Spete pretentii comerciale. Decizia 98/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.98/A/2009
Ședința publică de la 13 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 2: Nicolae Durbacă
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamanta Compania Națională a - P - Exploatarea Minieră împotriva sentinței nr.1099/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic pentru reclamanta apelantă, lipsă fiind intimata pârâtă SC SRL.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentantul reclamantei apelante depune la dosar delegația de reprezentare, ordinul de plată nr.392 din data de 09.11.2009, reprezentând taxa judiciară de timbru în sumă de 1.616,07 lei și timbre judiciare în valoare de 5 lei.
Reprezentantul reclamantei apelante arată că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față;
Constată că prin sentința nr.1099/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- s-a respins cererea reclamantei reclamanta Compania Națională a - P - Exploatarea Minieră prin care a solicitat obligarea pârâtei SC SRL la plata sumei de 1.945.796.910 lei reprezentând diferență de preț încasată în plus în perioada 2001 - 306.2002 conform procesului - verbal nr.6/2002 întocmit de Direcția Corpului Fiscal D și a sumei de 988.478.910 lei încasată în perioada semestrului II 2002.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că prin sentința nr.118/CA/2006 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- s-a respins acțiunea introdusă de reclamanta Compania Națională a - P - Exploatarea Minieră,cu motivarea că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.3 din Decretul nr.167/1958 republicat, privind prescripția extinctivă, considerându-se că dreptul reclamantei la acțiune s-a născut în perioada 1.01.2000 - 30.06.2002 iar cererea de chemare în judecată a fost introdusă în data de 7.12.2005, după expirarea termenului de trei ani prevăzut de Decretul nr.167/1958 republicat.
Prin decizia nr.138/A/2006, Curtea de APEL ALBA IULIAa respins apelul reclamantei însă prin Decizia nr.3013/2007 din dosar nr- Înalta Curte de Casației și Justiție a admis recursul reclamantei și a casat ambele hotărâri trimițând cauza spre rejudecare în fond la Tribunalul Hunedoara, cu motivarea că prin raportare la Procesul - verbal de control al Autorității fiscale din data de 30.12.2002, acțiunea reclamantei nu este prescrisă.
În rejudecare, prima instanță a reținut că pârâta a prestat servicii de masă către angajații reclamantei pe bază de comandă, aceasta din urmă angajându-se la plata sumei stabilite de către părți.
În perioada 15.10.2002 - 12.12.2002 Direcția Controlului Fiscal a județului Hae fectuat un control la reclamanta Compania Națională a - P - Exploatarea Minieră având ca obiect modul de achiziționare, pregătire, servire și achitarea meselor calde acordate personalului ce desfășoară activități în subteran, reglementată de HG nr.311/1999, OG. Nr.12/1993- privind achizițiile publice, a Regulamentului nr.149/1996, HG nr.969/2000 și HG nr.51/2002.
Ca urmare a efectuării acestui control, organul fiscal a constatat că pe perioada derulării contractului de asigurarea mesei pentru personalul ce desfășoară activitate în subteran s-a folosit și supliment ( masă ), prestatorul de servicii calculând regie la mesele supliment la fel ca și pentru servirea meselor calde gratuite, apreciindu-se astfel că au fost încasate sume de bani în mod necuvenit, respectiv 1.945.796.910 lei (ROL) pe perioada 2001 - 30.06.2002 și 988.478.910 lei (ROL) aferent semestrului II 2002. Printre măsurile dispuse ca urmare a controlului, organul fiscal a dispus recuperarea acestor sume de bani de la prestatorul de servicii.
Raportat la această stare de fapt, prima instanță a reținut că reclamanta își întemeiază acțiunea pe un act de control emis de către DGFP H, act de control ce nu este opozabil pârâtei și, de asemenea că părțile au încheiat un contract pe care fiecare l-a respectat, iar pârâtei nu i se poate reține nicio culpă întrucât a executat întocmai contractul, reclamanta fiind cea care a comandat pârâtei și suplimentele de masă.
Din expertiza contabilă efectuată în cauză s-a concluzionat că nu se poate aplica măsura stabilită de organele de control ale Ministerului Finanțelor, arătând că pârâta a procedat corect când a calculat regia și la mesele de hrană întrucât acestea reprezintă un număr mai mare decât mesele calde propriu - zise, de asemenea că hrana s-a stabilit în antecalculație având aceeași regie ca masa caldă.
De asemenea, prin raportare la expertiza contabilă s-a reținut că, contractul pentru prestări servicii pentru masa gratuită pentru personalul din subteran s-a încheiat în așa fel că, la cota de regie aplicată s-au luat în considerare toate mesele servite ( caldă și hrană ).
Din contraexpertiză efectuată în cauză s-a reținut de asemenea că pârâta era îndreptățită să calculeze și să perceapă aceeași regie pentru hrana semipreparată iar reclamanta trebuia să plătească acesteia suma refuzată la plată, respectiv 293.427, 58 lei.
S-a mai reținut că au fost întocmite în baza notelor de decontare facturare aprobate și acceptate la plată de către responsabilii - și de asemenea, că în contractul de prestări servicii nr.127ALP/25.04.2001 și nr.31 /1.08.2002 nu sunt prevăzute regii diferite pentru servirea mesei calde și a semipreparatelor( suplimentare) astfel că reclamanta - trebuia să achite pârâtei regia convenită prin contractele sus amintite.
Împotriva acestei soluții a declarat apel reclamanta solicitând schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii sale așa cum a fost formulată.
În motivarea apelului se arată că masa supliment reprezintă alimente reci date personalului din subteran în loc de masă caldă. pentru prestările de servicii asumate prin contract a fost negociat și calculat pe elemente de cost calculate pentru masa caldă, fapt ce presupune pregătirea efectivă a hranei pachet, și pentru care pârâta nu a efectuat operații de genul celor prevăzute în contract, conform devizului de calcul care prevede desprinderea cheltuielilor cu munca vie, regia de secție, pregătirea mesei calde. În realitate, se susține că în contract s-au prestat servicii pentru masa caldă la un tarif stabilit, dar, în fapt cum au fost servite și alimente reci la pachet, nu se justifică plata tarifelor pentru masă caldă și în cazul pachetelor devenite supliment. Reclamanta a formulat acțiunea întemeiată pe dispozițiile art.992 și art.1092 cod civil prin care a solicitat restituirea sumei stabilită prin actul de control al Direcției de Control Fiscal D ca fiind plată nedatorată. Se apreciază, prin urmare, că în condițiile în care ca operație juridică nu se mai fundamentează pe o obligație care trebuie stinsă, ceea ce s-a plătit fără să fie debit, potrivit art.1092 Cod civil instituie principiul potrivit căruia orice plată presupune o datorie.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate se constată că apelul nu este fondat.
Într-adevăr, așa cum s-a reținut inclusiv în considerentele Deciziei nr.2013/25.05.2007 pronunțată în dosar nr- al Înaltei Curți de Casației și Justiție, în cauză ne aflăm în prezența unei cereri fondată pe dispozițiile privitoare la plata unor sume de bani plătite de reclamantă în favoarea pârâtei, plată apreciată ca fiind nedatorată de către reclamantă în urma unui control efectuat de către Direcția Control Fiscal D în legătură cu prestările de servicii efectuate de către pârâtă reclamantei în baza Contractelor nr.127//2001 și nr.31//2002, prestări constând în servicii de preparare și servire masă caldă gratuită la intrarea în schimb a personalului reclamantei, ocazie cu care s-a folosit și supliment ( hrană ), pârâta calculând mesele supliment la fel ca și pentru servirea meselor calde gratuite.
Pe temeiul art.1092 Cod civil, în cauză se solicită restituirea sumelor plătite cu titlu de regie la masa - supliment - apreciindu-se existența în cauză a unei îmbogățiri fără just temei a pârâtei.
Așa cum, însă, în mod întemeiat s-a reținut în cauză, pe baza expertizelor efectuate, între care și co contraexpertiză, pârâta nu este în situația de a fi primit în mod nejustificat sumele plătite de reclamantă pentru serviciile prestate, la baza acestora existând cele două contracte de prestări servicii mai sus amintite.
Pe de altă parte, în mod întemeiat, pe baza expertizelor de specialitate efectuate în cauză s-a stabilit că hrana a avut în antecalculație aceeași regie ca și masa caldă iar contractul pentru prestări servicii pentru masa gratuită pentru personalul din subteran s-a încheiat în așa fel încât la cota de regie aplicată s-au luat în considerare toate mesele servite ( caldă și hrană ), notele de decontare întocmite și facturate de către reclamantă fiind acceptate la plată de către pârâtă.
În aceste condiții, în care nu s-a dovedit în cauză o îmbogățire fără justă cauză a pârâtei, sumele încasate având o perfectă acoperire în serviciile pretate reclamantei, soluția primei instanțe prin care a respins acțiunea acesteia din urmă se dovedește întemeiată urmând a fi menținută prin respingerea prezentului apel.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanta - - Exploatarea Minieră împotriva sentinței nr. 1099/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 13.11.2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact.4 ex./7.12.2009
Jud.fond.
Președinte:Mircea NoșlăcanJudecători:Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă
