Spete pretentii comerciale. Decizia 81/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA Nr. 81/
Ședința publică de la 09 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Zaharia dr. - -
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată judecarea apelului declarat de către pârâta Asigurarea Românească Vienna Insurance A Sucursala G, cu sediul in-,.5 2, parter, împotriva sentinței comerciale nr.3213/20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatii SC SRL G, cu sediul in G, b- - nr.257, din G,-, -.1 A,.39 și din G,-, -.3,.5, jud.G, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 30 septembrie 2009 și consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 9 octombrie 2009 când a pronunțat următoarea hotărâre;
CURTEA
Asupra apelului de față;
Din conținutul actelor și lucrărilor dosarului, rezultă:
Prin cererea înregistrată la nr- reclamanta CLGa chemat în judecată pe pârâta C Asigurarea Românească - SA Sucursala G, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la plata sumei de 617.851,58 ron reprezentând diferența dintre suma de 678.876,58 ron, despăgubire datorată de pârâtă conform contractului de asigurări seria - nr.- din 15 mai 2006 și sumele de 25.738 ron și 35.287 ron achitate până la data introducerii acțiunii, obligarea la plata dobânzii legale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta arată că relațiile dintre părți au cunoscut o lungă desfășurare în timp, între cele două societăți încheindu-se anual o serie de contracte de asigurare, care vizau culturile de -de-vie aparținând reclamantei
Pe parcursul derulării acestor relații contractuale ambele părți au înțeles să-și respecte obligațiile contractuale.
În luna mai 2006, inspectorii au controlat plantația de -de-vie aparținând reclamantei, verificând procentul de înflorire a culturii asigurate și conform evaluării făcute s-a ajuns la o producție medie de 5300 kg/hectar.
Pentru aceasta, la solicitarea asiguratului la data de 15 mai 2006 Caî ncheiat cu pârâta Asigurarea Românească SA Sucursala G, un nou contract de asigurare facultativă, care avea ca obiect cultura de -de-vie nobilă pe rod, aferentă suprafeței de 750 hectare, pentru o producție medie de 530 kg./hectar.
Perioada asigurată era 21 mai 2006 - 15 octombrie 2006.
Dispozițiile contractuale stipulate de comun acord stabileau că se asigură o suprafață de 750 ha. de pe raza comunei pentru suma de 3180/hectar; valoarea producției asigurate era în cuantum de 2.385.000 ron. sumă pentru care reclamanta a achitat o primă de asigurare de 129.744 lei; contractul beneficia de prevederile Legii nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale, primă de asigurare de plată care trebuia și a fost achitată integral de reclamantă la data încheierii contractului este de 64.872 ron.
A arătat că potrivit art.9 din Legea 136/1995 contractul de asigurare este acordul de voință în baza căruia asiguratul se obligă să plătească o primă asiguratului. Această primă reprezintă suma de bani pe care asiguratul se obligă să o plătească cu anticipație asiguratului, proporțional cu valoarea asigurată. Indemnizația de asigurare reprezintă valoarea despăgubirii pe care asiguratul urmează să o achite asiguratului, în momentul la care intervenise evenimentul asigurat.
Consideră că riscul asigurat îl reprezintă evenimentul previzibil, avut în vedere și determinat de părți la momentul încheierii contractului de asigurare.
Conform contractului reclamanta a asigurat o suprafață de 750 ha cultură de -de-vie nobilă, pentru o producție medie de 5300 kg./ha.
pentru care a fost încheiat contractul s-a produs. La data de 7-8 iulie 2006 datorită unor ploi torențiale, însoțită de grindină, a fost afectat un număr de 621 hectare din suprafața asigurată.
Pentru acest motiv reclamanta a depus la secretariatul comunei, înștiințarea de daune, respectând obligația legală prev. de disp.art.19 lit.c din Legea 381/2002. Despre producția riscului asigurat a fost înștiințat și asiguratorul.
Procedându-se la o nouă verificare s-a constatat o suprafață calamitată de 5300 kg./ha.
Prin adresa nr.2482 din 28.02.2007, pârâta SA a comunicat faptul că dosarul de daună a fost soluționat conform prevederilor contractului de asigurare, respectiv pct.9.1 și pct.9.2. prin această adresă li se aduce la cunoștință că a fost virată în contul reclamantei contravaloarea despăgubirii în sumă de 25.738 ron.
Asiguratorul a precizat că în cauză s-a constatat o supraasigurare, întrucât producția declarată, respectiv 5300 kg/ha depășește media producției pe ultimii 3 ani, care este de 2.417 kg/hectar. Intenția pârâtei a fost de a despăgubi reclamanta numai cu privire la cantitatea de 2.417 kg/ha, și nu la 5300 kg/ha, așa cum s-a stabilit prin contract, cantitate pentru care a achitat integral contravaloarea primei de asigurare.
Cu această ocazie, s-a solicitat din nou asiguratului să le pună la dispoziție copie de pe dosarul de daune, precizând punctul de vedere cu privire la sumele virate, în sensul că acestea sunt total insuficiente și neconforme cu contractul de asigurare, evidențiindu-se o diferență enormă între indemnizația de asigurare stabilită în contract și sumele acordate de asigurator.
Prin adresa nr.2680/05.03.2007 le-au fost comunicate doar procesele-verbale preliminare privind gradul de daunare și de evaluare a producției pentru secțiile 1 și 2, comunicându-i-se faptul că în cauză sunt incidente prevederile pct.9.1 și 9.2 din contractul de asigurare, deoarece în cauză s-a constatat o supraasigurare întrucât producția declarată, respectiv 5300 kg/hectar depășește media producției pe ultimii 3 ani, care este de 2.417 kg hectar.
Prima de asigurare pe care reclamanta a achitat-o este proporțională cu această cantitate asigurată de 5300 kg/ha, reclamanta achitând 50% din cuantumul acestei sume, diferența de 50% fiind subvenționată de la bugetul de stat, intrând în patrimoniul pârâtei.
În dovedirea cererii reclamanta a depus la dosarul cauzei copie de pe contractul de asigurare seria - nr.- din 28.02.2007; 11936 din 05.09.2006, copie de pe procesele-verbale de conciliere, solicitând luarea de interogatorii și efectuarea unei expertize tehnice.
În apărare, pârâta a formulat întâmpinare și cerere de chemare în garanție a numitelor și.
În motivarea cererii se arată că la data încheierii contractului de asigurare seria - nr.- din 15.05.2006, temei al pretențiilor reclamantei, numita deținea funcția de director al SC SA G, raporturile sale de muncă încetând la data de 19.03.2007.
Numita deținea funcția de agent de asigurare și a încheiat contractul în discuție.
Reclamanta a încheiat cu SC ROMÂNEASCĂ - SA - Sucursala G un contract de asigurare pentru culturi agricole, respectiv Contractul seria - nr. -/15.05.2006 pentru o suprafață de 750 ha. cultivată cu de vie.
La data încheierii contractului de asigurare, asiguratul (reclamantă în cauză) a declarat că producția medie asigurată ar fi de 5.300 kg./ha. motiv pentru care calculul sumei asigurate s-a făcut în considerarea producției medii declarate de către asigurat, ajungându-se la o sumă asigurată de 3.180 lei/ha. respectiv 2.385.000 lei pentru suprafața de 750 ha.
Pentru suma asigurată (2.385.000 lei) din contract, prima de asigurare datorată pârâtei de către reclamantă a fost de 64.872 lei, adică 50% din prima de asigurare aferentă sumei asigurate, reclamanta beneficiind de reducerea prevăzută de Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, precum și ale HG 807/2005 care modifică HG nr. 74/2003 pentru stabilirea nivelului subvenționării primelor de asigurare acordate producătorilor agricoli.
Referitor la producția medie asigurată înscrisă în contract ca fiind 5.300 kg./ha, reclamanta afirmă în cererea de chemare în judecată că aceasta a fost stabilită de asigurător, afirmație care nu corespunde realității.
Dovadă stau condițiile de asigurare care au fost avute în vedere la data încheierii contractului de asigurare.
Potrivit disp. pct. 9.1 din Contractul seria - nr. -/15.05.2006 "Suma la care se face asigurarea pe hectar se stabilite potrivit cererii Asiguratului, dar nu poate depăși în niciun caz:
a) pentru asigurările încheiate la valoarea producției, suma obținută prin înmulțirea producției medii prevăzută a se realiza pe hectar pe cultura respectivă declarată de asigurat, cu prețul maxim pe kilogram stabilit de asigurător și prevăzut în contractul de asigurare. Producția medie declarată de asigurat trebuie să reprezinte media producțiilor obținute de către acesta în ultimii trei ani ".
Potrivit acestei clauze, este neîndoielnic faptul că, la încheierea contractului, declarația asiguratului este aceea care determină valoarea producției medii. Asigurătorul stabilește doar prețul maxim pe kilogram, astfel încât este evident faptul că reclamanta încearcă să creeze confuzie în fața instanței susținând că asigurătorul ar fi acela care stabilește producția medie/ha. și nu asiguratul.
Clauza contractuală privind stabilirea producției medii are în sprijinul său un argument logic, și anume acela că asiguratul cunoaște producțiile, media pe trei ani anteriori încheierii contractului, medie care nu poate fi depășită de producția medie înscrisă în contract și care determină calculul sumei la care se face asigurarea.
La momentul încheierii contractului se prezumă buna-credință a asiguratului și la valoarea producției declarată de asigurat se calculează prima de asigurare datorată asigurătorului. Se prezumă, de asemenea, că asiguratul nu declară o producție medie mai mare decât cea reală, întrucât, în mod evident, și prima de asigurare ar fi mai mare.
Pentru cazurile în care prezumția de bună-credință este răsturnată, în sensul că s-a declarat de către asigurat o valoare mai mare a producției medii decât cea reală (supraasigurare), din eroare sau pentru ca în cazul producerii riscului asigurat să se obțină o despăgubire în cuantum mai mare decât cea la care este, în mod legal, îndreptățit asiguratul, asigurătorul aplică disp. pct. 9.2 din contract, potrivit cărora "Asigurarea nu validează pentru suma asigurată care depășește limitele prevăzute la pct. 9.1. În aceste cazuri partea corespunzătoare din primele de asigurare plătite se restituie integral".
În cererea sa reclamanta afirmă că anterior încheierii contractului, pârâta ar fi făcut o evaluare a producției și că ar fi ajuns la concluzia "că se va obține, pentru suprafața de 750 ha. o producție medie de 5.300 kg/ha".
Afirmația nu este susținută de probe și, mai mult, este contrazisă de clauza contractuală înscrisă la pct. 9.1 din contract, referitoare la producția declarată de asigurat, declarație care trebuie făcută în considerarea producției medii a ultimilor trei ani anteriori încheierii contractului și nu în considerarea producției estimată a se realiza în anul agricol pentru care s-a încheiat contractul de asigurare.
La data de 10.07.2006 cu adresa nr. 9281, reclamanta a avizat pârâta în legătură cu dauna suferită pentru cultura de de vie datorită unei ploi torențiale și a grindinei care a afectat cultura la data de 07.07.2006.
La data respectivă, reclamanta a susținut că suprafața calamitată este de 750 ha. adică întreaga cultură asigurată. Totodată s-a menționat în avizarea de daună că gradul de calamitate ar fi de 60%.
În urma constatărilor în teren și ca o consecință a inventarierii producției recoltate, a rezultat că, în fapt, suprafața de 224 ha a Secției 3 nu a suferit nicio depreciere.
La Secția 1 suprafața afectată de grindină a fost de 211 ha. însă datorită faptului că 13,8 ha. reprezentau vie neproductivă (lipsă butuci) a rezultat că suprafața productivă și afectată de grindină a fost de 197,2 ha. pe hectar la Secția 1 fost de 274 kg/ha. pierdere rezultată prin diferența dintre producția (corect) asigurată 2.417 kg/ha și producția recoltată de 2.245 kg/ha. Rezultă un procent de pierdere la Secția 1 de 11,25% adică raportul dintre 272 kg/ha și 2.417 kg/ha. Cuantumul pagubei la Secția 1 fost de 32.172 lei, sumă rezultată din următorul calcul: 2417 kg/ha x 197,2 ha x 0,6 lei/kg x 11,25% = 32.172 lei.
Având în vedere faptul că la încheierea contractului de asigurare s-a prevăzut o franșiză deductibilă de 20% din daună, suma maximă care putea fi acordată asiguratului a fost de 25.738 lei, sumă pe care pârâta a achitat-o societății reclamante cu OP nr. 313/27.02.2007.
La Secția 2, conform determinărilor din teren, a rezultat o suprafață afectată de grindină de 71 ha. însă întrucât producția obținută a fost mai mare decât producția (corect) asigurabilă, nu se puteau acorda în mod legal despăgubiri.
Având în vedere faptul că s-a constatat la data daunei că, de fapt, asiguratul a declarat o producție medie mai mare decât cea reală (producția medie pe ultimii trei ani fiind în fapt de 2.427 kg/ha) s-a constatat că este în discuție o supraasigurare și s-au aplicat disp. pct. 9.1 din contract.
Diferența de primă corespunzătoare supraasigurării, respectiv 70.574 lei s-a restituit, 50% reclamantei - cu OP nr. 326/27.02.2007 și 50% Agenției Naționale de Plăți - cu OP nr. 327/27.02.2007.
În cererea de chemare în judecată, reclamanta nu face vorbire despre restituirea diferenței de primă de asigurare de către pârâtă, dar recunoaște că au fost efectuate în contul său două plăți în cuantumul și cu documentele de plată menționate.
Prin adresele cu nr. 2482/28.02.2007, respectiv 2680/05.03.2007, transmise reclamantei, a precizat expres faptul că a fost restituită prima de asigurare achitată în plus (prin supraasigurarea producției medii). În opinia inițială reclamanta a acceptat punctul de vedere al pârâtei referitor la supraasigurare. Astfel, ar fi restituit prima de asigurare pentru ca în continuare să poată face vorbire despre un contract în care a achitat o primă de asigurare în cuantum de 64.872 lei, aferentă unei sume de 2.385.000 lei, pentru o suprafață de 750 ha. cu o producție medie de 5.300 kg/ha.
Prin primirea diferenței de primă, reclamanta a acceptat faptul că a achitat o primă de asigurare în plus față de cea datorată aferentă unei producții de 2.417 kg/ha, însă culpa îi aparține.
Reclamanta a păstrat, însă, prima de asigurare restituită și în continuare, pretinde a fi despăgubită conform contractului.
Reclamanta vorbește în cererea sa despre o interpretare abuzivă a clauzelor contractuale, dar evită, în mod evident, să facă referire la producțiile medii pe trei ani anteriori încheierii contractului, producție pe care în mod obligatoriu trebuia să o aibă în vedere atunci când a formulat cererea de asigurare.
În încercarea de a acoperi lipsa de substanță a pretențiilor sale, reclamanta face un adevărat seminar referitor la noțiunile incidente activității de asigurare, dar și cu privire la dispozițiile Legii nr. 381/2002 și HG nr. 74/2003.
întregi cu subsoluri impresionante fac referire la aceste acte normative care se referă la despăgubirile acordate de stat producătorilor agricoli în cazul producerii calamităților naturale și la nivelul subvenționării de la bugetul de stat a primelor de asigurare.
Aceste acte normative, nu au legătură cu cauza, și în opinia sa, litigiul se poate reduce la trei aspecte principale:
- din punctul său de vedere, reclamanta a dat declarații neconforme cu realitatea la momentul încheierii contractului de asigurare, a supraevaluat producția și, cu siguranță, nu întâmplător, a procedat în acest mod; suprafața calamitată nu a fost de 526 ha. cum susține reclamanta, ci de 197,2 ha. astfel cum se poate constata din procesele-verbale însușite de părți;
- din punctul de vedere al reclamantei, la calculul despăgubirii gradul de calamitate (necontestat de către părți) ar trebui aplicat la o producție estimată de 5.300 kg/ha și nu de 2.417 kg/ha și pentru o suprafață calamitată de 526 ha. Diferența dintre despăgubirea pe care a achitat-o și cea pretinsă de către reclamantă, rezultă tocmai din reperele diferite de la care s-a pornit: 5.300 kg/ha - reclamanta și 2.417 kg/ha - pârâta și din diferența de suprafață calamitată ( 526 ha. - 197,2 ha.). Astfel, pierderile pe care pretinde reclamanta că le-a suferit ar fi mai mari decât cele pe care pârâta le-a avut în vedere.
Celelalte susțineri, afirmații, aprecieri pe care reclamanta le face în cererea sa sunt, așa cum a mai spus, "de umplutură" și cu intenția creării confuziei în fața instanței.
În finalul cererii sale, reclamanta solicită diferența dintre suma de 678.876,58 lei (cât pretinde că ar fi cuantumul corect al despăgubirii) și sumele achitate de către pârâtă, respectiv 25.738 lei și 35.287 lei.
În realitate, așa cum a arătat mai sus, suma de 35.287 lei reprezintă diferența de primă de asigurare și nu despăgubire pentru dauna suferită.
În apărare pârâta solicită proba cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză.
În apărare pârâta a formulat întâmpinare care arată că pentru a putea fi angajată răspunderea patrimonială a salariatelor este necesară îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor.
Pârâta SC SA a depus la dosarul cauzei copie de pe contractului de intermediere în asigurări nr. 31/09.03.2004.
De asemenea a formulat întâmpinare și care arată că ținând seama de modalitatea în care s-a încheiat contractul de asigurare în conformitate cu aprobarea serviciului daune din cadrul Centralei, apreciază că în cauză nu este vorba de vreo încălcare a atribuțiilor de serviciu.
În apărare chematele în garanție au propus luarea unui interogatoriu pârâtei.
Pârâta SC SA a depus la dosarul cauzei copii de pe Regulamentul de Organizare și Funcționare aplicabil cu 15.03.2006 și Decizia nr. 66/2006 a Directorului General privind aprobarea acestuia; Nota nr. I/61/2007 a Corpului de Control; din procesul-verbal al ședinței 10/14.02.2007 a Comitetului de Conducere; Decizia nr. 51/2006 privind sancționarea lui G; Convocarea la cercetare prealabilă și nota explicativă a lui
Prin sentința nr.3213/2008 Tribunalul Galația admis acțiunea formulată de reclamanta L G în contradictoriu cu pârâta A Sucursala G și chemații în garanție și.
A fost obligată pârâta Asigurarea Românească - Sucursala G la plata sumei de 617.851,58 ron cu titlu de despăgubiri în baza contractului de asigurare seria - nr.-/15 mai 2006 plus dobânda legală de la data introducerii acțiunii și până la plata integrală. A fost respinsă excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție formulate de ca nefondată și cererea de chemare în garanție formulată de Sucursala G împotriva pârâtelor și, ca nefondate.
A fost obligată pârâta A la plata sumei de 54.950,58 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că între pârâtă și reclamantă, s-au încheiat anual o serie de contracte de asigurare care vizau culturile de -de-vie aparținând reclamantei.
Pe parcursul derulării acestor relații contractuale ambele părți au înțeles să-și respecte obligațiile asumate.
Prezenta acțiune a fost introdusă pe fondul executării obligației de plată a primei de asigurare de către pârâtă și a refuzului acesteia de a plăti despăgubirile stabilite prin contractul de asigurare seria - nr.-/15.05.2006.
Plata primei de asigurare a fost plătită nelegal de către reclamantă la data încheierii contractului și a fost în cuantum de 64.872 lei.
De altfel, pârâta nu a invocat faptul că nu a primit prima de asigurare din partea reclamantei.
Prin acest contract de asigurare s-a urmărit diminuarea pierderilor pe care le-ar fi suferit societatea reclamantă în cazul producerii unei calamități naturale.
pentru care a fost încheiat contractul s-a produs, astfel că la data de 7-8 iulie 2006, datorită unei ploi torențiale, însoțită de grindină a fost afectat un număr de 621 hectare din suprafața asigurată.
Din acest motiv, reclamanta L G, a depus la secretariatul comunei, înștiințarea de daune cu nr.3087/08.07.2006, respectând obligația legală prev. de disp.art.19 lit.c din legea nr.381/2004.
Despre producerea riscului asigurat a fost încunoștiințat și asiguratul.
Organele locale abilitate au constatat întinderea pagubei provocate de fenomenele meteorologice, atât cu privire la suprafața calamitată, cât și cu privire la procentul de afectare a recoltei. În acest sens, adeverințele eliberate de Primăria comunei atestă o suprafață calamitată de 621 hectare într-un procent de 60%.
Procedând la o nouă verificare, la circa 48 de ore, în prezența inspectorilor asiguratorului, cu privire la deprecierea culturii de de vie, s-au analizat toate parcelele cultivate și s-a constatat o suprafață calamitată în cuantum de exact 526 de hectare, respectiv 211 hectare ale secției I și 315 hectare ale secției II.
În acel moment, întrucât încă nu se efectuase recoltarea și nu se putea calcula exact diferența de producție nerealizată până la cuantumul de 5300 kg/ha. și, implicit, procentajul de distrugere al culturii, asiguratorul a estimat un grad de calamitare de cca. 60% la secția I și de 50% la secția II.
Gradul de calamitare a suprafețelor în cauză a fost constatat din nou, de inspectorii asiguratorului, cu prilejul recoltării. Deoarece contractul de asigurare avea ca obiect asigurarea producției, reclamanta, așa cum a procedat anterior, cu ocazia încheierii celorlalte contracte de asigurare, a încunoștințat asiguratorul despre perioada în care urmează a se desfășura recoltarea, pentru ca acesta să-și trimită inspectorii să asiste la această operațiune.
Pentru aceasta, pârâta a asigurat prezența permanentă la recoltare a inspectorilor săi, care au verificat întreaga recoltă pe care a obținut-o, fiind în cunoștință de cauză, la finalizarea campaniei de recoltare, cu privire la procentul de calamitare a producției. Menționează că aceștia au asistat efectiv la cântărirea producției, luând cunoștință despre întreaga cantitate realizată, prin verificarea permanentă a cântarului.
De altfel în prezenta cauză nu au fost contestate nici suprafața calamitată nici gradul de calamitare și nici cantitatea de struguri culeasă, întrucât toate aceste date au fost stabilite de angajații proprii alături de reprezentanți ai societății reclamante.
Toate aceste proceduri au decurs conform dispozițiilor contractuale și conform prev. art. 19 lit.c din Legea nr. 381/2002.
În momentul în care s-a solicitat asiguratorului să își execute obligația asumată prin contract și să efectueze plata sumei indemnizației de asigurare a primit din partea acestuia un refuz.
În data de 28.02.2007, prin adresa nr. 2482, pârâta SA le comunică faptul că acest dosar de daună a fost soluționat conform prevederilor contractului de asigurare, respectiv pct. 9.1 și pct. 9.2.
Prin această adresă li se aduce la cunoștință că a fost virată în contul reclamantei contravaloarea despăgubirii în sumă de 25.738 RON cu OP. Nr. 313/27.02.2007, conform pct. 9.1 din contract. Aceeași adresă arată că suma de 35.287 RON a fost virată în contul reclamantei, prin OP nr. 326/27.02.2007, în conformitate cu prevederile pct. 9.2 din contract.
Asiguratorul precizează că în cauză s-a constatat o supraasigurare, întrucât producția declarată, respectiv 5.300 kg/ha depășește media pe ultimii 3 ani, medie în care opinia pârâtei este că ar fi de 2.417 kg/ha.
La încheierea contractului s-a stabilit cu ușurință că media producției asigurate este de 5.300 kg/ha, medie care este foarte importantă la calculul primei de asigurare, iar după producerea riscului asigurat se stabilește, în baza acelorași date, o medie de 2.417 kg/ha. că această nouă sumă este foarte importantă la calculul indemnizației de asigurare, indemnizație la plata căreia este obligată pârâta prin contractul de asigurare.
Rezultă astfel că intenția pârâtei este foarte clară, respectiv aceea de a despăgubi reclamanta numai cu privire la cantitatea de 2.417 kg/ha și nu la 5.300 kg/ha, așa cum s-a stabilit prin contract, cantitate pentru care, a achitat integral contravaloarea primei de asigurare.
Cu aceeași ocazie a solicitat, pentru a doua oară, asiguratorului să le pună la dispoziție copie după dosarul de daune, precizându-le punctul de vedere și cu privire la sumele virate reclamantei, în sensul că acestea sunt total insuficiente și neconforme cu prevederile contractului de asigurare, evidențiindu-se o diferență enormă între indemnizația de asigurare stabilită în contract și sumele acordate de asigurator.
Abia prin adresa nr.2680/05.03.2007 le-au fost comunicate doar procesele-verbale preliminare privind gradul de dăunare și de evaluare a producției pentru secțiile 1 și 2, comunicându-i-se din nou faptul că, în cauză, sunt incidente prev. pct. 9.1 și 9.2 din contractul de asigurare, deoarece s-a constatat "o supraasigurare" întrucât producția declarată, respectiv 5300 kg/ha depășește media producției pe ultimii 3 ani, care este de 2.417 kg/ha.
În motivarea nerespectării obligației de plată a indemnizației de asigurare SA a invocat incidența prev. art. 9.1 și art. 9.2 din contractul de asigurare.
Punctul 9.1 din contract prevede că "suma la care se face asigurarea pe hectar se stabilește potrivit cererii asiguratului, dar nu poate depăși, în niciun caz: a) pentru asigurările încheiate la valoarea producției, suma obținută prin înmulțirea producției medii prevăzută a se realiza la hectar la cultura respectivă - declarată de asigurat - cu prețul maxim pe kilogram stabilit de asigurator și prevăzut în contractul de asigurare. Producția medie declarată de asigurat trebuie să reprezinte media producției obținute de către acesta în ultimii 3 ani, iar în cazul în care nu există această posibilitate se va lua în calcul producția medie a ultimilor 3 ani din zona respectivă".
Clauzele acestui contract de asigurare nu au fost negociate cu reclamante înainte de semnarea contractului ci au fost impuse de către asigurător. Folosindu-se de prev. art. 9.1 și 9.2 din contractul de asigurare stabilește în mod discreționar și unilateral că se află în situația unei supraasigurări. Tocmai un astfel de comportament din partea unui comerciant este sancționat de disp. Legii nr. 193/2000.
Probele administrate în prezenta cauză sunt strâns legate în dovedirea faptului că SA nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul seria - nr. -/15.05.2006.
Din analiza probatoriilor administrate rezultă clar că nu poate fi vorba despre o supraasigurare a producției de struguri ci numai de refuzul nejustificat al pârâtei de a achita indemnizația de asigurare.
Susținerile pârâtei față de valoarea producției medii stabilite la încheierea contractului, mai ales cu privire la faptul că ar fi declarat o valoare a producției mult peste medie este infirmată chiar de un act intern al acesteia mai exact de corespondența primită de către de la managerul de divizie în care se precizează foarte clar "Producția medie de 5.300 kg/ha rezultată din media pe trei ani cu producții normale este producția corectă. Această producție este confirmată de inspecțiile de risc și evaluările efectuate în teren".
De asemenea, la dosarul cauzei a depus și o altă poliță de asigurare încheiată la un alt asigurator pentru perioada următoare derulării contractului ce face obiectul cauzei unde se poate observa că producția medie estimată de acest asigurator este mai mare decât valoarea de 5.300 kg/ha.
Modul în care a fost constatat, de către asigurator, gradul de calamitate este foarte clar relevat prin procesele-verbale încheiate de angajații acestuia. Aceste înscrisuri se află la dosarul cauzei și sunt acele procese-verbale scrise de mână, la fața locului la momentul recoltării.
Pe lângă toate aceste înscrisuri care dovedesc pe deplin temeinicia cererii reclamantei se mai adaugă și expertiza tehnică de specialitate din care rezultă că "Producția medie minimă posibilă într-un an climateric normal în condițiile aplicării tehnologiei adecvate este de 5506 kg/ha. De asemenea, din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că au fost efectuate lucrări de regenerare și întreținere a butucilor de vie în scopul obținerii unei producții bune. Concluziile raportului de expertiză vin să lămurească pe deplin faptul că valoarea producției de 5.300 kg/ha este una corectă.
Toate aceste probe vin să dovedească faptul că refuză în mod nejustificat să își îndeplinească obligația de plată a indemnizației de asigurare.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție instanța reține că la data încheierii contractului de asigurare facultativă seria - nr. -/15.05.2006, deținea funcția de director cu delegație la Sucursala
Înaintea încheierii contractului de asigurare menționat anterior s-au purtat discuții cu asiguratul referitoare la condițiile contractuale. Unul din aspectele discutate a fost cel al producției asigurate pe hectar, asiguratului aducându-i-se la cunoștință faptul că producția asigurată pe hectar trebuie să reprezinte media producției obținute în ultimii trei ani. Asiguratul a solicitat asigurarea unei producții mai mari, justificat de faptul că este vorba de o plantație intensivă, și că din ultimii trei ani, doi au fost calamitați din motive obiective. Urmare a acestor discuții s-a solicitat sprijinul Departamentului Asigurări Generale respectiv Serviciului Asigurări Agricole din cadrul sediului social B, explicând șefului serviciului respectiv discuțiile purtate cu reprezentanții SRL referitoare la solicitarea de a încheia contractul de asigurare în discuție.
La data încheierii contractului de asigurare, asiguratul a declarat în cererea de asigurare producția medie obținută în ultimii 5 ani, deoarece din cei cinci ani, doi ani respectiv 2003 și 2005 au fost calamități (îngheț de iarnă, secetă, inundații, ploi torențiale de lungă durată), astfel încât producția obținută de asigurat a fost mai mică din cauze obiective.
Conform disp. pct. 9.1 din contractul de asigurare: "suma la care se face asigurarea pe hectar se stabilește potrivit cererii asiguratului, dar nu poate depăși în niciun caz - pentru asigurările încheiate la valoarea producției, suma obținută prin înmulțirea producției medii prevăzută a se realiza pe hectar cu prețul maxim pe kilogram, producția medie trebuie să reprezinte media producțiilor obținute de către acesta în ultimii trei ani, sau în zona respectivă".
Înainte de a încheierea contractului de asigurare, s-a discutat cu asiguratul acest aspect care privește modul de stabilire al sumei asigurate, iar acesta a respins ideea de asigurare a unei producții de 2417 kg/ha, justificat de faptul că este vorba de o plantație intensivă cu un potențial productiv bun, având în vedere faptul că după cei doi ani cu calamități s-au efectuat lucrări specifice de regenerare și întreținere conform tehnologiei, care în mod evident urmăresc obținerea de producții normale pentru acest gen de plantații.
După aceste discuții purtate cu asiguratul, s-a luat legătura cu șeful departamentului Asigurări Agricole și din Asigurări Generale din cadrul Centralei ROMÂNEASCĂ - B - numitul, solicitând aprobarea pentru încheierea de contracte de asigurare facultative agricole, animale, rodul viilor și hameiului, în mod derogatoriu de la condițiile de asigurare.
Le-a prezentat situația menționată anterior și acesta și-a dat acordul pentru a încheia asigurarea conform solicitării făcute de asigurat justificat de faptul că poate lua în calcul producțiile obținute în trei ani cu producții normale și cum în cazul asiguratului în discuție din ultimii trei ani, doi ani au fost calamități, atunci s-au luat în considerare ultimii trei ani cu producții normale, derogatoriu de la conduita de asigurare, cu indicația că după înflorire să se facă inspecția de risc pentru evaluarea producției și pentru a avea certitudinea că se justifică cererea asiguratului. Se face precizarea că în toate contractele de asigurare această condiție obligatorie de a efectua inspecția de risc este determinantă pentru continuarea contractului de asigurare întrucât, dacă la acel moment se înregistrează diferențe în minus față de producția estimată în polița de asigurare, valoarea asigurată se reduce proporțional, cu consecința restituirii către asigurat a diferenței de primă achitată.
Deci la data încheierii contractului de asigurare, contractul s-a încheiat pe baza acordului dat de către șeful Serviciului Asigurări Agricole din Centrala B, împrejurare confirmată și după apariția riscului asigurat prin adresa nr. III - 1040/01.02.2007.
În luna iunie 2006, s-a efectuat inspecția de risc după înflorire, de către ing., procedându-se la evaluarea producției conform normelor și condițiilor de asigurare, certificându-se potențialul productiv al viei în anul agricol 2005-2006.
La data de 10.07.2006, SC SRL a avizat asiguratorul - Sucursala G, în legătură cu dauna produsă pentru cultura de de vie asigurată datorită unei ploi torențiale însoțită de grindină și care a afectat cultura la data de 07.07.2006. S-a anunțat Departamentul din cadrul Centralei SA B și s-a solicitat sprijinul acesteia, centrala delegând un reprezentant din cadrul acestui departament - numitul, pentru soluționarea dosarului de daune în discuție.
În luna noiembrie 2006, la Sucursala Ga B. a avut loc un control efectuat de Corpul de Control din sediul social al B, și s-a procedat printre altele la verificarea dosarului de daună în discuție.
Urmare a acestei analize, punctul de vedere al reprezentanților Corpului de Control referitor la încheierea contractului de asigurare, respectiv de stabilire a producției medii la hectar, a fost acela că suma asigurată pe hectar trebuia să se facă pe baza mediei producției obținute în ultimii trei ani. Le-a prezentat modul cum s-a încheiat acest contract, care au fost argumentele care au stat la baza încheierii acestuia, iar în procesul-verbal de control s-a făcut mențiunea că acest dosar se va lichida după ce se va obține punctul de vedere oficial al Departamentului Asigurări Agricole din centrală.
La data de 21.11.2006, cu adresa nr. 15945, s-a solicitat Diviziei Asigurări Generale - Departamentului Asigurări Agricole și, avizul scris față de cele prezentate anterior, dat fiind faptul că asigurarea s-a încheiat pe baza discuțiilor purtate la încheierea acesteia și a acordului verbal.
La data de 18.12.2006, s-a primit în sucursala cu adresa nr. VII-27995/, răspunsul la solicitarea făcută în data de 21.11.2006, răspuns dat de către Departamentul, în care se specifică clar că pentru stabilirea sumei asigurate se iau în calcul "producțiile normale" obținute în ultimii trei ani, iar pentru contractul seria - nr. -, suma asigurată s-a stabilit conform mediei producțiilor obținute în trei din cinci ani anteriori, doi ani fiind cu producție calamitată.
În baza menționatelor argumente a fost admisă acțiunea, a fost obligată pârâta Asigurare Românească - Sucursala G la plata sumei de 617.851,58 ron cu titlu de despăgubiri în baza contractului de asigurare seria - nr.-/15 mai 2006 plus dobânda legală calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata integrală. A fost respinsă excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție a numitei, ca nefondată.
Deasemeni a fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de SC SA Sucursala G împotriva pârâtelor și, ca nefondată.
În conformitate cu art.274 pr.civ. a fost obligată C SA la plata sumei de 54.950,58 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Împotriva menționatei soluții a declarat apel C Asigurarea Românească Viena Insurance pe care o critică ca netemeinică și nelegală din următoarele considerente:
Nu s-a avut în vedere că la data încheierii contractului de asigurare nr.1040/01.02.2007 nu a existat o aprobare care să confirme încheierea contractului în condiții derogatorii.
Instanța reține greșit că au existat discuții purtate cu asiguratul și chemata în garanție care la rândul său a discutat cu un șef al departamentului din cadrul sediului social- G, care a aprobat verbal ca asigurarea să fie încheiată conform solicitării reclamantei în condiții derogatorii. Condițiile derogatorii sunt în exclusivitate favorabile reclamantei, ceea ce nu este posibil în cadrul unui contract comercial din partea societății comerciale de asigurare care urmărește obținerea unui profit din activitatea desfășurată, fiind exclus interesul comercial avantajos exclusiv pentru cocontratractant.
Chemata în garanție în calitatea sa de director de sucursală cunoștea faptul că G nu avea competența să deroge de la condițiile de asigurare. Instanța nu a motivat în cauză restituirea primelor de asigurare de 25.788 lei și 35.287 lei care reprezintă diferența de primă nedatorată care au fost scăzute din pretinsul prejudiciu de 618.876,58 lei.
Printr-un alt motiv se susține că nu au fost corect interpretate și aplicate în cauză disp.art.9.1 și 9.2.din contract.
Interpretarea logică a menționatelor prevederi contractuale trebuia să se rețină că asigurarea nu se validează pentru suma asigurată care depășește limitele prevăzute la pct.9.2.
În ceea ce privește reglementarea pct.9.1 se reține că suma la care se face asigurarea pe hectar se stabilește potrivit cererii Asiguratului. Însă asigurarea se validează sau nu atunci când se produce riscul asigurat.
La momentul încheierii contractului de asigurare reclamanta a înscris o producție dublă față de media producțiilor ultimilor 3 ani în condițiile în care datora o primă mai mare și nu avea certitudinea producerii unei daune, demonstrează că urmarea unui beneficiu consistent pe care nu-l putea obține legal, ceea ce înlătură reaua credință a apelantei reținută eronat în cauză.
Faptul că în dosar s-a depus de către intimat și o altă poliță la un alt asigurator în care este menționată producția medie de 5300 kg./ha nu conduce la o altă concluzie.
Expertiza depusă în cauză nu era concludentă și pertinentă fiind greșit însușită de către instanță.
Reclamanta a susținut că a fost înscrisă o producție mai mare decât media celor trei ani anteriori întrucât producția de -de-vie era inclusă, cu potențial mai mare fără a proba această împrejurare reținută greșit drept reală valoarea de 5300 kg./ha.
Instanța a motivat respingerea cererii de chemare în garanție a numitei, director de sucursală la acea dată, deși nu existau aprobări derogatorii de la contract ci numai un punct de vedere al unui manager de divizie.
Niciunul din semnatarii respectivelor adrese nu avea competența să deroge de la condițiile de asigurare conform F din dosar.
Nu s-a observat că chematele în garanție au fost de rea credință și se impunea admiterea cererilor formulate în cauză referitor la acele persoane.
Apelul de față este nefondat.
Instanța de fond analizând și coroborând conținutul probelor administrate în cauză a pronunțat o soluție temeinică și legală motivată amplu și susținută prin argumentele convingătoare din sentință.
Contractul de asigurare nr.6395/15.05.2006 a fost legal încheiat fiind aprobat în condiții derogatorii valabile.
Anterior încheierii contractului de asigurare facultativă s-au purtat discuții cu asiguratul referitor la clauzele contractuale în ceea ce privește producția asigurată la hectar.
Asiguratorul a solicitat asigurarea unei producții mai mari, arătând că plantația sa este intensivă și că în ultimii trei ani, doi au fost calamitați din motive obiective. Ca urmare, a fost solicitat avizul Departamentului Asigurări generale respectiv Serviciul de Asigurări Agricole din cadrul sediului social
Contractul a fost încheiat în baza acordului dat de șeful serviciului Asigurări Agricole de Centrala SA B, împrejurare confirmată și după aprobarea riscului asigurat prin adresa nr.111- 1040/1.02.2007.
În calcul se putea lua producțiile obținute în trei ani cu producții normale, iar în speța de față s-a avut corect în vedere că din ultimii trei ani, doi au fost calamitați; S-au luat în considerare ultimii trei ani cu producții normale, derogatorii de la condiția de asigurare, cu indicația ca după înflorirea viței-de-vie să se facă inspecția de risc pentru evaluarea producției și pentru a exista certitudinea că se justifică cererea asiguratului.
Inspecția de risc este obligatorie și determinantă pentru continuarea contractului de asigurare întrucât, dacă la acel moment se înregistrează diferența în minus față de producția estimată în polița de asigurare, valoarea asigurată se poate reduce proporțional cu consecința restituirii către asigurat a diferenței de primă achitată.
În luna iunie 2006, s-a efectuat o inspecție de risc după înflorirea viței-de-vie de către un specialist ing. și s-a procedat la evaluarea producției, conform normelor și contractelor de asigurare, certificându-se potențialul productiv al viei aferent anului 2005 - 2006.
C L la data de 10.07.2006 a avizat asiguratorul SC SA G în legătură cu dauna produsă la cultura de -de-vie asigurată datorită unei ploi torențiale însoțită de grindină și care au afectat cultura la data 7.07.2006.
Ca urmare a fost corect anunțat Departamentul din cadrul Centralei SA B de către chemata în garanție.
În urma controlului efectuat la Sucursala Ga B. SA de Corpul de control asupra dosarului de daune, s-a ajuns la concluzia că la încheierea contractului de asigurare, respectiv de stabilire a producției medii la hectar, corect pentru suma asigurată pe hectar, trebuie să se aibă în vedere baza medie a producției obținute în ultimii trei ani.
Departamentul Asigurări Agricole din Centrală a confirmat că suma de 5300 kg./ha este corectă, în baza acordului verbal dat la încheierea contractului de asigurare în condiții derogatorii.
Urmare adreselor repetate făcute de către s-a confirmat prin fax adresa nr.111- 1040 de la Asigurări Generale ceea ce a condus la concluzia că asigurarea este corect și legal încheiată.
Poziția corect exprimată inițial de către directorul Gaf ost deci confirmată și de către directorul de divizie care precizează că soluția de reținere a producției din ultimii 5 ani a fost cea corectă, și nu rezultă culpa chematei în garanție.
De altfel din conținutul probelor administrate s-a reținut corect de către instanța de fond că modalitatea în care s-a încheiata contractul de asigurare în conformitate cu aprobarea serviciului de daune din cadrul Centralei nu nesocotește atribuțiile de serviciu ale chematei în garanție, și nici nu sunt încălcate dispozițiile imperative ale legii.
producției înscrisă în polița este confirmată și prin expertiza efectuată în cauză, și însușită corect de către instanță conform căreia valoarea de 2000 kg. la hectar invocată de către apelanta, și care ar fi rezultat că urmare a luării în considerare a producției pe anii calamitați, putând să fie obținută în condițiile în care nu s-ar fi efectuat nici o lucrare de îngrijire a culturii.
Concluziile expertizei însușite de către instanță sunt convingătoare și conform realității obiective existente pe teren, astfel că susținerile apelantei sunt evident pro cauza.
Obiecțiunile apelantei au fost verificate și s-a ajuns corect la confirmarea concluziilor expertizei din dosarul cauzei (fila 134 dosar fond).
De altfel cu adresa din 18.02.2008 B, comunică faptul că este agreată metodic din contractul de asigurare seria - nr.- a producției obținută în trei din cinci ani anteriori.
Se subliniază că producția medie de 5300 kg/ha a rezultat din media pe trei ani cu producții normale și este corectă (fila 151 dosar fond).
Instanța în atare condiții reține corect absența culpelor chematelor în garanție și procedează la respingerea cererilor formulate în cauză.
Interpretarea dispozițiilor pct.9.1 și 9.2 din contractul de asigurare pentru suma la care se face asigurarea pe hectar, s-a stabilit legal potrivit cererii asiguratorului în contextul situației de fapt analizate și pe care apelanta o critică fără nici un temei legal.
Apelanta în cadrul criticelor efectuate acuză expertul consecvent în susținerile sale arătând fără justificare legală că plantația era în regres și pe de altă parte arată că ar fi fost una intensivă.
Raportul de expertiză reține fără dubiu că, cultura era intensivă și se afla în proces de regenerare pentru combaterea efectelor calamitate, ceea ce este confirmat și de expertul care a efectuat inspecția de risc a culturii, anterior producerii evenimentului asigurat.
Interpretarea instanței de fond în această privință este corectă, completă, legală și în afara criticilor formulate de apelantă și infirmate de conținutul probelor administrate în cauză de către instanța de fond.
Sumele de 35.287 lei și 25.738 lei au fost scăzute corect de către instanța de fond din despăgubirea de 678.876,58 lei ceea ce conduce la concluzia că aceasta a fost legal stabilită.
De altfel din coroborarea materialului probator analizat în cauză rezultă că toate motivele de apel invocate în cauză nu au un fundament legal fiind făcute pro cauza, urmând a fi respinse conform art.298 pr.civ.
În conformitate cu disp.art.274 pr.civ. urmează a obliga apelanta la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în sumă de 3.000 lei conform chitanței nr.46 din 23.06.2006 depusă în dosarul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat apelul declarat de către pârâta Asigurarea Românească Vienna Insurance A Sucursala G, cu sediul in-,.5 2, parter, împotriva sentinței comerciale nr.3213/20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, precum și cererea privind întoarcerea executării.
Obligă pe apelanta pârâtă Asigurarea Românească Vienna Insurance A-Sucursala G la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli de judecată către intimata chemată în garanție.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 octombrie 2009.
Președinte, dr.- - | Judecător, dr.- - |
Grefier, - - |
Red.
Tehno.O/29.10.2009/6 ex.
Fond-
Președinte:Sarmisegetuza TulbureJudecători:Sarmisegetuza Tulbure, Alexandrina Zaharia
