Spete pretentii comerciale. Decizia 95/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.95
Ședința publică din 22 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 2: Surdu Oana
JUDECĂTOR 3: Grosu Cristinel
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta - reclamantă "" B, cu sediul în, Calea Națională, nr. 41, județul B,împotriva sentinței nr. 1133 din 5 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal(dosar nr-), în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă - intimată " ROMANIA" B, cu sediul în B, Șoseaua--180, sector 1.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit toate părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constată că recurenta făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.678,37 lei conform nr. 44/18.01.2010 aferentă recursului și deși lipsește, a solicitat, printre altele, a se da eficiență prevederilor art.242 al.2 din Codul d e procedură civilă și socotindu-se lămurită, în temeiul art.150 din Codul d e procedură civilă, declară dezbaterile închise, rămânând în pronunțare asupra recursului ce constituie obiectul prezentului dosar.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani, la data de 25.06.2008 reclamanta "" Bac hemat în judecată pe pârâta " România" B, solicitând obligarea acesteia la plata sumelor de 105.457, 10 lei cu titlu de preț, suma de 9.526, 00 lei cu titlu de dobândă legală, conform art. 43 Cod comercial și obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, totalul pretențiilor fiind de 114.983, 10 lei.
În fapt, s-a arătat că "" B - în calitate de furnizor a livrat la sucursala societății " România" Boc antitate de 1.514, 385 kg sfeclă de zahăr în valoare totală de 174.805, 47 lei, conform facturii fiscale nr. -/29.12.2006 (factură acceptată fără obiecțiuni), a avizelor de însoțire a mărfii și a adeverințelor de primire, confirmate și ștampilate de " România"
A mai arătat reclamanta că o datorie urmată de plată înseamnă o recunoaștere de datorie, deci debitoarea nu numai că a acceptat factura emisă de creditoare, data înregistrat - o și în evidențele contabile.
A solicitat ca instanța să constate raporturile juridice între părți, întinderea drepturilor și obligațiilor asumate în cadrul relației comerciale fundamentată pe factura fiscală nr. -/29.12.2006, emisă în baza contractului nr. 607/29.03.2006, factură acceptată de către pârâtă, cu mențiunea să plătească contravaloarea produsului livrat, minimum 75% din valoarea facturii emise până la data de 31.01.2007, dată privind încheierea campaniei de procesare a sfeclei de zahăr, iar diferența rămasă de plată să o achite cel târziu la data de 31.03.2007.
Conform art. 7201Cod procedură civilă, cu adresa nr. 480/18.03.2008 creditoarea a convocat debitoarea la conciliere directă, comunicându-i în scris pretențiile și temeiul lor legal. Cu toate acestea debitoarea nu a dat curs invitației la conciliere directă.
Creditoarea și-a întemeiat cererea în drept, pe prevederile art. 969, 1068, 1069 și 1073 cod civil și art. 43, respectiv 46 din Codul Comercial.
Cererea a fost legal timbrată la valoare și însoțită de înscrisurile invocate (fila 5 - fila 23 dosar). Cauza provine dintr-un litigiu inițial ce a făcut obiectul dosarului nr-, în care a avut poziția de cerere reconvențională în pretenții față de cererea principală în pretenții a pârâtei din prezenta cauză.
S-a dezbătut în acel fond, numai problema instanței competente să arbitreze litigiul.
Cererea care a investit instanța și care a rezultat în urma disjungerii este precizată la filele 36 - 37 dosar, timbrată la fila 67 dosar.
Astfel, " România" a solicitat să fie obligată "" B să înregistreze în evidențele sale contabile suma de 105.457,09 lei, conform facturii fiscale nr. -/04.12.2006 și de asemenea să oblige "" B la plata sumei de 105.457,09 lei reprezentând contravaloare servicii de recoltare sfeclă efectuate pentru ""
Consideră că nu pot fi reținute apărările "" B, privind faptul că aceasta nu ar fi beneficiat de serviciile de recoltare facturate prin factura fiscală nr. -/04.12.2006, în valoare de 105.437, 09 lei și presupusa inopozabilitate față de aceasta a rapoartelor de muncă invocate de subscrisa și atașate cererii reconvenționale, întrucât rapoartele de muncă, privind recoltarea unei suprafețe de 139,34 ha, coroborat cu predarea de creditoare a sfeclei de zahăr, fac dovada că s-a prestat de către " România" B, serviciile de recoltare facturate cu factura fiscală nr. -/04.12.2006.
Astfel, dacă "" B pretinde că nu a beneficiat de serviciile de recoltare, dar în același timp a livrat sfecla de pe cele 139, 34 ha trebuie să dovedească cum a efectuat recoltarea, însă o asemenea dovadă nu a fost făcută. În aceste condiții " România" B, a solicitat admiterea cererii reconvenționale astfel cum a fost precizată, să se constate că " România" Bap restat pentru "" B servicii de recoltare mecanizată a sfeclei de zahăr de pe o suprafață de 139, 34 ha în perioadele 01.10. - 04.10.2006, 26.10. - 27.10. 2006, în valoare de 105.457, 09 RON, conform facturii fiscale nr. -/04.12.2006 și de asemenea, să se constate de către instanță că "" B nu a achitat nici până la data introducerii cererii de chemare în judecată, suma de 105.457, 09 RON, conform facturii fiscale nr. -/04.12.2006. solicitând obligarea "" B să înregistreze în evidențele sale contabile suma de 105.457,09 RON și să plătească suma de 105.457, 09 RON.
Prin întâmpinare, "" Bas olicitat respingerea apărărilor ca neîntemeiate și nefondate, formulate de pârâta " România" B și respingerea cererii reconvenționale, pentru următoarele considerente:
Cu privire la solicitarea pârâtei - reclamante " România" de obligare a "" B, la înregistrarea în evidențele contabile suma de 105.457, 09 lei, conform facturii fiscale nr. -/04.12.2006 și la plata acestei sume conform facturii menționate, a susținut că această sumă reprezintă contravaloarea serviciilor de recoltare sfeclă efectuate, iar "" Baa cceptat la plată această factură, prin aplicarea ștampilei societății, aceste apărări fiind neîntemeiate și nedovedite.
Susținerea pârâtei că factura de prestări servicii nr. -/04.12.2006 a fost acceptată și ștampilată este de rea - credință, această factură a fost transmisă prin poștă, factură ce nu a fost acceptată la plată și nici nu are aplicată ștampila societății, așa cum susține " România" Pe factură, arată "" B, este aplicată ștampila de înregistrare, dar a fost restituită debitoarei de două ori, respectiv cu adresa nr. 424/01.03.2007 și 1357/02.06.2007, menționând expres și motivul refuzului ori returnării facturii. Precizează că, factura nu face probă în contra destinatarului, decât numai dacă este acceptată, conform disp. art. 46 Cod comercial. Pentru ca factura să-i fie opozabilă ca instrument probator, beneficiarul prestărilor de servicii, respectiv "" B, trebuia să restituie prestatorului " România" B, factura acceptată.
Prin sentința nr. 1133 din 5 noiembrie 2009, Tribunalul Botoșani - Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal a admis acțiunea și a obligat pârâta. "" B să plătească reclamantei " România" B suma de 105.457,10 ron reprezentând contravaloare servicii de recoltare sfeclă de zahăr.
A reținut instanța că între reclamanta "" B și pârâta " România" B s-a încheiat un contract de prestări-servicii recoltare sfeclă nr. 4100/25.05.2006, în baza căruia s-a procedat la recoltarea parțială a culturii de sfeclă însămânțată și îngrijită de către partea adversă pe terenurile a două ferme în baza unui contract ulterior.
Concret, deși convenția părților s-a încheiat pentru prestări servicii pe o suprafață de 170 ha în data de 25.09.2006, părțile convenind ca după terminarea lucrărilor să se emită de către prestator o factură și să se întocmească un raport de activitate pentru a fi confirmat de beneficiar, executarea propriu-zisă a contractului a fost parțială. În condițiile în care nu s-au solicitat sancțiuni, ci
s-au făcut doar apărări cu privire la limitele executării, instanța a reținut că, potrivit martorilor audiați pentru ambele părți și înscrisurilor prezentate s-a efectuat de către reclamantă lucrarea de recoltare la prețul solicitat, probele deși aparent contradictorii, completându-se în sensul că, reclamanta a efectuat recoltarea de pe suprafața de 139 ha din cele 170 ha convenite conform filei 124 dosar, iar restul suprafeței, de pe care cultura nu a putut fi ridicată cu utilajele reclamantei a fost recoltat de altă societate, conform declarației de la fila 123 dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta "" B arătând, în esență, că din modul de redactare a sentinței primei instanțe nu rezultă motivarea în drept iar situația de fapt a fost reținută defectuos.
Recursul care, în drept, se încadrează conform art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod procedură civilă, este întemeiat.
În primul rând, constată instanța de recurs că hotărârea tribunalului, prin modul de redactare încalcă flagrant prevederile art. 261 Cod procedură civilă.
Astfel, în prima parte a considerentelor instanța descrie foarte amplu pretențiile "" față de " România", precum și raportul juridic litigios după care, cu o motivare ambiguă, precizează calitatea procesuală a părților din prezenta cauză precum și pretențiile deduse judecății.
Ori, potrivit art. 261 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă "hotărârea va cuprinde obiectul cererii și susținerile, în prescurtare ale părților cu arătarea dovezilor".
În maniera în care a procedat prima instanță, dreptul de acces la justiție este pus sub semnul îndoielii, în condițiile în care unui act autentic de natura hotărârii judecătorești îi lipsește claritatea și conciziunea.
În al doilea rând, considerentele pe care se sprijină hotărârea primei instanței sunt lapidare, în sensul că, deși se reține o aparentă contradicție a probelor, nu se motivează cum și pe baza căror probe s-a format convingerea admiterii acțiunii și de ce au fost înlăturate probele în apărare.
De asemenea s-a reținut emiterea unei facturi "pentru serviciul de transport" iar un dispozitiv s-au reținut "servicii de recoltare sfeclă de zahăr".
În forma în care a fost redactată, fiind neclar reținute obiectul cererii și susținerile prescurtate ale părților, precum și motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru s-au înlăturat cererile părților, instanța de recurs se află în imposibilitate de a verifica legalitatea hotărârii pronunțate.
Cum această situație echivalează cu necercetarea fondului pricinii,Curtea, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va casa sentința atacată cu trimitere pentru reluarea judecății la prima instanță, ocazie cu care tribunalul va respecta prevederile art. 261 Cod procedură civilă cu privire la cuprinsul hotărârii judecătorești.
De altfel, în cauza Gheorghe împotriva României, hotărârea din 15 martie 2007, CEDO a stabilit că, în procesul de redactare a hotărârii, judecătorul nu este obligat să răspundă detaliat fiecărui argument invocat de reclamant, dar are obligația de a răspunde explicit și nemijlocit tuturor aspectelor esențiale cauzei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta - reclamantă "" B, cu sediul în, Calea Națională, nr. 41, județul B,împotriva sentinței nr. 1133 din 5 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal(dosar nr-), în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă - intimată " ROMANIA" B, cu sediul în B, Șoseaua--180, sector 1.
Casează sentința nr. 1133 din 5 noiembrie 2009 a Tribunalului Botoșani - Secția comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal și trimite cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. - -
Jud.fond:
Tehnodact.
16.02.2010/2 ex.
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Surdu Oana, Grosu Cristinel
