Spete pretentii comerciale. Decizia 83/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.83/COM
Ședința publică din 08 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eufrosina Chirica
JUDECĂTOR 2: Georgiana Pulbere
GREFIER - - -
Pe rol, soluționarea apelului comercial declarat de apelanta pârâtă - SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ - - CFR MARFĂ - SUCURSALA - cu sediul în C, Bd.1 - 2. nr.2, jud.C, împotriva sentinței civile nr.2505/COM/04.05.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă - - " " - - cu sediul în C - DJ 226-, jud.C, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru apelanta pârâtă SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ - - CFR MARFĂ - SUCURSALA C consilier juridic în baza delegației FN pe care o depune la dosar, iar pentru intimata reclamantă - " " - C consilier juridic lămureanu în baza delegației depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
Apelul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2.618 lei conform OP.nr.2064/28.06.2007 și timbre judiciare în valoare de 5 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Apărătorul apelantei pârâte depune la dosarul cauzei concluzii scrise.
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au înscrisuri de depus și nici cereri prealabile de formulat.
Curtea luând act că nu mai sunt înscrisuri de depus sau cereri prealabile de formulat și socotindu-se lămurită în baza art.150 Cod pr.civilă, constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul asupra fondului.
Apărătorul apelantei pârâte Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă --Sucursala având cuvântul, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu consecința modificării sentinței apelate și respingerea pretențiilor reclamantei ca nefondate pentru suma de 127.479,1 lei RON potrivit expertizei administrate în apel.
Apărătorul intimatei reclamante - - având cuvântul, solicită respingerea apelului formulat de apelanta pârâtă, întrucât chiar expertul desemnat de prima instanță să execute expertiza tehnică a luat în considerare faptul că, în situația în care lipsesc sigilii de la o gură de descărcare și datorită lipsei unei etanșeități perfecte a ventilului central, este posibilă totuși sustragerea de produs într-o asemenea situație, dând exemplu vagoanele 2038, 9908, 1425 etc.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra apelului de față.
Examinând actele și lucrările dosarului se constată:
Reclamanta - -, a chemat în judecată pe pârâta Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă --Sucursala C, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei către reclamantă, la plata sumei de 222.943,12 RON, reprezentând contravaloarea produselor petroliere, constatate lipsă la destinație, precum, și la plata sumei de 5.241 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a susținut că, prin intermediul pârâtei, în calitate de, s-au transportat produse petroliere de la punctul de lucru al societății, situat în, către punctele de lucru ( fiscale), situate în țară.
La recepția produselor petroliere, efectuată la destinație, s-au constatat lipsurile cantitative evidențiate în procesele verbale de tip CFR, întocmite în acest sens, înscrisuri în care s-au consemnat constatările privind starea tehnică, și comercială a transporturilor.
Prin Sentința civilă nr.2505 din 04 mai 2007 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta CF MARFA-SUCURSALA C și bligat pârâta către reclamantă, la plata următoarelor sume:
- 222.943,12 lei/RON, reprezentând contravaloare produse petroliere constatate lipsă la destinație;
- 5.841lei/RON, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, și onorariu expert.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut:
La cele 24 vagoane cisternă care fac obiectul cauzei de față, s-au constatat sigilii lipsă la ventilele vagoanelor, sau la punctele stabilite a fi sigilate, conform dispozițiilor 373/25.01.2000, și a adresei nr.1.3a-48/19.07.2000 (anexele 7 și 8) ale CFR Marfă -. Regulamentul de Transport în art.82.1, 93.1 din cap.IV - referitor la Răspunderea Ferate, prevede "Calea ferată care a primit la transport marfă cu scrisoare de trăsură este răspunzătoare de executarea transportului, și de integritatea mărfii pe întreg parcursul până la eliberare. Calea ferată este răspunzătoare pentru paguba care rezultă din pierderea totală sau parțială, și din avarierea mărfii, survenită din momentul primirii la transport, și până la eliberare, precum, și pentru paguba care rezultă din depășirea termenului contractului de transport (RT art.82.1, 83.1), (anexa 5)". Conform art.83.4 din 1 -" calea ferată este scutită de răspundere, cu condiția că mijlocul de transport, și expediția să fie eliberate, fără urmare de violare, sustragere, scurgere și alte cauze similare (anexa 5)". Întrucât din conținutul înscrisurilor nu rezultă că organele de poliție care au semnat procesele verbale de constatare, în care sunt menționate lipsurile au efectuat cercetări conform procedurilor legale, pârâta CFR Marfă -, este responsabilă pentru paguba produsă.
Regulamentul de transport aprobat prin Ordonanța nr.7/2005, prevede în art.60.1, că operatorul de transport feroviar este răspunzător pentru paguba care rezultă din pierderea totală sau parțială, și din avarierea mărfii survenită din momentul încheierii contractului de transport, și până la eliberarea expediției, precum, și pentru paguba care rezultă din depășirea termenului de executare a contractului de transport. ul fiind doar un detentor precar al mărfii, acesta asigură și paza juridică de la preluarea la transport a produselor petroliere, și până la eliberarea la destinație, și poartă răspunderea pentru deteriorarea, sau pierderea acesteia totală sau parțială.
Conform art.61.2 din Regulamentul de transport, "în cazul în care însă coletul sau mijlocul de transport a fost violat pe parcurs, sau poartă urme de violare, ori marcajele de pe mărfurile transportate într-un mijloc de transport deschis poartă de asemenea urme de violare, se presupune până la proba contrară că mărfurile au fost avariate din culpa operatorului de transport feroviar". Coroborând prevederile mai sus invocate, vina este în exclusivitate a ului, care nu a asigurat paza juridică a produselor primite la transport.
Întregul material probator, administrat în cauză, dovedește că pârâta nu a probat că reclamanta, în calitatea de expeditoare, nu și-a îndeplinit obligațiile de încărcare și sigilare corepunzătoare a vagoanelor, pentru a răsturna prezumția instituită de lege cu privire la antrenarea răspunderii ului, pentru pierderile provenite în timpul transportului, în condițiile în care vagoanele au ajuns la destinație fără o parte din sigiliile aplicate de expeditor la încărcare.
La momentul preluării transportului, ul pârât nu a formulat nici un fel de obiecțiuni cu privire la modul în care societatea reclamantă și-a îndeplinit obligațiile de încărcare și sigilare a tuturor vagoanelor aflate în litigiu, iar această împrejurare rezultă din conținutul scrisorilor de trăsură existente la dosar, în care nu s-au consemnat asemenea obiecțiuni.
Ori, în conformitate cu art.418 Cod comercial: "Dacă ul primește lucrurile de transportat fără nici o rezervă, se presupune că ele nu prezintă vicii de îmbalotare", iar potrivit art.67.3 din Regulamentul de Transport pe Ferate "În cazul când se constată la colete, la mijlocul de transport, la sigilii, la semnele de marcaj, sau la mărfuri, urme de violare, pierderi, scurgeri, alterări, avarieri, substituiri, diluări, scăderi de masă peste toleranțele legale, se verifică conținutul expediției. Rezultatul verificării se consemnează într-un proces verbal
de constatare. Lipsa unui proces verbal de constatare probează faptul că la momentul expedierii vagoanelor, societatea reclamantă și-a îndeplinit obligațiile așa încât ul a preluat transportul în bune condiții, fără să facă observație în acest sens.
Rezultă așadar că, dacă în momentul preluării transportului de către vagoanele erau încărcate la cantitatea înscrisă în notele de greutate, și în scrisorile de trăsură, atunci lipsa de marfă nu a putut proveni decât în timpul transportului, atunci când ul avea detenția precară acesteia, fiind obligat să-i asigure paza juridică.
Față de considerentele arătate, urmează a admite acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta, și a dispune obligarea pârâtei către reclamantă la plata sumei de 222.943,12 lei/RON, reprezentând contravaloarea produselor petroliere constatate lipsă la destinație.
În temeiul art.274 Cod proc. civilă, urmează a obliga pârâta către reclamantă la plata sumei de 5.841 lei/RON, reprezentând cheltuieli de judecată reprezentând cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu expert.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta invocând ca motive de nelegalitate - faptul că hotărârea a fost dată cu încălcarea legii, respectiv Regulamentul de transport aprobat prin nr.OG41/1997.
De asemenea, susține pârâta că i s-a încălcat dreptul la apărare pentru că nu i s-a admis proba cu expertiză pentru a de lămuri situația de fapt. Pentru aceste motive pârâta a solicitat proba cu expertiză.
Expertul în raportul întocmit a concluzionat că, potrivit convingerii sale personale vagoanele nu sunt încărcate la cantitățile consemnate în actele de însoțire, iar deteriorarea sigiliilor este un act de diversiune cu premeditare ce se face din stația de încărcare sau pe traseul vagoanelor.
Analizând probele administrate în cauză instanța constată că:
Apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Cu privire la motivele de apel ce vizează nelegalitatea sentinței.
Verificând actele și lucrările dosarului se constată că sentința nu este lipsită de temei legal sau dată cu aplicarea greșită a legii, pentru că temeiul de drept al cererii de chemare în judecată și motivarea în drept a hotărârii au fost date în baza nr.OG41/2007 - care reglementează atragerea răspunderii juridice a ului pentru prejudiciul cauzat proprietarului mărfii, în situația în care vagoanele încărcate cu marfă poartă semne vizibile de violare.
Așa fiind aceste motive de apel sunt nefondate.
Pe fondul motivelor de apel:
Instanța urmează să înlăture analizele raportului de expertiză întocmit de pentru următoarele considerente:
1)Potrivit art.201 Cod proc.civilă- expertiza este un mijloc de dovadă la care instanța recurge în cazul în care pentru stabilirea adevărului este nevoie de lămurirea unor împrejurări de fapt pentru rezolvarea cărora se cer anumite cunoștințe de specialitate;
2)Rezultă din dispozițiile art.201 Cod proc.civilă că obiectul expertizei îl constituie împrejurări de fapt asupra asupra cărora expertului i se cere să-și exprime părerea, să dea lămuriri sau să le constate ca om de specialitate.Obiectul expertizei este limitatîn sensul că nu orice împrejurări de fapt trebuie supuse expertizei, cinumai acele împrejurări pentru a căror cunoaștere este necesară o pregătire specială și pe care judecătorul nu o posedă. Așa fiind rezultă că expertiza nu-i posibilă în probleme de drept, deoarece judecătorii sunt ei însuși specialiști în acest domeniu;
3)Instanța nu este legată de concluziile și părerile experților, aprecierea raportului de expertiză ca și celelalte mijloace de probă, este lăsată la aprecierea instanței. Instanța apreciind va înlătura în temeiul dispozițiilor legale sus citate concluziile raportului de expertiză, pentru că expertul nu a răspuns obiectivelor dispuse de instanță - deși reține că vagoanele au sosit cu urme de violare, ajunge așa după cum precizează în raport la "concluzia personală, că vagoanele nu sunt încărcate la cantitatea consemnată în actele de însoțire, iar deteriorarea sigiliilor este un act de diversiune cu premeditare ce se face din stația de încărcare sau pe traseul vagoanelor".
Situația reținută de expert nu este dovedită în cauză.
Astfel:
1) nu s-au făcut probe care să dovedească căvagoanele nu au fost încărcate la cantitățile consemnate în actele de însoțire.
Dimpotrivă, din actele întocmite la expediție și aflate la dosarul cauzei și care au fost predate pârâtului, se constată că vagoanele au fost cântărite pe cântare electronice la momentul expedierii și că nota de greutate iese în mod automat fără intervenția factorului uman.
De asemenea fiecare notă de greutate este verificată de inspectorul desemnta ca delegat neutru în relațiile comerciale ale pârâtei;
2)în ce privește actele de diversiunedespre care susține expertul că le-ar fi realizat reclamanta - adică sigiile au fost rupte intenționat de reclamantă la expediția mărfii, pe lângă căeste o afirmație gratuită nedovedită prin nici un mijloc de probă, ea este contrazisă de actele și lucrările dosaruluipentru că la momentul preluării transportului ii - respectiv pârâta - avea obligația de a verifica dacă reclamanta a aplicat sigiile. Neexistând nici o observație în acest sens formulată de, înseamnă că expeditorul și-a îndeplinit obligațiile de încărcare și sigilare ce-i revin;
3)cu privire la răspunderea ului:
a) Potrivit art.418 Cod comercial:"dacă ul primește lucrurile
de transport fără nici o rezervă, se presupune că ele nu prezintă vicii aparente de îmbalotare".
Rezultă că, din momentul preluării vagoanelor pentru a fi transportate la destinație, ul are detenția mărfii pe care trebuie să o transporte.
b) Faptul că vagoanele destinate au ajuns deteriorate, reprezintă dovada că pârâta, în calitatea sa de, nu a asiguratpaza juridicăa mărfii, încălcând dispozițiile imperativeale art.821 din Regulamentul de transport pe ferate:calea ferată care a primit la transport marfa cu scrisoare de trasură este răspunzătoare de executarea transportului și de integritatea mărfii pe întreg parcursul până la eliberare".
c) În cauză operează și prezumția instituită de art.83.3 din Regulamentul de transport aprobată prin nr.OG41/1997:"în cazul în care coletul sau mijlocul de transport a fost violat pe parcurs sau poartă urme de violare, se presupune până la proba contrară că mărfurile au fost avariate din vina ferate".
Din cele ce preced rezultă că, între prejudiciul cauzat reclamantei și neasigurarea mărfii de către există o legătură directă de cauzalitate.
În consecință, se constată că apelul este nefondat sub toate aspectele criticilor formulate, urmând ca în baza art.296 Cod procedură civilă să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul comercial declarat de apelanta pârâtă - SOCIETATEA NNAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ - - CFR MARFĂ - SUCURSALA - cu sediul în C, Bd.1 - 2. nr.2, jud.C, împotriva sentinței civile nr.2505/COM/04.05.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant - - " " - - cu sediul în C - DJ 226-, jud.C, ca nefondat.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 08 Mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red.jud.hot.
Red.jud.dec./09.05.2008
.gref.
4exemp./12 Mai 2008
Emis 2 com
Președinte:Eufrosina ChiricaJudecători:Eufrosina Chirica, Georgiana Pulbere
