Spete pretentii comerciale. Decizia 93/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 93/
Ședința publică din 07 2009
Completul compus din:
- - Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea apelului promovat de ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - INSURANCE - SUCURSALA M, J/-, CUI -, cu sediul în Târgu-M nr.4, împotriva sentinței comerciale nr. 1020 din 17 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta-apelantă prin consilier juridic, lipsă pârâta- intimată - SRL Reghin.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că apelul este declarat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 1933 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.
Reprezentanta apelantei-reclamante declară că nu are alte cereri în probațiune.
Instanța închide faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului, modificarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii formulate de societatea reclamantă.
După terminarea dezbaterilor, dar înainte de închiderea ședinței de judecată, s-a prezentat pentru intimata-pârâtă - SRL Reghin avocat, care a cerut respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu obligarea apelantei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată, conform art.274 Cod procedură civilă. În acest sens, depune copia ordinului de plată nr.777/02.06.2006 în sumă de 8000 lei, prin care face dovada onorariului avocațial.
CURTEA,
Prin sentința nr. 857 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș la data de 15.05.2007 în dosarul nr-, s-a respins cererea formulată de reclamanta -. - în contradictoriu cu pârâta -. SRL.
În esență, s-a reținut că reclamanta și-a modificat temeiul juridic al pretențiilor sale dintr-o acțiune bazată pe răspunderea contractuală într-acțiune în repetațiune fundamentată pe cvasi contract- plată nedatorată cu încălcarea dispozițiilor art. 132 alin. 1. pr civ. fiind decăzută din dreptul de a-și preciza sau modifica cererea. Fundamentată pe dispozițiile art. 942, 948 și 953. civil, cererea de chemare în judecată este prescrisă în raport de dispozițiile art. 7 alin. 3 din Decretul Lege nr. 167/1958, momentul producerii riscului asigurat fiind la 10.07.2004 iar cererea a fost introdusă peste termenul de 2 ani, respectiv la 15.12.2006.
Prin Decizia nr. 16/A/14.02.2008, Curtea e Apel Tg. Maa dmis apelul reclamantei, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare, reținând că momentul de la care curge termenul de prescripție este cel al efectuării plății, respectiv, 28-30.12.2004, termen în raport de car, cererea nu este prescrisă chiar și în ipoteza în care s-ar reține că raporturile izvorăsc dintr-un raport de asigurare.
Prin decizia nr. 2517/23.09.2008, ÎCCJ a respins recursul formulat de pârâtă.
În rejudecare, prin sentința nr. 1020 pronunțată la data de 17.04.2009, s-a respins ca nefondată acțiunea comercială a reclamantei împotriva pârâtei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prima problemă pusă în discuție a fost lămurirea temeiului pe care reclamanta și-a întemeiat pretențiile. Din acest punct e vedere se arată că acțiunea inițială a reclamantei era o acțiune în executare contractuală care viza tocmai obligația reclamantei și nu aducea în discuția obligația pârâtei, car, constând doar în plata primei de asigurare, fusese îndeplinită. Ulterior, reclamanta și-a modificat temeiul juridic ca fiind instituția plății nedatorate constând în aceea că, reclamanta a făcut plata din eroare pe considerentul că la data încheierii contractului nu se știa că producția de mere era deja compromisă ca urmare a grindinii care avusese loc la data de 05.05.2004. O asemenea situație atrage, de altfel, și rezilierea de drept contractului în temeiul art. 14 din Legea nr. 136/1995. Sub ambele aceste argumentații ale reclamantei s-a considerat că acțiunea este nefondată. Astfel, cele două abordări în drept, instituția plății nedatorate și rezilierea contractului, se exclud și nu trebuie confundate, ele nu pot coexista, nu se suprapun. Consecințele juridice ale unei plăți nedatorate sunt abordate de legiuitor fără vreo legătură cu existența sau executarea vreunui contract (fiind un fapt licit - izvor de obligații). Ori, reclamanta susține că a achitat indemnizația de asigurare din eroare, admițând că respectivul contract de asigurare s-a încheiat în mod valabil și că doar plata indemnizației s-a făcut într-o necunoaștere a condițiilor în care a avut loc. Poziția succesiv modificată a reclamantei în această privință conține însă oscilații care se contrazic. Situația grindinii anterioare încheierii contractului era cunoscută de aceasta, fiind consemnată în raportul inspecției de risc din 14.05.2004 întocmit anterior încheierii contractului. În mod logic, se apreciază că părțile au înțeles să aibă în vedere ca obiectul asigurării să-l constituie partea de cultură neafectată de grindină. Pe tot parcursul procesului, reclamanta a omis abordarea problemei producerii riscului asigurat din noaptea de 9/10.06.2004 întrucât pe acesta este fundamentat dosarul de daune și în temeiul căruia s-au făcut plățile din perioada 16-30 2004. Nu se poate reține nici intervenirea rezilierii de drept a contractului ca urmare a aceluiași eveniment din 05.05.2004, deoarece, asemenea situații nu pot fi, conform art. 14 din Legea nr. 136/1995 decât cele inexistente la momentul încheierii contractului, ori, la momentul încheierii contractului evenimentul invocat de reclamantă se produsese deja iar aceasta avea cunoștință de producerea lui.
Împotriva sentinței a formulat apel reclamanta arătând că în mod greșit prima instanță a considerat că situațiile prevăzute la art. 14 din Legea nr. 136/1995 nu pot fi decât cele inexistente la momentul încheierii contractului și care intervin ulterior întrucât textul legal prevede ca și cauză de reziliere de drept intervenirea situației înainte de începerea obligației asiguratorului care nu poate fi anterioară datei convenite de părți prin contract - 19.05.2004, iar riscul asigurat s-a produs la 05.05.2004. Se mai arată că în conformitate cu art. 5 lit. j din contract, nu se menține în asigurare suprafața pe care cultura a fost deja dăunată înainte de încheierea asigurării, oricare ar fi cauza dăunării.
Pârâta nu a formulat întâmpinare însă prin reprezentantul său legal în fața instanței a solicitat, oral, respingerea apelului ca nefondat.
Examinând apelul prin prisma motivelor invocate dar și a aspectului devolutiv al acestei căi de atac, instanța constată că acesta este fondat.
Astfel, părțile au încheiat contractul de asigurare la data de 14.05.2004, iar î art. 7.1 s-a prevăzut intrarea în vigoare a acestuia la un alt termen decât cel al perfectării contractului ca regulă generală. Conform acestui articol, "asigurarea intră în vigoare după 5 zile de la expirarea zilei în care s-au îndeplinit cumulativ următoarele condiții:
-s-au plătit asiguratorului primele de asigurare, sau, după caz, prima a acestora, ori s-a operat în bancă în contul asiguratorului virarea primelor de asigurare;
-s-a încheiat contractul de asigurare;
-s-a efectuat inspecția de risc."
Cum prima de asigurare s-a plătit la 14.05.2004, contractul s-a încheiat la aceeași dată la fel și raportul de risc, asigurarea a intrat în vigoare la data de 19.05.2004.
Conform art. 14 din Legea nr. 136/1995, dacă, înainte de a începe obligația asiguratorului, riscul asigurat s-a produs sau producerea lui a devenit imposibila, precum și în cazul în care, după începerea obligației asiguratorului, producerea riscului asigurat a devenit imposibila, contractul se reziliază de drept.
Așadar, rezilierea de drept în situația prevăzută mai sus presupune ca riscul asigurat să se fi produs în perioada 14-19.05.2004, înainte de a începe obligația asiguratorului. Apelanta susține că riscul asigurat s-a produs la data de 5.05.2004, înainte de a începe obligația sa însă această interpretare nu este întemeiată întrucât la acea dată nu exista "un risc asigurat" și nici vreo "obligație a asiguratorului care nu începuse", toate acestea făcând parte din contractul încheiat ulterior, la 14.05.2004.
Mai mult, în raportul inspecției de risc nr. 2204/14.05.2004, s-a menționat evenimentul produs la 05.05.2004 (grindină), arătându-se că daunele sunt nesemnificative și s-a ținut cont la stabilirea producției asigurate la hectar. Conform contractului de asigurare, obiectul acestuia l-a constituit o suprafață de 150,65 Ha cu o producție medie/ha asigurată de 25.000 kg. În consecință, părțile au avut în vedere la data încheierii contractului daunele produse la 05.05.2004, stabilind obiectul asigurării în raport de acesta (și, implicit, primele de asigurare).
Din conținutul dosarului de daună din 12.07.2004, rezultă cu evidență faptul că acesta s-a deschis pentru evenimentul asigurat produs la 09.07.2004 și nicidecum pentru evenimentul (neasigurat) din data de 05.05.2004, reclamanta achitând o despăgubire de 474.547,50 lei. Așa fiind, nu se poate pune problema aplicabilității excluderii prevăzute de art. 5 lit. j din contract.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că apelul este nefondat, sentința instanței de fond fiind temeinică și legală, motiv pentru care el va fi respins a atare.
Cât privește cheltuielile de judecată solicitate de intimată constând în onorariul avocațial, întrucât nu există o concordanță între numărul contractului de asistență judiciară din împuternicirea avocațială și cel din ordinul de plată iar un asemenea contract nu a fost anexat, se constată că nu s-a făcut dovada efectuării cheltuielilor de judecată în acest dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - INSURANCE - SUCURSALA, cu sediul în Târgu-M nr.4, împotriva sentinței nr.1020 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș la data de 17.04.2009 în dosarul nr-.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 1: Nemenționat
-
GREFIER,
red.
tehnored. BI/4ex
jud.fond:
-11.01.2010-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DIN DECIZIA nr. 93/
Pentru motivele care se vor arăta în cuprinsul deciziei:
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - INSURANCE - SUCURSALA M, cu sediul în Târgu-M nr.4, împotriva sentinței nr.1020 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș la data de 17.04.2009 în dosarul nr-.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 07 2009
ss.
ss.
GREFIER
Pentru conformitate,
Grefier
- s-a anulat chitanța nr.-/27.11.2009 în sumă de 2,00 lei și un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
