că au fost prezentate instanței, cu rea credință, de către -, în dosarul nr. 6270/2000 - a cărei sentință solicită a fi revizuită - contractul de împrumut nr. 1/12.06.1997 (anulat), contractul de împrumut cu garanție autentificat notarial cu nr. 2812/25.07.2000 (anulat), încheierea nr. 252/27.07.2000 prin care s-a instituit ipoteca (anulată), notificarea creditorului către ceilalți asociați nr. 5 și 7/01.06.2000 (anulată), aceste anulări stabilite prin sentințe judecătorești fiind bazate pe un act neîndeplinit putând fi asimilate actelor false, în cazul în care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, situație în care erau îndeplinite condițiile art. 322 pct. 4 din Codul d e procedură civilă din redactarea veche, în condițiile în care prin decizia nr. 66/2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 55 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea nr.OUG 138/2000 pentru modificarea Codului d e procedură civilă a admis excepția, iar deciziile sunt obligatorii. Această nouă situație apelanta o invocă în apel, sprijinindu-se și pe cele arătate la litera A, pct. 2 din prezentul apel.
În ceea ce privește motivația respingerii încadrării motivelor de revizuire în prevederile art. 322 pct. 7, consideră apelanta că faptul de a fi depus întâmpinare pârâta în dosarul nr. 6270/2000 prin administratorul de atunci - (chiar dacă a semnat în numele lui ) echivalează cu o cerere reconvențională (pe care este clar că nu avea interes să o promoveze, iar, dacă ar fi avut cunoștință despre dosar ar fi promovat-o cu siguranță), situație în care părțile ar fi avut exact aceeași poziție procesuală de reclamant și respectiv pârât, ceea ce ar fi condus la primirea acestei cereri, dar atitudinea de ascundere a adevărului și de a nu fi comunicat actele de procedură celorlalți acționari, combinată cu actele false promovate în instanță au dus la fraudarea ""
Chiar dacă au existat anumite necorelări procedurale, consideră apelanta că rolul activ al instanței și interesul pentru aflarea adevărului vor determina instanța de apel să-l admită, să caseze sentința atacată și rejudecând cauza pe fond să admită revizuirea.
Analizând motivele de apel formulate și raportându-le la actele dosarului și la dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată că apelul comercial d e față este nefondat pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Se reține că în mod corect prima instanță a apreciat că cererea de revizuire a sentinței civile nr. 1588/2000 pronunțate de Tribunalul Iași nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 5 și 7 Cod procedură civilă.
Astfel, sentința nr. 1588/2000 a rămas irevocabilă la data de 01.04.2004, iar acțiunea în constatarea nulității absolute a contractului de împrumut nr. 1/1997 a fost introdusă ulterior soluționării irevocabile a acțiunii rezolvate prin sentința a cărei revizuire se solicită, respectiv în cursul anului 2007 (fila 6 dosar fond), așa încât această hotărâre judecătorească nu poate fi considerată înscris nou în sensul dispozițiilor art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
În acest context, toate motivele de apel prezentate exced cadrului procesual cu care a fost investită prima instanță, așa cum dispun prevederile art. 294 Cod procedură civilă. Astfel, nu se pot invoca direct în apel alte acte ca înscrisuri noi drept temeiuri ale admisibilității cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 344 pct. 5 Cod procedură civilă și nici alte motive de revizuire, respectiv cele de la pct. 4 și 7 al aceluiași articol.
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul comercial d e față și va păstra ca temeinică și legală sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta "", prin Cabinet de insolvență, împotriva sentinței civile nr. 828/com/20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași - Secția comercială și contencios administrativ, sentință pe care o păstrează.
Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 28 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
-
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
28.10.2009
2 ex.
Președinte:Cipriana PoianăJudecători:Cipriana Poiană, Camelia Gheorghiu
