Spete pretentii comerciale. Decizia 90/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
Nr. în format vechi 853/2006
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.90
Ședința publică din data de 19.02.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Florica Bodnar
JUDECĂTOR 2: Mioara Badea
GREFIER - -
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta-reclamantă, împotriva sentinței comerciale nr.950/15.03.2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 12.02.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea pentru a da posibilitate intimatei-pârâte să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 19.02.2008, când în urma deliberării a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelului de față, deliberând constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială la data de 9.09.2005 reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâta - SRL, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 4.636.660.230 lei reprezentând contravaloarea sumelor neachitate pentru prestația în baza contractului cadru de vânzare-cumpărare comercială în cuantum de 2.521.980.000 lei, la care se adaugă penalizări de întârziere în cuantum de 2.114.680.230 lei, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
La data de 9.11.2005 reclamanta depus la dosar cerere de actualizare sumei solicitată cu titlu de penalități, calculate de la data de 25.07.2003 și până la data de 06.09.2005, respectiv, majorarea penalităților până la suma de 292.801,878 RON (2.928.018.780 lei).
Prin sentința comercială nr.950/15.03.2006 pronunțată în dosarul nr- (nr.vechi 4695/2005) Tribunalul București - Secția VI-a Comercială a respins ca nefondată cererea formulată de reclamantă și a obligat- la plata către pârâtă sumei de 5000 lei RON, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a avut în vedere actele și lucrările cauzei, reținând în esență că în raport de prevederile contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 09.07.2003, reclamanta nu a făcut dovada livrării cantității de marfă a cărei contravaloare o solicită, întrucât avizele de însoțire a mărfii depuse la dosar nu poartă semnătura reprezentantului pârâtei.
În legătură cu aceste avize de însoțire a mărfii, tribunalul a reținut că atât la rubrica "vânzător" cât și la rubrica "cumpărător" figurează reclamanta, neexistând nici concordanță între cantitatea de marfă indicată în factură (2260 tone), cea rezultată din aceste avize de însoțire mărfii și cea indicată în contract (1600 tone).
Tribunalul a mai reținut că nu poate fi primită susținerea reclamantei în sensul că pârâta a acceptat tacit factura nr.-/2003 prin emiterea CEC-ului Seria - 302 nr.- din 18.07.2003, întrucât acest cec fost emis de pârâtă ca o garanție plății și nu ca un instrument de plată.
Referitor la adresa nr.35/26.01.2004 emisă de pârâtă, tribunalul a apreciat că aceasta nu are legătură cu prezenta cauză, întrucât aceasta vizează plata "lucrărilor executate" și nu mixturile asfaltice livrate.
Împotriva acestei sentințe, în termen și legal timbrat, reclamanta - SRL formulat apel solicitând admiterea apelului și obligarea intimatei la plata sumei de 463.666,23 lei reprezentând debit neachitat și penalități de întârziere în baza contractului de vânzare-cumpărare comercială nr.7/09.07.2003.
În motivarea apelului apelanta arătat în esență că din întreg probatoriul administrat în cauză rezultă, în mod incontestabil, următoarele:
-- SRL a livrat intimatei mixtura asfaltică în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.7/09.07.2003;
-- SRL a executat, de asemenea și lucrări de așternere a covorului asfaltic la punctul de lucru al debitoarei din Pipera -Tunari - de carting, în temeiul unui contract de execuție lucrări;
-- SRL fost principalul furnizor de mixtură asfaltică pentru realizarea obiectivului " de - Tunari";
-Nu a fost notificată de către debitoare prin nici un înscris în sensul contestării cantității de mixtură asfaltică livrată și facturată la data de 17.07.2003 cu factura fiscală nr.-, respectiv, 2260 tone, contravaloarea 3.899.693.000 lei vechi.
-Debitoarea a făcut plăți parțiale succesive ale acestei facturi, a achitat integral lucrările de așternere covor asfaltic, efectuând și alte plăți, astfel că, la data de 19.09.2003 soldul restant al singurei facturi rămasă de achitat era de 2.521.980.000 lei vechi la care se adaugă penalitățile de întârziere de 0,15% pe zi conform contractului, până la data efectivă a plății.
În susținerea apelului apelanta depus înscrisuri în copie.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea în tot a sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
În cauză, la propunerea apelantei a fost încuviințată și administrată proba cu expertiză contabilă.
La raportul de expertiză întocmit de expert, apelanta a formulat obiecțiuni, față de care expertul a depus la dosar "Răspuns".
La dosarul cauzei părțile au depus concluzii scrise.
Examinând apelul în raport de actele și lucrările cauzei, Curtea constată că este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Astfel, prin cererea introductivă, apelanta a solicitat obligarea intimatei la plata sumei de 4.636.660.230 lei reprezentând sumele neachitate pentru prestația efectuată în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.7/09.07.2003, și penalități de întârziere, invocându-se factura fiscală nr.-/17.07.2003 pentru o cantitate de 2260 tone mixtură asfaltică livrată în baza acestui contract.
Contractul cadrul de vânzare-cumpărare comercială nr.7 din 9.07.2003 a avut însă ca obiect vânzarea unei cantități totale de 1600 tone mixtură asfaltică (800 tone mixtură asfaltică tip și 800 tone mixtură asfaltică tip ) și nu cantitatea facturată de 2260 tone mixtură asfaltică a cărei contravaloare se solicită de către apelantă.
Potrivit contractului încheiat părțile au stabilit că documentul de atestare a cantității livrate este avizul de însoțire a mărfii, în care obligatoriu se va menționa cantitatea, livrarea produselor contractate urmând a se face în baza unei comenzi transmisă de către cumpărător. (art.2.2. și art.4.1).
De asemenea, părțile au stabilit că recepția cantitativă se va face la predarea mixturii asfaltice, în baza avizului de însoțire a mărfii, în prezența unui delegat al cumpărătorului.
Din probele administrate în cauză, respectiv raportul de expertiză contabilă, rezultă că în perioada 10.07.2003 - 16.07.2003, apelanta emis un număr de 38 avize de însoțire a mărfii, cantitatea totală evidențiată pe acestea fiind de 1125 tone mixtură asfaltică, la rubrica "cumpărător" fiind înscrisă denumirea furnizorului (în speță apelanta), identificându-se aceeași semnătură atât la rubrica "date privind expediția" cât și la rubrica "semnătura de primire".
Expertiza efectuată în cauză a concluzionat că, în urma verificării documentelor înaintate de părți și în conformitate cu prevederile contractuale nu a regăsit comanda ce trebuia întocmită de intimată în calitate de beneficiar, în baza căreia apelanta urma să livreze mixtura asfaltică, nefiind efectuată nici recepția cantitativă pentru o astfel de marfă.
De asemenea, expertiza a constatat o diferență de 600 tone mixtură asfaltică facturată de apelantă în plus față de cantitatea stipulată în contractul de vânzare-cumpărare nr.7/09.07.2003, fără să fie încheiat un act adițional la contractul încheiat sau să existe o comandă emisă în acest sens de către intimată.
De asemenea, potrivit expertizei contabile, intimata nu figurează în evidențele sale cu datorii față de apelantă.
Probele cauzei relevă că între părți s-au derulat și alte operațiuni decât cele de livrare a mixturii asfaltice și anume s-au derulat și operațiuni de așternere mixturi asfaltice, dar aceste operațiuni nu fac obiectul cauzei, situație în care nu sunt relevante înscrisurile anexate cererii de apel, respectiv ordinele de plată aflate la filele 15-17, care atestă achitarea unor sume reprezentând c/val. lucrări așternere mixturi asfaltice pistă carting Tunari și nu c/val. mixtură asfaltică livrată în baza contractului nr.7/09.07.2003.
Susținerile apelantei în sensul că intimata nu a contestat cantitatea de mixtură livrată și nici factura fiscală nr.- din 17.07.2003, nu pot conduce la admiterea apelului, în condițiile în care apelanta nu a făcut dovada livrării mărfii facturate cu respectarea celor convenite prin contractul încheiat și atâta timp cât expertiza nu a constatat că în evidențele intimatei apare înregistrată vreo sumă cu titlu de debit față de apelantă.
În considerarea celor arătate, Curtea constată că sentința atacată este legală și temeinică, instanța de fond reținând în mod corect situația de fapt și făcând o aplicare corectă a dispozițiilor legale, astfel că, în baza art.296 Cod pr.civ. Curtea va respinge apelul ca nefondat.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată de către intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge apelul formulat de apelanta cu sediul în Comuna Adunații, Județul G, împotriva sentinței comerciale nr.950/15.03.2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, cu sediul în B,-, sector 5, ca nefondat.
Ia act că intimata nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 19.02.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored.
4 ex.
Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte -
Președinte:Florica BodnarJudecători:Florica Bodnar, Mioara Badea