Spete pretentii comerciale. Decizia 80/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 80/2008
Ședința publică din 07 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-au luat în examinare, pentru pronunțare, apelurile declarate de pârâții REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT DE CĂLĂTORI C, BT ASIGURĂRI TRANSILVANIA SA și împotriva sentinței comerciale nr. 3685 din 09.10.2007 al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu intimatul având ca obiect pretenții.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 31 martie 2008, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi.
CURTEA:
Asupra prezentelor apeluri, constată:
Prin sentința comercială nr. 3.685 din 09.10.2007 pronunțată în dosarul nr. 2.792/1.285/2007 de Tribunalul Comercial Cluja fost admisă cererea alternativă a reclamantului FORMULATĂ prin scriptul intitulat "Precizare de acțiune" depus de reclamant în ședința publică din 30.10.2006, în contradictoriu cu pârâții, C-N și ASIGURĂRI "TRANSILVANIA" A, C-N, și în consecință, în caz de refuz al pârâților și C-N de a stabili obligația stabilită prin sentința comercială nr. 6014/2006 și menținută în mod irevocabil prin decizia civilă nr. 77/29.03.2007 a Curții de APEL CLUJ, a obligat pe pârâții și C-N, în solidar și pârâta ASIGURĂRI la plata către reclamant de despăgubiri și dobânzi astfel:
A obligat pârâta ASIGURĂRI TRANSILANIA să plătească reclamantului suma de 2.284,475 lei reprezentând despăgubiri cu dobânda legală începând cu data notificării, 07.10.2004 și până la plata integrală a debitului și a obligat pe pârâții și C-N, în solidar, la plata sumei de 7.138,949 lei cu titlu de despăgubiri cu dobânda legală începând cu data notificării, 07.10.2004 și până la plata integrală a debitului.
Totodată, pârâții au fost obligați să plătească reclamantului suma de 2.287 lei reprezentând cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță, în rejudecare, a reținut că prin sentința comercială nr. 6.014 din 27.11.2006 a Tribunalului Comercial Cluja fost admisă în parte acțiunea reclamantului împotriva pârâților, C-N și ASIGURĂRI "TRANSILVANIA", au fost obligați pârâții și C-N să repare autoturismul reclamantului marca " 1310 " cu nr. înmatriculare -, la un service de profil auto, cu piese originale, specifice autoturismului și au fost compensate cheltuielile de judecată.
Prin decizia civilă nr. 77/29.03.2007 Curții de APEL CLUJs -a admis apelul declarat de către reclamant și a fost desființată în parte sentința comercială nr. 6.014/C/27.11.2006 a Tribunalului Comercial Cluj, fiind trimisă cauza spre rejudecare în vederea soluționării cererii alternative formulată prin scriptul intitulat "Precizare de acțiune" depus de reclamant în ședința publică din 30.10.2006.
Ținând cont de îndrumările instanței de control judiciar și în baza probelor administrate în cauză, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Culpa pârâților și C-N a fost stabilită în mod irevocabil prin sentința comercială nr. 6.014/27.11.2006, nemodificată de instanța de control sub acest aspect, răspunderea comitentului fiind grevată de fapta ilicită a prepusului său.
Din raportul de expertiză tehnică efectuat de expertul rezultă că valoarea totală a reparațiilor la data efectuării expertizei (octombrie 2005) este de 9.423,425 lei din care 7.276,75 lei reprezintă costul pieselor și materialelor, iar suma de 1.290 lei reprezintă manopera, expertul arătând că valoarea calculată cuprinde de 19 % și ține seama de procentul de 10 % care reprezintă cheltuieli neprevăzute.
Răspunderea ASIGURĂRI "TRANSILVANIA" derivă din contractul de asigurare încheiat cu pârâta C-N, fiind inadmisibilă încercarea acesteia de a condiționa acordarea despăgubirilor de semnarea unui angajament din partea reclamantului prin care să renunțe la plata diferenței de despăgubiri care ar cădea în sarcina persoanei răspunzătoare de răspunderea accidentului.
Față de aceste considerente de fapt, cât și față de dispozițiile art. 998, 999 și 1.000 alin. 3 Cod civil, precum și a contractului de asigurare, prima instanță a admis cererea alternativă a reclamantului așa după cum s-a arătat în dispozitivul citat la începutul prezentelor considerente, inclusiv în privința cheltuielilor de judecată la care părțile au fost obligate în solidar, ținând cont de toate fazele procesuale parcurse.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal, pârâtele C-N și ASIGURĂRI "TRANSILVANIA" C-N, pe când pârâtul a declarat recurs, considerând că față de obiectul cu care a mai rămas investită prima instanță, în rejudecare, după admiterea în parte a primului apel și care se referă doar la despăgubiri evaluabile în bani, sub pragul de 100.000 lei, în conformitate cu art. 2811.pr.civ. calea de atac ar fi recursul iar nu apelul.
Prin încheierea din ședința din 17.03.2008, Curtea constituită în complet de divergență, cu majoritate de voturi a stabilit că în prezenta cauză calea de atac ce se poate exercita față de natura cauzei, a fazelor procesuale parcurse și a dispozițiilor legale în materie este apelul, fiind calificate toate 3 cereri ale tuturor pârâților ca apeluri ( 71 - 72).
Dezvoltându-și motivele de apel, în esență, pârâții au considerat nelegale și netemeinice statuările instanței de fond, în rejudecare privind cuantumul despăgubirilor stabilite față de momentul producerii accidentului, de recunoașterea și acordul părților la efectuarea reparațiilor autoturismului reclamantului și la plata despăgubirilor cuvenite acestuia la momentul producerii pagubei, că atitudinea pasivă a reclamantului și refuzul lui de a pune la dispoziția pârâților actele autoturismului și cheile acestuia au făcut imposibilă reparația la timp, de asemenea, asigurătorul a pretins, în consens cu ceilalți pârâți, că valoarea reparațiilor stabilite de expertiză la data producerii accidentului este de 4.608,84 lei, sumă din care societatea de asigurare ar urma să achite 2.284,47 lei, iar ceilalți pârâți 2.324,37 lei, în solidar, iar nu suma de 7.138,95 lei, cum greșit i-a obligat prima instanță.
În plus, pârâtul a invocat un alt motiv de apel în privința cheltuielilor de judecată, în sensul că prin sentința atacată instanța în rejudecare nu mai putea să se pronunțe, atâta timp cât urmare a dezlegării parțiale a litigiului, prin sentința comercială nr. 6.014/C/2006, s-a dispus compensarea acestora, iar prin decizia civilă nr. 77/2007 Curtea de APEL CLUJa menținut această dispoziție, sentința fiind desființată parțial și cauza trimisă spre rejudecare, doar pentru soluționarea cererii alternative.
La rândul său, reclamantul a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelurilor formulate în cauză ca nefondate, considerând că despăgubirile au fost corect stabilite, deoarece refuzul lui de a repara autoturismul la atelierele a fost întemeiat pe interesul acestui pârât de a folosi piese necorespunzătoare, iar refuzul de a primi despăgubirea de la societatea de asigurare, era condiționat de renunțarea la alte pretenții în privința despăgubirilor.
De altfel, nici în urma concilierii nu s-a ajuns la o soluție, așa încât despăgubirile stabilite de instanță i se cuvin în totalitate.
Examinând actele și lucrările dosarului, din perspectiva motivelor de apel, a apărărilor din întâmpinare, precum și a dispozițiilor legale incidente cauzei, Curtea apreciază că apelurile declarate în cauză sunt în parte întemeiate, urmând a fi admise ca atare față de următoarele argumente:
La data de 16.08.2004 a avut loc un accident rutier în care a fost implicat autoturismul " 1300 " proprietate a reclamantului, prilej cu care a fost avariat de pârâtul care conducea un tramvai, proprietatea pârâtei C-N, fiind stabilită vinovăția vatmanului în producerea accidentului.
Într-o primă fază, autoturismul, prin înțelegerea părților, a fost dus în atelierul pârâtei deoarece societatea de asigurare nu suporta decât o parte din despăgubire, însă ulterior s-a ajuns la concluzia că reparația se poate efectua la un alt atelier, iar reclamantul urma să se prezinte cu actele și cheile autoturismului pentru a-l transporta la alt atelier, cel al pârâtei urmând a-și înceta activitatea, însă reclamantul nu s-a mai prezentat, deși a fost informat în scris despre această situație.
La data de 08.02.2005, reclamantul i-a acționat în judecată pe pârâții și pentru obligarea lor în solidar pentru plata despăgubirilor de 53.259.836 lei vechi, cu dobânzile aferente și cheltuieli de judecată necesare purtării procesului la Judecătoria Cluj -N, formându-se dosarul nr. 2.919/2005 în care, în urma administrării probelor necesare, inclusiv o expertiză tehnică judiciară, a precizării acțiunii și a chemării în judecată și a pârâtei ASIGURĂRI "TRANSILVANIA", a fost pronunțată sentința civilă nr. 10.758/21.11.2005.
Prin această sentință a fost admisă acțiunea reclamantului precizată, obligați pârâții principali să repare autoturismul pe cheltuiala lor la un service auto agreat de reclamant cu piese originale, specifice tipului de autoturism respectiv, iar în caz de refuz i-a obligat în solidar și cu ASIGURĂRI "TRANSILVANIA" la plata sumei de 9.423,425 lei, cu dobânda legală de la data notificării, compensând parțial cheltuielile de judecat, obligându-i și la 992 lei pe pârâți în favoarea reclamantului, parte din aceste cheltuieli. Totodată, a fost respinsă obligația pârâților la plata dobânzilor bancare.
Această sentință a fost atacată cu recurs de toți pârâții, recurs înregistrat în dosarul nr. 549/2006 la Tribunalul Cluj - Secția civilă care prin încheierea nr. 286/R/07.03.2006 a constatat că natura cauzei este comercială și a declinat competența de soluționare a recursului în favoarea Tribunalului Comercial Cluj.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, de data aceasta, reclamantul, recurs respins ca inadmisibil de Curtea de APEL CLUJ - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie prin decizia civilă nr. 1.076/R/05.05.2006 pronunțată în dosarul nr-.
Ca urmare, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Comercial Cluj sub nr- în care s-a pronunțat decizia comercială nr. 189/R/26.06.2006 prin care recursurile au fost admise, sentința civilă nr. 10.758/21.11.2005 pronunțată în dosarul nr. 2.119/2005 al Judecătoriei Cluj -N a fost casată în întregime, iar cauza a fost reținută spre competență judecată, în primă instanță de Tribunalul Comercial Cluj deoarece ca urmare a precizării acțiunii reclamantului, aceasta se referea la o obligație de a face, iar petitul alternativ viza despăgubirile, așa încât soluția a fost pronunțată cu încălcarea normelor de competență materială absolută reglementate de dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a pr.civ.
Trecând șa soluționare pe fond, în primă instanță, Tribunalul Comercial Cluj pe baza probelor administrate prin sentința comercială nr. 6.014/C/27.11.2006 pronunțată în dosarul nr- a admis în parte acțiunea reclamantului împotriva pârâților și drept consecință, i-a obligat pe pârâții și C-N să repare autoturismul reclamantului la un service auto cu piese originale specifice acestuia, compensând cheltuielile de judecată.
Această sentință comercială, la rândul ei, a fost atacată cu apel d e reclamantul nemulțumit de faptul că prima instanță nu a înțeles ca petit alternativ tot repararea autoturismului în natură, dar de către el, în cazul unui refuz din partea primilor 2 pârâți și pe cheltuiala celor 3 pârâți cum a indicat în precizarea acțiunii.
Apelul a fost rezolvat prin decizia civilă nr. 77/29.03.2007 Curții de APEL CLUJ pronunțată în dosarul nr- prin admiterea lui și desființarea în parte a sentinței comerciale arătate, în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare primei instanțe în vederea soluționării cererii alternativ e formulate în scriptul intitulat "precizare de acțiune", depus de reclamant în ședința publică din 30.10.2006, fiind menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.
În rejudecare, prin sentința comercială care face parte obiectul prezentelor apeluri ale tuturor pârâților, cererea alternativă a reclamantului a fost admisă, obligați primii 2 pârâți, în cazul refuzului îndeplinirii obligației stabilită deja prin sentința comercială nr. 6.014/2006, menținută de Curtea de APEL CLUJ prin decizia civilă nr. 77/2007, conform dispozitivului deja citat în prima parte a considerentelor.
Față de motivele de apel invocate, problema care se pune se referă la momentul din care trebuie calculate despăgubirile pe care pârâții trebuie să le plătească în cazul în care nu respectă obligația principală de a face impusă în sarcina lor irevocabil, pentru repararea autoturismului reclamantului.
Sub acest aspect sunt relevante următoarele aspecte:
Este înafara oricăror îndoieli că ne aflăm în situația în care sunt incidente dispozițiile legale ce reglementează răspunderea civilă delictuală cuprinse în prev. art. 998, 999 și respectiv 1.000 alin. 3 Cod civil, care vizează răspunderea comitentului pentru prepusul său și apoi cele rezultate din contractul de asigurare.
Prin urmare, în cauză sunt întrunite cumulativ condițiile pentru angajarea răspunderii primilor pârâți, respectiv existența faptei ilicite, crearea unui prejudiciu, culpa autorului faptei raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu.
Cum părțile au avut o poziție diferită doar în privința cuantumului prejudiciului, s-a procedat pe parcursul soluționării cauzei la efectuarea unei expertize tehnice-judiciare, expertul calculând prejudiciul raportat la două momente diferite, respectiv la data producerii accidentului, 16.08.2004, când a stabilit că valoarea acestora este de 4.608,84 lei noi și data expertizării autoturismului, 1.11.2005, când valoarea a devenit 9.423,42 lei.
În mod greșit a luat în considerare prima instanță valoarea prejudiciului de la data efectuării expertizei, atâta timp cât prejudiciul se stabilește în raport cu data produ cerii lui, cel păgubit având dreptul la repararea integrală a pagubei produse.
Numai că reparația autoturismului în termen util nu s-a putut efectuat și din culpa reclamantului care nu a depus toate diligențele pentru realizarea acestei operațiuni într-un termen rezonabil, atitudinea sa pasivă nefiind de natură a majora valoarea prejudiciului față de creșterea între timp, atât a pieselor de schimb cât și a manoperei.
Drept urmare, sub acest aspect apelurile pârâților vor fi admise, ținând cont și de dispozițiile art. 296 teza a II-a pr.civ. sentința atacată va fi schimbată în parte în sensul obligării pârâților și, în solidar, la plata sumei de 2.324,38 lei noi, cu titlu de despăgubiri în favoarea reclamantului, cu dobânzile legale aferente acestei sume începând cu data notificării, 07.10.2004 și până la plata integrală a debitului.
Totodată, va fi respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată în toate fazele procesuale, deoarece prima instanță, în rejudecare, nu a mai fost investită cu soluționarea acestuia, atâta timp cât prin decizia nr. 77/2007 Curții de APEL CLUJ au fost menținute restul dispozițiilor sentinței atacate, intrând în puterea lucrului judecat dispoziția privind compensarea cheltuielilor de judecată față de dispozițiile art. 1.200 pct. 4 Cod civil.
De asemenea, față de soluția preconizată și prin prezenta decizie, urmează a fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de pârâții REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT DE CĂLĂTORI C-, cu sediul în C-N, B-dul 21 decembrie 2. nr. 128 - 130, jud. C, ASIGURĂRI TRANSILVANIA C-, cu sediul în C-N, str. -, nr. 8, etrj, 7, jud. și, domiciliat în C-N,-,. 24, jud. împotriva sentinței comercială nr. 3.685 din 09.10.2007 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o schimbă în parte după cum urmează:
Obligă pârâții și REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT DE CĂLĂTORI C-N, în solidar, la plata sumei de 2.324,389 RON cu titlu de despăgubiri, cu dobânda legală începând cu data notificării 07.10.2004 și până la plata integrală a debitului.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată în toate fazele procesuale.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 07 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
G - - - - -
Red.Gh.
Dact./7 ex./07.05.2008.
Jud.fond: Seman.
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Mihaela Sărăcuț
