Spete pretentii comerciale. Decizia 967/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 967/R-

Ședința publică din 17 octombrie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Gina Achim judecător

JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu

JUDECĂTOR 3: Corina Georgeta

Grefier:

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta - intimată - - R, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva deciziei nr.10/23.06.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimată fiind - SRL, cu sediul în Râmnicu V,-, -1,.C,.2,.9, județul

La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul este legal timbrat prin anularea taxei de timbru în sumă de 20 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 10 octombrie 2008, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea nr.4877/2006, înregistrată la Judecătoria -.V la data de 02.06.2006, reclamanta -.V a chemat în judecată pe pârâta -.V, solicitând instanței să anuleze încheierea de învestire cu formulă executorie a filei CEC seria - 300 - -, să anuleze executarea actului respectiv, să anuleze încheierea de încuviințarea a încheierii, să dispună încetarea executării și, de asemenea, să dispună suspendarea formelor de executare, în temeiul art.400 alin.1 Cod pr.civilă.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că a închiriat de la pârâtă, la data de 13.09.2004, un spațiu comercial d e 120 situat în -.V, spațiu în legătură cu care au fost promovate ulterior mai multe acțiuni în justiție prin care pârâta a cerut evacuarea reclamantei. Reclamanta a obținut hotărâre definitivă și irevocabilă favorabilă ei și în aceste condiții, la data de 04.05.2006, pârâta a completat în fals fila CEC seria - 300 - - pentru suma de 78.751 lei noi și a depus-o spre decontare la BCR - - Sucursala V, deși nu a existat din partea pârâtei nicio prestație de valoarea sumei înscrise în fila CEC.

În baza filei CEC, la data de 01.06.2006, pârâta a înființat poprirea pe conturile debitoarei pentru suma de 78.751 Ron, reprezentând debit, plus suma de 7.900 Ron, reprezentând cheltuieli de executare silită.

La data de 04.07.2006, reclamanta și-a precizat acțiunea ca fiind opoziție la executare, întemeiată pe dispozițiile Legii nr.59/1934.

Prin sentința nr.4371/10.10.2006, Judecătoria -. a respins opoziția la executare, reținând următoarele:

La data de 13.09.2004, între părți a intervenit contractul de locațiune nr.1268, prin care - - a închiriat în favoarea - SRL, pentru o perioadă de 1 an, suprafața de 120 situată în Complexul comercial, pentru o chirie de 3 Euro/

La data de 30.09.2005, la expirarea contractului, - SRL a fost înștiințată de către - - cu privire la faptul că, pentru prelungirea contractului, va trebui să plătească o chirie de 8 Euro/.

- SRL nu a fost de acord cu condițiile impuse de cocontractant și în aceste condiții, - - a organizat o licitație pentru închirierea spațiului respectiv, licitație în urma căreia a încheiat contractul de locațiune nr.1371/09.11.2005, prin care a închiriat spațiul în favoarea - GRUP SRL pentru o perioadă de 3 ani.

- SRL a refuzat însă să elibereze spațiul, ceea ce a determinat-o pe - GRUP SRL să renunțe la contract.

În aceste condiții, - - a completat fila CEC seria - 300 - -, lăsată ca garanție de către - SRL, pentru suma de 78.651 lei.

Niciuna dintre părțile din speță nu a contestat faptul că fila CEC a fost lăsată drept garanție, însă, în vreme ce - SRL invocă dispozițiile art.10 din contract, referitoare la o garanție de 1.285 Euro (trei rate lunare), din care a plătit doar două, - - invocă dispozițiile art.17 alin.2 din contract, referitoare la penalități și despăgubiri calculate inclusiv pentru câștigul nerealizat de locator în situația în care locatarul nu respectă clauzele contractuale. Astfel, - - a apreciat că, întrucât - SRL nu a eliberat spațiul la expirarea contractului de locațiune și nici ulterior, când spațiul a fost adjudecat de altă persoană juridică, i-a cauzat un prejudiciu ce i-a dat dreptul să valorifice fila CEC.

Judecătoria -.V a apreciat că pe calea opoziției la executare nu pot fi verificate decât excepțiile de nulitate a CEC-ului, prev. de art.2 din Legea nr.59/1934, și cele care nu sunt oprite de art.23 din aceeași lege. Astfel, CEC-ul în litigiu cuprinde toate elementele prevăzute de art.2 și în lipsa cărora s-ar fi putut constata nulitatea lui.

Împotriva sentinței a formulat apel reclamanta, iar prin decizia nr.10/12.06.2008, Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a admis apelul și a modificat în tot sentința în sensul că a admis opoziția reclamantei și a anulat formele de executare din dosarul nr.81/2006 al Biroului executorului judecătoresc din -. obligat-o pe intimată să plătească apelantei 1.028 lei cheltuieli de judecată.

În motivarea deciziei, tribunalul a reținut că sentința este nelegală, întrucât în calea opoziției la executarea unui CEC nu se procedează ca în dreptul comun în materie de contestație la executare, unde nu se analizează valabilitatea titlului executoriu. Dimpotrivă, în opoziția la executare a unei file CEC se tinde, în raport cu interesele debitorului, la stabilirea invalidității titlului ca și într-un proces propriu-zis. Opoziția la executarea începută se transformă la acțiune propriu-zisă, cu posibilitatea discutării aspectelor legate de valabilitatea titlului.

Prima instanță nu a sesizat aceste aspecte, motiv pentru care apelul a fost apreciat ca întemeiat. Tribunalul a arătat că este limpede în cauză, având în vedere probele administrate, că fila CEC a fost lăsată drept garanție pentru plata chiriei din contractul de locațiune nr.1268/2004. De altfel, - SRL a formulat și plângeri penale, din acest motiv, împotriva unor salariați ai - -.

Împotriva deciziei de apel a formulat recurs intimata-pârâtă - - care, invocând dispozițiile art.304 pct.7, 8 și 9 Cod pr.civilă a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, instanța de apel și-a motivat extrem de superficial hotărârea, fără a specifica din care probe administrate rezultă că fila CEC a fost lăsată garanție pentru neplata chiriei. Dimpotrivă, probele dosarului converg la concluzia primei instanțe, care a arătat că reclamanta - SRL nu a oferit nicio explicație referitoare la emiterea CEC-ului fără indicarea sumei, atâta timp cât se știa cu certitudine cuantumul sumei de 1.763 lei noi. Prin urmare, dacă pârâta a lăsat fila CEC garanție pentru neplata chiriei, trebuia să indice suma de 17.630.000 lei vechi, reprezentând o chirie lunară.

Decizia de apel cuprinde motive străine de natura pricinii și nu dă eficiență dispozițiilor art.55 din Legea nr.59/1934 și Normelor cadru nr.7/08.03.1994. Astfel, CEC-ul a fost completat sub toate aspectele de formă prevăzute de lege, ceea ce face de neadmis opoziția la executare. - procesuală aflată la îndemâna reclamantei pentru contestarea sumei înscrisă în fila CEC, este numai o eventuală acțiune de îmbogățire fără justă-cauză.

Decizia de apel nu s-a pronunțat asupra excepției de tardivitate a opoziției la executare, invocată de pârâta-intimată în apel. Astfel, chiar apelul formulat de - SRL este tardiv, fiind formulat după expirarea termenului de 15 zile de la pronunțarea hotărârii instanței de fond, potrivit pct.256 lit.n din Norma nr.7/1994. În mod greșit apelul a fost formulat în temeiul unei norme generale de procedură - art.287 alin.2 Cod pr.civilă - și nu în temeiul normei speciale.

Potrivit art.17 alin.2 din Contractul de locațiune intervenit între părți, în cazul nerespectării clauzelor contractuale locatarul era ținut să plătească despăgubiri egale cu prejudiciul suferit și câștigul nerealizat de locator. În considerarea acestei clauze contractuale a fost lăsată fila CEC drept garanție, iar suma de 78.751 lei noi înscrisă în fila CEC reprezintă o parte din prejudiciul suferit de - -, ca urmare a pierderii contractului de locațiune cu - GRUP SRL, din vina - SRL. Există deja depuse la dosar hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care se constată că - SRL a ocupat abuziv, după încetarea contractului de locațiune, spațiul comercial al - -, ceea ce a născut prejudicii în patrimoniul acesteia din urmă.

Intimata - SRL a formulatîntâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat. Instanța de apel a interpretat corect actul juridic dedus judecății și nu a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Scopul pentru care a fost lăsat CEC-ul, așa cum a reținut și instanța, a fost acela de "garanție" potrivit art.10 din contract. Astfel, cele două chirii prevăzute la art.10 au fost plătite, iar pentru a treia a fost lăsat un CEC în alb. Art.17 din contract nu prevede o garanție concretă, ci doar o obligație generală de garanție asumată personal de administratorul locatarului, iar nu de societatea locatar. Chiar dacă, ulterior încetării contractului, locatarul nu a părăsit spațiul timp de 6 zile, întindere prejudiciului și valoarea pagubei nu puteau fi stabilite în mod unilateral de către locator.

Hotărârea de apel nu cuprinde motive străine de natura pricinii, întrucât art.55 raportat la art.23 din Legea nr.59/1934, permite invocarea excepțiilor personale într-o cauză de opoziție la executare, dacă posesorul CEC-ului a lucrat cu știință în paguba debitorului. Pct.259 din Norma nr.7/1994 arată că CEC-ul trebuie completat conform înțelegerii părților. Or, în speță, - SRL a invocat tocmai completarea abuzivă a CEC-ului de către partea adversă, ceea ce reprezintă o excepție de nulitate bazată pe fals. De asemenea, societatea reclamantă a invocat și excepții personale derivate din raportul de locațiune care au fost analizate de instanța de apel și au fost apreciate ca fiind întemeiate.

În privința tardivității opoziției, - SRL a arătat că - - nu a invocat tardivitatea opoziției în fața instanței de fond și a instanței de apel. Pe de altă parte, opoziția a fost formulată în termenul de 5 zile de la primirea primului act de executare ce i-a fost comunicat și care a fost înștiințarea de înființare a popririi.

În privința tardivității apelului, - SRL a arătat că apelul a fost declarat la data de 20.10.2006, în a zecea zi de la data pronunțării sentinței, fiind astfel respectat termenul prevăzut de pct.256 lit.n din Norma nr.7/1994.

Dreptul la despăgubiri al recurentei prevăzut de art.17 nu este cuantificat în contract și trebuia stabilit fie pe cale judecătorească, fie pe cale convențională, fiind incorectă completarea filei CEC pentru o sumă despre care intimata-reclamantă nu a avut cunoștință.

Întrucât legea permite invocarea unor excepții referitoare la raportul fundamental în cadrul opoziției la executarea CEC-ului, intimata-reclamantă nu este obligată să uzeze de calea acțiunii îmbogățirii fără justă cauză.

În fine, intimata-reclamantă a arătat că susținerile de fond ale recurentei sunt nefondate pentru considerentele deja expuse anterior, referitoare la suma pentru care a fost lăsat garanție CEC-ul și înțelegerea părților privind completarea CEC-ului.

Intimata-reclamantă a depus la dosar Rezoluția din data de 31.07.2008 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria -.V, în dosarul nr.2833/P/2006, precum și practică judiciară.

Examinând decizia de apel prin prisma motivelor de recurs invocate, reținând incidența dispozițiilor art.304 pct.7 Cod pr.civilă, Curtea constată că recursul este fondat.

Curtea nu va reține excepția de tardivitate a apelului, constatând că sentința de fond a fost pronunțată la data de 10.10.2006, iar apelul a fost formulat la data de 20.10.2006, deci în termenul legal prevăzut de pct.256 alin.1 lit.n din Norma cadru nr.7/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri.

Curtea nu va reține, de asemenea, excepția de tardivitate a opoziției la executare, având în vedere următoarele:

Potrivit art. 53 din Legea CEC-ului și pct. 256 lit. g) din Normele Cadru nr. 7/1994, executarea silită în temeiul unui CEC pornește prin emiterea unei somații către cel obligat prin CEC, somație care trebuie să aibă un anumit conținut.

În speță, executarea silită a început prin poprirea înființată de executorul judecătoresc pe conturile - SRL, la data de 30.05.2006. Ulterior, la data de 21.06.2006, s-a emis către - SRL o somație de vânzare imobiliară, ceea ce denotă continuarea executării silite printr-o altă formă. Aceasta somație de vânzare a imobilelor reclamantei din speță i-a fost comunicată acesteia la data de 27.06.2006, iar la data de 04.07.2006 reclamanta, fără a schimba întru ceva conținutul contestației la executare formulată la data de 02.06.2006, a intitulat-o "opoziție la executare" conf. Legii nr. 59/1934. Luând în considerare aceste aspecte, Curtea constată că opoziția la executare este formulată în termenul legal, și că împrejurarea că însăși creditoarea a purces la executarea silită fără a comunica în prealabil somația către debitoare, potrivit dispozițiilor legale sus invocate, nu o îndreptățește să pretindă că opoziția acesteia este tardivă.

Astfel, se constată că instanța de apel nu a arătat considerentele de fapt și de drept pentru care a agreat soluția de admitere a apelului. Deși, instanței de apel i-a fost limpede, după cum s-a exprimat, că din probele administrate în cauză rezultă că fila CEC în litigiu a fost lăsată drept "garanție" pentru plata chiriei, instanța de apel avea obligația de a arăta pe ce anume probe se sprijină în concluziile sale și în ce mod a înțeles să le interpreteze și să le valorifice. De asemenea, instanța de apel nu a arătat considerentele pentru care susținerile intimatei-pârâte au fost apreciate ca neîntemeiate și au fost înlăturate. Instanța de apel nu a arătat în mod concret în ce temei legal a făcut aprecierea raporturilor juridice dintre părți și în ce limite a făcut o astfel de apreciere. Totodată, instanța de apel nu a arătat în ce constă, în concret, relevanța formulării plângerilor penale de către - SRL împotriva unor salariați ai - -, pentru admiterea opoziției la executare, îndeosebi în condițiile în care la dosarul de apel se află înscrisuri din care rezultă că față de anumiți salariați ai - - s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

În aceste condiții, instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar asupra soluția primei instanțe și, deci, nu poate aprecia legalitatea și temeinicia acesteia.

Pentru cele expuse, apreciind că soluționarea cauzei fără a expune considerentele ce au stat la baza formării convingerii instanței este similară unei necercetări a fondului cauzei, văzând dispozițiile art.312 alin.1-3 și 5 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul și va casa sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, care își va argumenta hotărârea în fapt și în drept.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D CIDE

Admite recursul formulat de recurenta-intimată - - R, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva deciziei nr.10/23.06.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimată fiind - SRL, cu sediul în Râmnicu V,-, -1,.C,.2,.9, județul

Casează sentința de mai sus și trimite cauza spre rejudecare la instanța de apel.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

30.10.2008

Red.

EM/4 ex.

Jud.apel

Președinte:Gina Achim
Judecători:Gina Achim, Constantina Duțescu, Corina Georgeta

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 967/2008. Curtea de Apel Pitesti