Spete pretentii comerciale. Decizia 92/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 92
Ședința publică din 6 mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR 2: Csaba Bela Nasz
GREFIER: -
S-a luat în examinare apelul declarat de chematul în garanție Ministerul Sănătății Publice B împotriva sentinței civile nr. 1318 din 5 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu reclamanta intimată I și pârâtul intimat Spitalul Clinic Județean de Urgență
La apelul nominal nu se prezintă părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează faptul că apelantul Ministerul Sănătății Publice a depus precizări prin registratura instanței în data de 18 aprilie 2008.
Văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1318 din 5 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis acțiunea principală formulată de reclamanta - I în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență T și chematul în garanție Ministerul Sănătății Publice
A obligat pârâtul la plata sumei de 409.679,37 RON, reprezentând contravaloare marfă și penalități de întârziere, precum și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 7.283,32 RON.
A admis cererea de chemare în garanție și a obligat chematul în garanție la plata către pârât a sumei de 409.679,37 RON, reprezentând contravaloare marfă și penalități de întârziere, precum și cheltuieli de judecată în sumă de 7.283,32 RON.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că între reclamanta și pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență T au fost încheiate două contracte de furnizare de produse pentru marfă în sumă totală de 299.848,79 RON, în temeiul cărora produsele cu au făcut obiectul contractelor au fost livrate pârâtului.
Prin cererea de chemare în judecata reclamanta a solicitat obligarea pârâtului atât la plata debitului cât și la plata penalităților de întârziere calculate în temeiul clauzei contractuale cuprinsă la art. 24 pct. 2 și art. 19 pct. 1 din contractele încheiate, ca urmare a întârzierii la plata creanței.
Pârâtul nu a contestat existența debitului solicitat de reclamantă și a arătat că obligația de plată nu a fost onorată din motive obiective, respectiv lipsa fondurilor financiare pe care trebuia să le asigure și cărora li s-a adresat în acest sens, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Pârâtul a formulat o cerere de chemare în garanție în baza art. 60 Cod procedură civilă prin care a solicitat obligarea la plata debitului datorat reclamantei, cerere pe care instanța a constatat-o întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 17 din nr.OUG 72/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, stingerea obligațiilor de plată ale spitalelor, înregistrate până la data de 31.12.2005 față de furnizorii de medicamente, materiale sanitare, alți furnizori de bunuri și servicii, se realizează eșalonat. Plata obligațiilor se efectuează din veniturile proprii ale și în completare de la bugetul de stat prin transferuri către bugetul fondului din sumele prevăzute în bugetul aprobat al în programul de administrație sanitară și politici de sănătate.
Creanța solicitată prin prezenta cerere s-a apreciat că este rezultatul livrării unor produse medicale în anii 2004 și 2005 și deci reprezintă o obligație a spitalului înregistrată până la data de 31.12.2005 așa cum pretind dispozițiile art. 17 din nr.OUG 72/2006. Același act normativ statuează că plățile se fac din veniturile proprii ale și în completare de la bugetul de stat.
S-a menționat că până la data înregistrării prezentei cereri nu a alocat nici o sumă pârâtului în vederea stingerii obligației de plată pe care o avea față de reclamantă și nici nu a făcut dovada din care să rezulte că a efectuat demersuri în vederea obținerii sumelor necesare de la bugetul de stat.
S-a susținut că din corespondența depusă la dosarul cauzei rezultă faptul că pârâtul și-a îndeplinit obligațiile legale de a solicita să i se aloce sumele necesare în vederea achitării produselor medicale livrate, adresându-se autorităților competente, și Casei de Asigurări de Sănătate T, căreia i-a transmis chiar un memoriu detaliat privind situația datoriilor și a achitării facturilor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal chematul în garanție Ministerul Sănătății Publice B, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței, iar pe fond să se respingă acțiunea.
În motivarea apelului, apelantul Ministerul Sănătății Publice Bas usținut că potrivit dispozițiilor art. 3 din Ordinul Ministrului Sănătății Publice nr. 1419/2006 pentru aprobarea Metodologiei privind condițiile și modalitatea de stingere a obligațiilor de plată ale unităților sanitare cu paturi, înregistrate până la data de 31 decembrie 2005, plata datoriilor se face eșalonat și nu dintr-o dată.
S-a apreciat că în aceste condiții hotărârea judecătorească este dată cu încălcarea dispozițiilor legii în vigoare. În acest mod se creează posibilitatea unui singur furnizor să își recupereze dintr-o dată toată datoria, în timp ce alți furnizori, cu datorii mai vechi nu au posibilitatea de a-și recupera propriile datorii. Se motivează că se încalcă drepturile celorlalți furnizori care au datorii mai vechi, dar care riscă să primească fondurile mai târziu deși prevederile ordinului menționau că datoriile se sting în ordine cronologică.
În ceea ce privește invocarea nr.OUG 72/2006, s-a menționat că aceasta prevede următoarele: "condițiile de stingere a obligațiilor de plată se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătății publice și al președintelui CNAS", iar Ordinul Ministerului Sănătății Publice nr. 1419/2006 pentru aprobarea Metodologiei privind condițiile și modalitatea de stingere a obligațiilor de plată ale unităților sanitare cu paturi, înregistrate până la data de 31 decembrie 2005, face referire numai la datoriile până la 31 decembrie 2005, așa cum rezultă, de altfel și din titlu.
Pe de altă parte, s-a menționat că Ordinul nr. 1419/2006 prevede condiții clare în care se poate face decontarea datoriilor, neputând a fi admis faptul că orice datorie poate fi acoperită. Astfel, punctul 3 din metodologie prevede că unitățile sanitare cu paturi care îndeplinesc condițiile menționate la pct. 2 au obligația ca, în termen de 7 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii, să prezinte caselor de asigurări de sănătate anumite situații expres prevăzute. Sa precizat că metodologia invocată, după ce stabilește etape distincte, menționează că "în limita creditelor deschise, pe baza documentelor menționate și a actului adițional încheiat, casele de asigurări de sănătate virează în contul unității sanitare cu paturi sumele aferente efectuării plăților către furnizorii și/sau regularizării, constând din reîntregirea fondurilor realizate pentru servicii medicale în anul 2006.
S-a arătat că în situația în care casele de asigurări de sănătate virează sumele aferente plății obligațiilor restante, unitățile sanitare cu paturi au obligația să justifice utilizarea sumelor primite, scop în care prezintă caselor de asigurări de sănătate, în termen de 48 de ore de la data efectuării plăților, copii ale ordinelor de plată și ale extraselor de cont (punctul 15 din metodologie).
S-a susținut că admiterea cererii de chemare în garanție s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale invocate. Astfel, Casele de Asigurări sunt cele care virează bani spitalelor și nu Ministerul Sănătății Publice. Apelantul a arătat că instanța a obligat însă, în mod direct la plată chiar Ministerul Sănătății Publice.
Prin notele de ședință formulate, pârâtul intimat Spitalul Clinic Județean de Urgență a solicitat respingerea apelului formulat de Ministerul Sănătății Publice împotriva sentinței civile nr. 1318 din 5 octombrie 2007 cu mențiunea că obligația de plată față de creditoarea a fost stinsă prin plată.
În ceea ce privește plata penalităților de întârziere și a cheltuielilor de judecată pretinse, pârâtul intimat Spitalul Clinic Județean de Urgență a arătat că Ministerul Sănătății Publice trebuie să aloce sumele de bani în acest sens că instituția sa nu are prevăzute fonduri cu destinația respectivă în bugetul de venituri și cheltuieli.
Prin răspunsul la notele formulate de pârâtul intimat, apelantul Ministerul Sănătății Publice a specificat că în ceea ce privește plata penalităților, atât art. 192 din Legea nr. 95/2006 cât și Ordinul comun al Ministrului Sănătății Publice și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1419/2006, privind aprobarea Metodologiei privind condițiile și modalitatea de stingere a obligațiilor de plată ale unităților sanitare cu paturi, înregistrate până la data de 31 decembrie 2005 prevăd numai plata datoriilor restante și nu și a penalităților. Prin urmare, pretențiile spitalului nu au temei legal.
Cu privire la plata cheltuielilor de judecată, la acestea poate fi obligat doar pârâtul, Spitalul Clinic Județean de Urgență, în conformitate cu prevederile art. 274 Cod procedură civilă.
Examinând apelul declarat de chematul în garanție Ministerul Sănătății Publice, prin prisma motivelor de apel invocate, a dispozițiilor art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă, cât și din oficiu, se reține că este întemeiat urmând să fie admis, pentru următoarele considerente:
Conform ordinelor de plată nr. 2238 din 18 octombrie 2007 și nr. 4097 din 27 decembrie 20097 și extraselor de cont din data de 18 octombrie 2007 și 27 decembrie 2007, pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență Taa chitat suma de 299.848,75 lei reprezentând preț marfă.
Față de cele reținute apelul chematei în garanție este întemeiat doar în ceea ce privește exonerarea sa de plata debitului principal.
Referitor la plata penalităților de întârziere în sumă de 109.830,50 lei, se constată că în mod nefondat apelantul Ministerul Sănătății Publice a susținut că art. 192 din Legea nr. 95/2006 și Ordinul comun nr. 1419/2006 al Ministrului Sănătății Publice și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate prevăd plata datoriilor restante și nu și a penalităților.
Instanța reține că penalitățile de întârziere au fost pretinse de către reclamanta intimată în baza art. 24.2 din contractele de furnizare produse nr. 58/2005 și nr. 7352/2004 încheiate cu pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență T și nu în baza textelor legale invocate de apelant.
În ceea ce privește plata penalităților de întârziere, se constată că în speță sânt aplicabile dispozițiile art. 969 cod civil potrivit căruia "Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante".
Pentru aceste motive, în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, urmează să admită apelul declarat de chematul în garanție Ministerul Sănătății Publice împotriva sentinței civile nr. 1318 din 5 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu reclamanta intimată. și cu pârâtul intimat Spitalul Clinic Județean de Urgență T, să schimbe în parte hotărârea apelată în sensul că înlătură obligația chematului în garanție Ministerul Sănătății Publice B la plata către Spitalul Clinic județean de Urgență Tad ebitului principal în sumă de 299.848,79 RON, menținând în rest dispozițiile hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de chematul în garanție Ministerul Sănătății Publice, cu sediul în B,--3, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 1318 din 5 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu reclamanta intimată, cu sediul în I,- și cu pârâtul intimat Spitalul Clinic Județean de Urgență T, cu sediul în-.
Schimbă în parte hotărârea apelată în sensul că înlătură obligația chematului în garanție Ministerul Sănătății Publice B la plata către Spitalul Clinic Județean de Urgență Tad ebitului principal în sumă de 299.848,79 RON.
Menține în rest dispozițiile hotărârii atacate.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 6 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
-
Red. /06.06.2008
Dact. /09.06.2008 - 2 ex.
Primă instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Maria Ofelia GavrilescuJudecători:Maria Ofelia Gavrilescu, Csaba Bela Nasz
