Spete procedura insolventei. Decizia 1029/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR.1029/R-
Ședința publică din 05 noiembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță JUDECĂTOR 2: Gabriela Chiorniță
JUDECĂTOR 3: Ingrid președinte secție
Judecător: - -
Grefier: -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de domiciliat în Rm.V,-, -.A,.13, jud.V, administrator special al debitoarei SC SRL Rm.V și asupra recursului declarat de Cabinet individual de practician în insolvență lichidator judiciar al SC SRL cu sediul în Rm.V,-, -.A,.1,.1, jud.V, împotriva sentinței nr.798 din 16 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -Comercial și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind lichidatorul cu sediul în C, B, nr.15 B, jud.D, creditorii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului cu sediul în B, sector 1, str.- -, nr. 50, domiciliat în Rm. V,-, -.B,.1, jud.V, Direcția -ă a Finanțelor Publice cu sediul în Rm.V, str.G-ral -, nr.17, jud. V, SA cu sediul în Rm. V,-, jud. V, Inspectoratul Teritorial d Muncă V cu sediul în Rm.V,-, MUNICIPIUL RV- cu sediul în Rm.V,--5, jud. V, SC SA cu sediul în C,-, jud.D, SC SA cu sediul în Rm.V,-, - jud. V, - Sucursala cu sediul în Rm.V, str.G-ral, nr.18, jud.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 24 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin sentința nr.798/16 iunie 2008, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Vâlceaa admis contestațiile formulate de creditorii V și SA împotriva definitiv al creanțelor întocmit în dosarul de insolvență nr- și a dispus înscrierea în respectivul tabel a creanței DGFP V în sumă de 1.200.793 lei - creanță garantată - și a creanței SA de 38.176 lei - creanță chirografară născută după deschiderea procedurii. A respins, ca rămasă fără obiect, contestația creditoarei AVAS
În motivarea sentinței judecătorul sindic a reținut că față de SC SRL Rm.V a fost deschisă procedura simplificată a insolvenței prin sentința nr.171/19 februarie 2007. La data de 23 aprilie 2007, DGFP Vas olicitat înscrierea la masa credală cu suma de 1.121.445 lei, menționată ulterior de către lichidator în tabelul preliminar al creanțelor din data de 11 iunie 2007.
La data de 14 ianuarie 2008, lichidatorul judiciar a întocmit tabelul definitiv al creanțelor în care DGFP V figura cu o creanță acceptată de 247.423 lei. Lichidatorul a motivat modificarea sumei inițiale reprezentând creanța cu care DGFP s-a înscris la masa credală prin refacerea evidenței contabile de către expertul, desemnat într-o cauză penală, și de către expertul, contract de către lichidator.
Împotriva tabelului definitiv al creanțelor, la data de 22 ianuarie 2008, DGFP a formulat contestație, arătând că în mod greșit a fost diminuată creanța fiscală în temeiul Ordonanței din 18 decembrie 2007 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm.V în dosarul nr.439/P/2006, câtă vreme împotriva acestei ordonanțe s-a formulat plângere la instanță. Creanța fiscală a fost stabilită în baza unor titluri de creanțe devenite executorii, nedesființate și a căror executare nu a fost suspendată.
La data de 28 ianuarie 2008, creditoarea și-a completat contestația, solicitând înscrierea creanței sale în tabel ca și creanță garantată, întrucât are înființat sechestru asupra bunurilor mobile și imobile ale debitoarei, sechestru care are valoarea unei garanții reale potrivit art.151 alin.8 și art.154 alin.6 Cod pr.fiscală.
La data de 24 martie 2008, aceeași creditoare a precizat nivelul creanței sale la 1.227.546 lei, arătând că diferența de 106.101 lei față de creanța din cererea inițială rezultă din Decizia de impunere nr.52/5.02.2008, decontul TVA pentru luna decembrie 2007 și procesul-verbal de contravenție nr.30562/2.06.2007.
Împotriva tabelului definitiv a formulat contestație și AVAS B, criticând refuzul lichidatorului de a înscrie în tabel creanța sa de 6.509,40 lei, pentru considerentul că aceasta ar fi inclusă în creanța
La 31 martie 2006, lichidatorul a depus la dosar un nou tabel al creanțelor în care V figura cu creanța de 1.221.036 lei, iar AVAS - cu creanța de 6.509 lei, ce a fost scăzută din creanța inițială de 1.227.546 lei a
La 21 aprilie 2008, lichidatorul a depus la dosar tabelul definitiv al creanțelor, în care este înscrisă cu suma de 1.196.430 lei - prin scăderea din creanța inițială de 1.227.546 lei a sumei de 6.509,40 lei, reprezentând creanța AVAS, a sumei de 20.243 lei rezultată din Decizia nr.25/7 aprilie 2008 emisă de P și a sumei de 4.363 lei TVA aplicat din eroare la chiria lunară -, iar AVAS este înscris cu aceeași sumă de 6.509 lei.
La 6 mai 2008, creditoarea DGFP Vaf ormulat contestație împotriva ultimului tabel, arătând că diminuarea creanței sale cu suma de 4.363 lei este incorectă, întrucât creanța este anterioară deschiderii procedurii, iar debitoarea falită nu este scutită de TVA pentru chirie, întrucât, dacă se optează pentru netaxarea chiriilor, trebuie să se aplice ajustările prev.de art.46 Cod fiscal, cu consecința creșterii TVA.
Împotriva aceluiași ultim tabel definitiv a formulat contestație și creditoarea SA C, solicitând înscrierea în tabel a creanței sale de 38.176,79 lei, refuzată nejustificat de către lichidator pentru motivul că furnizorul de electricitate ar fi trebuit să perceapă contravaloarea energiei electrice de la chiriașul SC SRL. Creditoarea a arătat că între ea însăși și chiriaș nu există raporturi contractuale.
Reținând incidența dispozițiilor art.66, 67, 72 alin.1, 73 și 75 alin.1 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic a arătat că, deși în tabelul preliminar al creanțelor întocmit la 11 iunie 2007, DGFP Vaf ost înscrisă cu creanța solicitată de 1.121.445 lei și nu a fost înregistrată nicio contestație împotriva tabelului, în mod nelegal lichidatorul judiciar, la întocmirea tabelului definitiv din 14 ianuarie 2008, a diminuat creanța la 247.423 lei.
În exercitarea atribuțiilor sale de verificare a creanțelor, lichidatorul are posibilitatea să accepte înscrierea parțială sau să refuze înscrierea unor creanțe în tabelul preliminar, însă, odată trecute creanțele în tabelul preliminar și în lipsa unor contestații împotriva acestuia, lichidatorul nu mai are posibilitatea legală să modifice unilateral cuantumul creanțelor din primul tabel.
Din moment ce, după precizarea creanței fiscale, la 24 martie 2008, la suma de 1.227.546 lei, lichidatorul a menționat această sumă în tabelul definitiv din 31 martie 2008, scăzând doar creanța AVAS, în lipsa unei contestații nu putea ca, ulterior, la data de 21 aprilie 2008, să revină asupra respectivelor mențiuni și să scadă alte sume din creanța DGFP, în baza unor verificări proprii ale creanței acesteia.
Întrucât DGFP și-a limitat contestația din 6 mai 2008 doar la scăderea sumei de 4.363 lei din creanța înscrisă în tabelul din 21 aprilie 2008, judecătorul sindic a verificat contestația doar în raport de suma contestată și a dispus înscrierea DGFP în tabelul definitiv al creditorilor cu suma de 1.200.793 lei, care include suma de 4.363 lei în creanța din tabelul întocmit de lichidator la 21 aprilie 2008.
Totodată, având în vedere dispozițiile art.151 alin.8 și art.154 alin.6 din OG nr.92/2003, judecătorul sindic a dispus înscrierea creanței DGFP ca și creanță garantată, întrucât creditorul fiscal a înființat sechestru asupra bunurilor mobile și imobile ale debitoarei în insolvență.
În privința SA, judecătorul sindic a reținut că refuzul lichidatorului de a înscrie creanța de 38.176 lei este nejustificat, întrucât creditoarea nu poate pretinde plata serviciilor sale de la chiriașul cu care nu are relații contractuale, ci doar de la debitoarea în insolvență către care, în baza relațiilor contractuale, a prestat serviciile respective.
În privința creanței AVAS B, judecătorul sindic a constatat că această creditoare a fost menționată în tabelul definitiv cu suma solicitată, ceea ce înseamnă că cererea sa a rămas fără obiect.
Prin sentința nr.880/30 iunie 2008, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Vâlceaa admis cererea creditoarei DGFP V și a dispus înlocuirea lichidatorului judiciar cu lichidatorul
În motivarea sentinței, judecătorul sindic a arătat că lichidatorul judiciar, în mod nelegal și nejustificat, nu a pus în practică măsurile manageriale adoptate de către adunarea creditorilor și nu s-a preocupat de recuperarea creanțelor debitoarei în insolvență.
Prin decizia nr.882/R-C/3 octombrie 2008, Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondat recursul formulat de împotriva sentinței nr.880/2008, reținând că, într-adevăr, acesta nu s-a supus deciziilor manageriale ale creditorilor. Totodată, a reținut că judecătorul sindic a respectat dreptul la apărare al lichidatorului, în raport de dovezile cu care acesta a înțeles să-și probeze cererile legate de respectivul drept.
Împotriva sentinței nr.798/2008 au formulat recurs, administrator special al debitoarei în insolvență SC SRL, și lichidatorul judiciar.
În motivarea recursului său nemotivat în drept, administratorul special a criticat sentința, arătând că DGFP Vaf ormulat în mod tardiv contestația și completarea acesteia.
De asemenea, judecătorul sindic a reținut în mod greșit situația de fapt și succesiunea actelor din dosar, și a aplicat greșit legea, întrucât creanța DGFP V nu este întemeiată pe un titlu executoriu care să nu fie contestat, cu judecată pe rol, în instanță. Deși, inițial, în sentință se arată că, în tabelul definitiv al creanțelor, lichidatorul a acceptat doar suma de 247.423 lei, sumă ce a rezultat după refacerea evidenței contabile de către experții și, ulterior, judecătorul sindic dă crezare afirmațiilor contestatoarei DGFP și arată că lichidatorul nu trebuia să verifice creanța acesteia, ci să o admită cu ignorarea dispozițiilor art.66 și urm.din Legea nr.85/2006. În mod greșit a apreciat judecătorul sindic că doar el însuși poate reveni asupra unei statuări inițiale, iar nu lichidatorul sau administratorul special.
Judecătorul sindic pretinde că admite contestația doar pentru suma de 4.363 lei la tabelul din 31 martie 2008, deși contestația s-a făcut la tabelul din 14 ianuarie 2008, așa cum însuși judecătorul sindic precizează în hotărâre.
De asemenea, judecătorul sindic a greșit în mod intenționat atunci când a calificat întreaga creanță DGFP ca și creanță garantată cu sechestru.
Judecătorul sindic, cu rea-credință, a ignorat dispozițiile unor hotărâri judecătorești, penale și civile, prin care s-au stabilit alte creanțe pentru DGFP.
În recursul său împotriva aceleiași sentințe, lichidatorul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Părțile au depus la dosar înscrisuri.
Instanța a pus în discuție, din oficiu, admisibilitatea recursului formulat de administratorul special și lipsa calității procesuale active a lichidatorului în recursul formulat împotriva sentinței nr.798/16.06.2008.
În privința primei excepții, Curtea constată că recursul declarat de este formulat în calitatea sa de administrator special care reprezintă interesele adunării generale a asociaților debitoarei în insolvență, iar nu interesele debitoarei falite. Prin urmare, sub acest aspect, recursul este admisibil.
În privința celei de-a doua excepții, Curtea constată că lichidatorul nu are calitate procesuală activă în recursul împotriva sentinței nr.798/2008, întrucât la data declarării recursului respectiv, 24 iulie 2008, fusese deja pronunțată sentința nr.880/30 iunie 2008, prin care acesta a fost înlocuit în funcția sa de lichidator. Sentința respectivă, potrivit art.12 alin.1 din Legea nr.85/2006, a fost definitivă și executorie din momentul pronunțării, ceea ce înseamnă că, din acel moment, pentru a încetat calitatea de lichidator în dosarul de insolvență. În plus, Curtea constată că lichidatorul, desemnat ulterior în cauza de insolvență pentru înlocuirea lichidatorului, a declarat că nu își însușește recursul primului lichidator din dosar. Ca atare, pentru cele expuse, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul acestuia.
Examinând pe fond sentința prin prisma motivelor de recurs invocate de administratorul special și în raport de dispozițiile art.304 și 3041Cod pr.civil, Curtea constată că recursul este nefondat.
În primul rând, Curtea constată că deși declarația de recurs vizează întreaga sentință, motivele de recurs se referă exclusiv la creanța DGFP V și la modul de soluționare de către judecătorul sindic a contestației respectivului creditor.
Verificând contestația DGFP sub aspectul tardivității, Curtea constată că cererea a fost formulată în termenul legal. Astfel, la intervenția - nejustificată din punct de vedere al procedurii legale - a lichidatorului, în data de 14 ianuarie 2008, asupra tabelului preliminar al creanțelor în lipsa unor contestații admise de judecătorul sindic, creditoarea DGFP Vaf ormulat contestație la data de 22 ianuarie 2008, cu respectarea dispozițiilor art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006, care prevăd posibilitatea depunerii unei contestații la tabelul definitiv de creanță, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau eroare esențială, până la închiderea procedurii.
Completarea contestației este admisibil a fi formulată până la prima zi de înfățișare. Se constată că creditoarea și-a completat contestația la prima zi de înfățișare din data de 28 ianuarie 2008, deci în termenul legal.
Judecătorul sindic a făcut o corectă apreciere a situației de fapt și aplicare a dispozițiilor legale, statuând că lichidatorul judiciar nu avea posibilitatea legală să intervină asupra creanței DGFP - pe care a admis-o în tabelul preliminar și care nu a fost contestată - și să diminueze unilateral cuantumul acesteia în tabelul definitiv.
Orice contestație în justiție formulată de către debitoare împotriva titlurilor pe care DGFP V și-a întemeiat declarația de creanță, trebuia învederată judecătorului sindic de către debitoarea în insolvență ori de către orice altă persoană interesată, printr-o contestație împotriva tabelului preliminar în care creanța DGFP a fost înscrisă la cuantumul solicitat de aceasta.
Orice verificare asupra creanțelor poate fi efectuată de către lichidatorul judiciar cu respectarea dispozițiilor art.66 și 67 din Legea nr.85/2006, înainte de întocmirea tabelului preliminar al creanțelor, iar nu ulterior.
De asemenea, judecătorul sindic a procedat în mod corect admițând contestația DGFP doar în privința sumei de 4.363 lei, care a fost adăugată creanței înscrise de lichidator în tabelul din 21 aprilie 2008, întrucât doar sub acest aspect a fost criticată de către creditoare înscrierea creanței sale. Contestația creditoarei cu privire la suma de 4.363 lei a fost formulată la data de 6 mai 2008, împotriva mențiunilor din tabelul depus de lichidator la data de 21 aprilie 2008. Prin urmare, contestația a vizat o modificare făcută, de asemenea, unilateral și nelegal de către lichidator asupra tabelului definitiv al creanțelor din 31 martie 2008.
În mod corect a procedat judecătorul sindic și când a dispus înscrierea creanței DGFP ca și creanță garantată, întrucât asupra bunurilor mobile și imobile ale debitoarei în insolvență creditorul fiscal a instituit sechestru la data de 14 mai 2004 și respectiv la data de 5 august 2004, măsură care, potrivit Codului d e procedură fiscală - executarea silită a bunurilor imobile, are valoare de ipotecă legală. Prin urmare, creanța bugetară a DGFP este în totalitate garantată, creditoarea respectivă neavând creanțe de altă natură care să nu beneficieze de garanția reală sus-arătată.
Curtea constată că susținerea recurentei potrivit căreia judecătorul sindic a pronunțat sentința fără a ține seama de dispozițiile altor hotărâri judecătorești, are valoarea unei simple afirmații câtă vreme nu se detaliază în concret care sunt hotărârile judecătorești și în ce măsură puteau să influențeze acestea soluția judecătorului sindic.
Pentru cele expuse, văzând dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de domiciliat în Rm.V,-, -.A,.13, jud.V, administrator special al debitoarei SC SRL Rm.V, împotriva sentinței nr.798 din 16 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Comercial și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind lichidatorul cu sediul în C, B, nr.15 B, jud.D, creditorii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului cu sediul în B, sector 1, str.- -, nr. 50, domiciliat în Rm. V,-, -.B,.1, jud.V, Direcția -ă a Finanțelor Publice cu sediul în Rm.V, str.G-ral -, nr.17, jud. V, SA cu sediul în Rm. V,-, jud. V, Inspectoratul Teritorial d Muncă V cu sediul în Rm.V,-, MUNICIPIUL RV- cu sediul în Rm.V,--5, jud. V, SC SA cu sediul în C,-, jud.D, SC SA cu sediul în Rm.V,-, - jud. V, - Sucursala cu sediul în Rm.V, str.G-ral, nr.18, jud.
Respinge recursul declarat de Cabinet individual de practician în insolvență - lichidator judiciar al SC SRL cu sediul în Rm.V,-, -.A,.1,.1, jud.V, împotriva aceleiași sentințe, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 noiembrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal
Grefier,
20.11.2008
Red.
EM/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Ingrid