Spete procedura insolventei. Încheierea /2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 25.11.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 2: Carmen Georgeta Negrilă
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de către apelanta - reclamantă ROMANIA împotriva sentinței civile nr. 724/08.06.2006, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți & CO și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanta - reclamantă ROMANIA, reprezentată de avocat cu împuternicire avocațială din data de 02.04.2007, aflată la fila nr. 45 din dosar, intimatul - pârât & CO, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială nr. -/19.03.2007, aflată la fila nr. 46 din dosar, lipsind intimatul - pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la data de 21.11.2008, prin compartimentul registratură intimatul - pârât & CO a depus, în două exemplare, affidavit-ul dat de privind brevetul de referință care a sta la baza certificatului de protecție tranzitorie, în limba engleză și în traducere și traducerea brevetului de referință în baza căruia s-a acordat certificatul de protecție tranzitorie.
Curtea, din oficiu, pune în discuția părților îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea de ședință din data de 30.09.2008, având în vedere că la acel termen au fost formulate obiecțiuni la raportul de expertiză, iar instanța a rămas în pronunțare asupra acestora, pronunțare ce a fost amânată la data de 07.10.2008, iar din eroare s-a menționat că pronunțarea s-a făcut la data de 30.09.2008.
Reprezentantul apelantei - reclamantă ROMANIA apreciază justificată îndreptarea de eroare materială strecurată în încheierea de ședință din data de 30.09.2008.
Reprezentantul intimatului - pârât & CO învederează că este de acord cu îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea de ședință pronunțată la data de 30.09.2008, în sensul arătat de către instanță.
Curtea, deliberând, dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea de ședință din data de 30.09.2008, în sensul că la termenul de judecată din data de 30.09.2008 părțile au susținut oral obiecțiuni la raportul de expertiză și au formulat contraargumente pe același aspect, iar instanța a rămas în pronunțare și a soluționat aceste obiecțiuni la data de 07.10.2008.
Se procedează la comunicarea înscrisurilor depuse de către intimatul - pârât & CO, anterior ședinței de judecată, prin compartimentul registratură, respectiv copiile affidavit-ului dat de privind brevetul de referință care a sta la baza certificatului de protecție tranzitorie, în limba engleză și în traducere și traducerea brevetului de referință în baza căruia s-a acordat certificatul de protecție tranzitorie, către apelanta - reclamantă ROMANIA, prin reprezentant.
Reprezentantul apelantei - reclamantă ROMANIA solicită Curții să ia act că declarația dată de către reprezentantul intimatului - pârât & CO reprezintă un înscris și nu o mărturie testimonială.
Totodată, arată că, din punctul său de vedere, partea adversă nu și-a executat obligația stabilită de către instanță la termenul de judecată anterior și menționează că nu va solicita amânarea judecării cauzei pentru ca intimatul - pârât să-și îndeplinească această obligație întrucât consideră că brevetul de referință este deja depus la dosar.
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și nici probe de administrat, acordă cuvântul cu privire la cererea de apel.
Reprezentantul apelantei - reclamantă ROMANIA învederează că potrivit dispozițiilor Legii nr. 93/1998, una dintre condițiile acordării protecției tranzitorii este existența unui brevet de referință și a drepturilor exclusive pe o durată ce nu poate depăși data valabilității brevetului de referință, dar nu mai mult de 20 de ani.
Menționează că un motiv de nulitate al certificatului de protecție tranzitorie îl constituie invalidarea brevetului de referință avut în vedere la momentul emiterii acestui certificat și apreciază că, fiind invalidat brevetul de referință, acțiunea în constatarea nulității certificatului de protecție tranzitorie trebuie admisă.
Totodată, face trimitere la dosarul, a cărui copie se află depusă la file nr. 399-402 din volumul II al dosarului de fond, în care se arată că brevetul de referință este brevetul din Marea Britanie. Subliniază că la fila nr. 400 din același dosar, apare mențiunea prin care a constatat îndeplinită condiția existenței unui brevet de referință în vigoare, acesta fiind brevetul din Marea Britanie.
De asemenea, precizează că prin adresa, aflată la filele 482-483 din același dosar, se arată că brevetul la care a făcut referire este valabil.
Continuând, învederează că protecția tranzitorie se acordă doar pentru revendicările care vizează un produs și nu cele care au în vedere un procedeu. Apreciază că, având în vedere că produsul revendicat în cadrul brevetului este de fapt un compus, este evident că presupune și cunoașterea unei soluții tehnice.
Mai arată că revendicările 1, 2 și 4 sunt revendicări de produs, iar revendicarea 3 reprezintă o metodă de tratament și reiterează susținerea potrivit căreia brevetul de referință este cel din Marea Britanie.
Menționează că având în vedere probele administrate în faza procesuală a apelului și de concluziile raportului de expertiză prin care s-a constat că revendicările 2 și 4 sunt legate de revendicarea 1, se va referi cu precădere la această din urmă revendicare.
Totodată, învederează că instanța de fond a apreciat greșit că sentința HC 02 00845/10.02.2003 nu arată în mod clar modalitatea de modificare a brevetului. Subliniază că partea adversă a retras revendicările 1- 4 din brevetul de referință.
Precizează că, astfel, brevetul a rămas numai cu revendicările 5-10, ce sunt revendicări exclusiv de procedeu, iar revendicările de produs nu mai există.
Hotărârea pronunțată în Marea Britanie la 10.02.2003 face referire numai la cheltuielile de judecată și acceptă faptul că partea adversă a abandonat din proprie inițiativă revendicările 1-4 și Oficiul Britanic de Brevete a luat act de această renunțare. Menționează că există depusă, la file nr. 539-545 din volumul II al dosarului de fond, cererea formulată de către intimata - pârâtă prin care aceasta solicită amendarea brevetului european de referință în sensul că revendicările 1-4 au fost eliminate. Totodată, arată că la dosar a fost depusă și adresa emisă către Oficiul Britanic de Brevete și răspunsul acestei instituții.
Subliniază că partea adversă, în susținerile formulate, a făcut referire doar la hotărârea pronunțată în Marea Britanie la data de 22 noiembrie 2003.
De asemenea, apreciază că raportul de expertiză efectuat în cauză nu ajută la soluționarea pricinii, el fiind conceput de către experți cu competențe în domenii ce nu au legătură cu obiectul litigiului.
Menționează că la data simpozionului a existat o divulgare a compusului în sine și face referire la împrejurarea că la dosar se află depuse adresele prin care intimatul - pârât a renunțat la revendicările în discuției în Germania, Ungaria și Austria.
Concluzionând, solicită admiterea apelului promovat de către apelanta - reclamantă ROMANIA și obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul intimatului - pârât & CO solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii pronunțate de către instanța de fond, rezervându-și dreptul de a cere cheltuielile de judecată pe cale separată.
Cu privire la motivul de apel referitor la o pretinsă anulare a brevetului de referință, învederează că în speță nu s-a făcut dovada existenței unei hotărâri judecătorești prin care să se fi anulat brevetul de referință.
Precizează că există două hotărâri judecătorești, una referitoare la cheltuieli de judecată și alta pronunțată într-o acțiune în contrafacere promovată de către împotriva unei societăți terțe.
Menționează că partea pe care o reprezintă a renunțat în procesul respectiv la anumite revendicări, din considerente de politică economică.
Totodată, învederează că în niciunul dintre cele două litigii din Marea Britanie nu au fost examinate anterioritățile invocate de reclamantă, chiar apărătorul acestei arătând că acest aspect.
De asemenea, subliniază că niciuna dintre aceste hotărâri judecătorești nu exista la data acordării certificatului de protecție tranzitorie și, prin urmare nu se poate vorbi de anularea acestui certificat pe motiv că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Continuând, arată că hotărârile pronunțate în Marea Britanie nu au fost niciodată recunoscute în România și nu au autoritate de lucru judecat.
Mai învederează că și în situația în care s-ar fi pronunțat o hătărâre de anulare a brevetului de referință, ceea ce subliniază că nu este cazul în speță, respectiva hotărâre nu ar fi produs efecte juridice în România, având în vedere principiul teritorialității consacrat de art. 138 din Convenția privind eliberarea brevetelor europene, potrivit căruia declararea nul a unui brevet european potrivit legislației unui stat contractant produce efecte numai pe teritoriul acelui stat.
La interpelarea Curții, în sensul dacă brevetul este depus integral, precizează că brevetul depus la dosar este brevetul de referință integral și este un brevet european aplicabil și în Marea Britanie.
În ceea ce privește al doilea motiv de apel, privitor la condiția noutății și activității inventive, învederează că partea adversă a menționat că intimata - pârâtă nu a probat îndeplinirea acestor condiții. Subliniază că acțiunea în anulare a fost promovată de către apelanta - reclamantă și din acest motiv sarcina probei aparține acesteia.
Concluzionând, solicită respingerea apelului declarat de către apelanta - reclamantă ROMANIA și menținerea sentinței pronunțate de către instanța de fond. Depune concluzii scrise.
Reprezentantul apelantei - reclamantă ROMANIA depune dovada onorariului de avocat, respectiv copii, certificate pentru conformitate cu originalul, a facturii fiscale nr. -/09.11.2007 și a extrasului de cont din data de 04.12.2007.
Curtea dispune încheierea dezbaterilor și reține cauza în vederea pronunțării asupra cererii de apel formulată de către apelanta - reclamantă ROMANIA împotriva sentinței civile nr. 724/08.06.2006, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți & CO și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
CURTEA
Pentru a da posibilitatea depunerii de concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, față de dispozițiile art. 146 Cod procedură civilă și art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează să dispună amânarea pronunțării asupra cererii de apel formulată de către apelanta - reclamantă ROMANIA împotriva sentinței civile nr. 724/08.06.2006, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți & CO și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
DISPUNE
Amână pronunțarea asupra cererii de apel formulată de către apelanta - reclamantă ROMANIA împotriva sentinței civile nr. 724/08.06.2006, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți & CO și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI la data de 02.12.2008.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 02.12.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - - -
GREFIER - - -
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera, față de dispozițiile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează să dispună pronunțarea asupra cererii de apel formulată de către apelanta - reclamantă ROMANIA împotriva sentinței civile nr. 724/08.06.2006, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți & CO și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
DISPUNE
Amână pronunțarea asupra cererii de apel formulată de către apelanta - reclamantă ROMANIA împotriva sentinței civile nr. 724/08.06.2006, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți & CO și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI la data de 04.12.2008.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.12.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 268
Ședința publică din data de 04.12.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - - -
GREFIER - - -
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel formulată de către apelanta - reclamantă ROMANIA împotriva sentinței civile nr. 724/08.06.2006, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți & CO și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.11.2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 02.12.2008, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.12.2008, când, în aceeași compunere, a dat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă sub nr. 1970/30.06.2005 (devenit nr. 12987/2005 după renumerotare în sistemul numărului unic de dosar), reclamanta ROMANIA SA a chemat în judecată pe pârâtele & CO. și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea certificatului de protecție tranzitorie nr. RO 2.086T B cu titlul "Sare monosodică a acidului 4-anino-1-hidroxibutiliden-1, 1-bisfosfonic și compoziția farmaceutică ce o conține" al cărui titular este pârâta.
În motivarea cererii reclamanta a arătat în esență că este o întreprindere aparținând industriei farmaceutice și desfășoară activitate pe plan mondial, iar pârâta & CO. a obținut în România o protecție tranzitorie pentru sarea monosodică trihidrat a acidului 4-anino-1-hidroxibutiliden-1, 1-bisfosfonic prin recunoașterea efectelor brevetului european EP - B în baza Legii nr.93/1998 și a normelor 211/1998, primind Certificatul de protecție tranzitorie.086T.
În raport cu prevederile art.1 din Legea nr. 93/1998 și ale art. 16 alin. 3 și 4 din normele 211/1998 OSIM a acceptat doar trei dintre revendicările brevetului de referință 1, 2 și 4 eliberând Certificatul de protecție tranzitorie doar pentru:
- sarea monosodică trihidrat a acidului 4-anino-1-hidroxibutiliden-1, 1bisfosfonic sub formă de trihidrat cristalin (revendicarea 1);
- sarea monosodică a acidului 4-anino-1-hidroxibuti1iden-1, 1-bisfosfonic sub forma unei pulberi cu curgere liberă (revendicarea 2);
- compoziție farmaceutică destinată tratamentului sau prevenirii bolilor care implică resorbție osoasă care are în componență ca ingredient activ sarea monosodică a acidului 4-anino-1-hidroxibutiliden-1, 1-bisfosfonic definită în revendicările 1 și 2 (revendicarea 4).
Nici una dintre revendicările de procedeu nu au fost admise astfel încât & CO. nu deține în România drepturi exclusive asupra procedeului din brevetul de referință EP - B1 prin care sarea monosodică sub formă de trihidrat a fost obținută ca un compus nou.
Legea nr. 93/1998 și normele 211/1998 de aplicare a legii nu prevăd o recunoașterede planoa brevetului de referință și, din acest motiv, recunoașterea efectelor brevetului pe teritoriul României se face după verificarea condițiilor de noutate și activitate inventivă pe care trebuie să le îndeplinească invenția pentru a fi brevetată.
În speță, însă, recunoașterea efectelor brevetului de referință EP - B 1 pe teritoriul României nu s-a făcut - în susținerea reclamantei - în conformitate cu legea, deoarece invenția din acest brevet de referință nu este nouă și nu prezintă activitate inventivă.
Astfel, a arătat reclamanta că, în ce privește revendicarea 1 la data de depozit a brevetului de referință 9.06.1989, compusul chimic revendicat în acest brevet era divulgat publicului. Sarea monosodică a acidului 4-anino-1-hidroxibutiliden-1, 1-bisfosfonic și compoziția farmaceutică ce o conține au fost descrise de angajații pârâtei sub forma unui poster și a rezumatului publicat în cadrul " International on " care a avut loc în mai 1989 la, Belgia, iar documentul distructiv de noutate a fost ulterior publicat în Journal of & vol. 7 nr. 12, pag. 1719-1727, 1989.
prezentat reprezintă "stadiul tehnicii" conform art. 22 alin. 1 și 2 din Normele de aplicare a Legii nr.93/1998 privind protecția tranzitorie a brevetelor de invenție prin aceea că, compusul chimic prezentat în acest poster a fost făcut cunoscut în scris publicului prin dezvăluirea denumirii și structurii sale chimice în mai 1989, înaintea zilei de 9.06.1989.
Aceste împrejurări dovedesc în mod cert că revendicarea 1 este lipsită de noutate, ca o condiție de fond pentru ca intenția din brevetul de referință EP - B1, și implicit, aceeași revendicare din Certificatul de protecție tranzitorie.086T nu poate să beneficieze de protecție pe teritoriul României, sancțiunea aplicabilă fiind anularea brevetului.
A mai arătat reclamanta că, potrivit Secțiunii 3 din Normele 211/1998 pentru acordarea protecției tranzitorii, OSIM poate găsi și alte documente din stadiul tehnicii care sunt anterioare datei de depozit sau de prioritate ale brevetului de referință, documente care nu au fost luate în considerare de către Oficiul European de Brevete la data acordării brevetului de referință.
Pârâta însăși a știut la data priorității brevetului de referință că substanța chimică din revendicarea 1 este divulgată, astfel că în forma sa depusă inițial cererea de brevet european se referea exclusiv la un procedeu de producere a acidului 4anino-1-hidroxibutiliden-1, 1-bisfosfonic sau de săruri ale acestuia. Abia în cursul procedurii de examinare la Oficiul European de Brevete solicitanta cererii de brevet a depus la dosar revendicări de completare, în special o revendicare de substanță referitoare la compusul chimic trihidrat al sării monosodice a acidului 4-anino-1hidroxibutiliden-1, 1-bisfosfonic.
Faptul că pârâta & CO. și-a dat acordul pentru divulgarea de către De a substanței din revendicarea 1 brevetului în mai 1989, rezultă din faptul că în anexa 7 depusă de pârâtă la cererea de brevet în fața se face referire la această prezentare.
De altfel, pârâta a recunoscut divulgarea în cursul unor acțiuni în justiție din Marea Britanie și Germania, astfel că în fața Court of Justice, Court a declarat că nu intenționează să mai apere aceste revendicări privind compusul chimic, iar în Germania revendicările privind produsul au fost de asemenea, abandonate.
Referitor la activitatea inventivă, reclamanta a arătat că forma cristalină a sării monosodice trihidrat a acidului 4-anino-I-hidroxibutiliden-l, l-bisfosfonic este divulgată și evidentă câtă vreme la pag. 1721 rândurile 21- 23 din această publicație se face referire la o puritate a substanței chimice de 99%, puritate la care substanța nu poate fi decât sub formă cristalină. Din acest motiv, invenția este lipsită de activitate inventivă în ce privește forma cristalină a substanței chimice revendicate deoarece această formă este evidentă.
De altfel, forma cristalină a sării era evidentă - în susținerea reclamantei - la data priorității Certificatului de protecție tranzitorie.086T conform brevetului US 4,407,761/1981 și a brevetului GB 2,118,042/1982, exemplul 3.
Rezultă, așadar, că sarea cristalină a substanței chimice este starea substanței obținută prin procedeul prezentat în descrierea certificatului de protecție provizorie.086T, procedeu care nu face obiectul nici uneia dintre revendicările certificatului, & CO. neavând în România drept exclusiv asupra acestui procedeu.
Privitor la revendicarea 2, reclamanta a arătat că forma unei pulberi cu curgere liberă era evidentă din stadiul tehnicii la data priorității brevetului de referință, rezultând în mod evident din cunoștințele oricărui specialist care dorește că condiționeze o pulbere sub formă de capsule.
Cât privește revendicarea 4, aceasta este în primul rând lipsită de o soluție tehnică pentru o compoziție farmaceutică deoarece nu sunt indicate componentele acestei compoziții și nici măcar nu este amintit faptul că în compoziția farmaceutică este necesar a fi un material suport sau de diluare acceptabil din punct de vedere farmaceutic. Revendicarea 4 nu este susținută de descrierea invenției și nu îndeplinește condiția legală de a putea fi revendicat.
În plus, o compoziție farmaceutică conținând sarea monosodică a acidului 4anino-1-hidroxibutiliden-1, 1-bisfosfonic este cunoscută din brevetul GB 2,118,042/1982, revendicarea 1 coroborată cu revendicările 7 și 10.
În al doilea rând, administrarea orală a bifosfonaților aparținea cunoștințelor generale la data de 8.06.1990 și se dovedise deja că utilizarea acidului 4-anino-lhidroxibutiliden-l, l-bisfosfonic și a sării sale monosodice pentru tratamentul afecțiunilor legate de distrugerea excesivă a sistemului osos este eficace din punct de vedere terapeutic, fiind anticipată de brevetul GB 2,118,042/1982.
Certificatul de protecție tranzitorie.086T, nu conține nicio dezvăluire privind modul de administrare a compoziției farmaceutice revendicate, nu dezvăluie nici un dozaj al acestei compoziții pentru a obține efectul terapeutic sau preventiv revendicat în revendicarea 4, și prin aceasta nu sunt îndeplinite prevederile art. 26 din norme, înțelegând prin aplicarea industrială și aplicarea terapeutică pentru o compoziție farmaceutică.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 6 alin. 3 din Legea nr. 93/1998 și ale art. 24 și 25 din Normele 211/1998 pentru aplicarea Legii nr. 93/1998.
La data de 8.09.2005, reclamanta și-a completat cererea introductivă de instanță cu încă un motiv de anulare a Certificatului de protecție tranzitorie.086T, arătând că acesta este nul deoarece brevetul de referință EP - B1 în baza căruia a fost acordat a fost anulat pe cale judecătorească de Înalta Curte de Justiție din Marea Britanie prin Hotărârea HC 02D. din 10.02.2003. Pe cale de consecință, Certificatul de protecție tranzitorie.086T rămâne fără obiect, iar efectele sale încetează de drept, în conformitate cu prevederile art.2 alin.2 din Legea nr.93/1998.
La termenul din 30.09.2005 OSIM a depus la dosar concluzii scrise în care a arătat următoarele: cererea de acordare a protecției tranzitorii înregistrate la OSIM la data de 3.08.1998 conține, conform art. 4 alin. 1 lit. c din Legea nr. 93/1998, dovada din partea Oficiului de Brevete din Marea Britanie privind validarea brevetului european pe teritoriul acesteia; conform art. 5 din Legea nr. 93/1998 OSIM a recunoscut data de depozit a brevetului de referință ca fiind 8.06.1990, iar data priorității convenționale revendicate ca fiind 9.06.1989; în cadrul procedurii de examinare în fond conform art. 22 din Normele 211/1998, stadiul tehnicii față de care a fost comparată invenția pentru stabilirea noutății este constituit de cunoștințele accesibile publicului oriunde în lume înainte de data de 9.06.1989; conform art. 7 alin. 1 din Legea nr. 93/1998 și art. 8 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție se consideră că nu poate fi luată în considerare ca fiind material distrugător de noutate pentru revendicările 1 - 4 dezvăluirea din cadrul " International on " care a avut loc în mai 1989 la, Belgia; & CO. a adus la cunoștință Oficiului European de Brevete prin declarația din 3.06.1991 că a avut loc o dezvăluire în parte, anterior datei de 9.06.1989, și anume în luna mai 1989.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 3.11.2005 pârâta & CO. a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă, arătând în motivare următoarele:
Din acțiunea formulată nu rezultă cine are calitate procesuală activă în prezenta cauză, întrucât deși în petit figurează ROMANIA SA, în motivarea cererii se face referire la.
În al doilea rând, potrivit art.40 din Legea nr.64/199l brevetul de invenție poate fi anulat în tot sau în parte, la cererea unei persoane interesate, însă în speță, nu rezultă care este interesul reclamantei în formularea prezentei acțiuni.
A mai arătat pârâta că reclamanta trebuie să precizeze în raport cu care cunoștințe din stadiul tehnicii, invenția nu ar fi nouă, deoarece în nici un caz nu se poate analiza noutatea și activitatea inventivă a brevetului în litigiu, în abstract.
Excepțiile privind lipsa calității procesuale active și lipsa de interes în formularea acțiunii au fost soluționate, în sensul respingerii lor, în ședința publică din data de 12.01.2006.
Prin sentința civilă nr. 724/08.06.2006 a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea astfel formulată de către reclamantă.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că:
Pârâta & CO. a obținut în România o protecție tranzitorie pentru sarea monosodică trihidrat a acidului 4-anino-1-hidroxibutiliden-l, 1-bisfosfonic, prin recunoașterea efectelor brevetului european EP - B în baza Legii nr. 93/1998 și a normelor 211/1998, primind Certificatul de protecție tranzitorie.086T.
Primul motiv de anularea protecției tranzitorii acordată societății pârâte pentru brevetul în cauza este acela ca brevetul de referință EP - a fost anulat în parte (modificat) de Înalta Curte de Justiție din Marea Britanie prin hotărârea HC 02 00845/10.02.2003 în sensul că revendicările nr. 1-4 care se referă la produsul obținut au fost eliminate din brevet.
A apreciat instanța că,în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 coroborate cu prevederile art. 3 alin 1 lit. a) din Legea 93/1998, o astfel de împrejurare ar fi într-adevăr de natură să ducă la anularea certificatului de protecție tranzitorie, câtă vreme nu mai este îndeplinită condiția privind existența în vigoare a brevetului de referință și totodată o astfel de cerere de anulare poate fi formulată în tot cursul duratei de protecție tranzitorie.
Însă, față de conținutul hotărârii indicate de către reclamantă, s-a reținut în primul rând că din procesul verbal asupra sentinței (fila 314 dosar) rezultă doar dispoziția de modificare a EP -, dar nu rezultă în mod clar modalitatea de modificare, făcându-se trimitere la "exemplarul din specificații anexat prezentului ordin".
În al doilea rând, a apreciat prima instanță că nu s-a făcut dovada caracterului executoriu al sentinței britanice invocate deoarece nu s-a arătat în ce măsură aceasta ar mai fi supusă exercitării altor căi de atac și nici data când acest efect s-ar produce.
Cât privește al doilea motiv de anulare, acela referitor la neîndeplinirea condiției noutății cât privește revendicarea 1 brevetului de protecție tranzitorie, instanța a reținut că în conformitate cu prevederile art. 8 alin 2 din Legea 64/1991, în forma în vigoare anterior modificării prin Legea 203/2002, " invenției nu este luată în considerare în cazul în care emană de la inventator sau succesorul său în drepturi și s-a produs în intervalul de 12 luni care a precedat înregistrarea cererii de brevet de invenție sau a priorității recunoscute. "
S-a reținut ca fiind aplicabilă în cauză forma Legii în vigoare anterior republicării, deoarece certificatul de protecție tranzitorie RO 2086TBa fost eliberat la data de 29.12.2000, astfel că, în conformitate cu principiile ce guvernează aplicarea legii în timp, acesta se supune - cât privește condițiile sale de valabilitate - legii în vigoare la data recunoașterii protecției.
Textul de lege anterior invocat reglementează așadar o situație de excepție când, deși obiectul brevetului a fost făcut accesibil publicului anterior datei priorității de referință, aceasta nu va avea caracter distructiv de noutate.
A constatat instanța că în cauză sunt îndeplinite condițiile impuse de textul de lege, cât privește termenul și persoana de la care a emanat divulgarea invenției, astfel că a apreciat netemeinicia și a acestui al doilea motiv de anulare.
C de-al treilea motiv de anulare susține lipsa activității inventive prin referire la 3 documente anterioare: posterului prezentat la " International on ", brevetul american US 4, 407,761/1981 care ar fi cuprins forma cristalină a sării monosodice trihidrat a acidului 4-amino-1hidroxibutiliden-1, 1-bifosfonic și brevetul britanic GB 2, 118, 042/1982.
Pentru motivele expuse în analiza celui de-al doilea motiv de anulare, prima instanță a înlăturat primul document indicat ca referință pentru lipsa activității inventive.
Privitor la celelalte două documente,a apreciat că ar fi fost necesară o expertiză de specialitate deoarece legea impune ca și reper obiectiv pentru aprecierea activității inventive "o persoană de specialitate în acel domeniu" (art. 9 din Lege).
In lipsa unei astfel de expertize instanța a reținut că din lecturarea brevetului GB 2, 118, 042/1982 nu rezultă faptul că ar fi fost documentată la acea dată forma cristalina a sării monosodice trihidrat a acidului 4-amino-1hidroxibutiliden-l, l-bifosfonic. Mai mult, brevetul invocat nu face nici măcar referire la substanța în cauză ci la o altă substanță (acid 4-amino-l-hidroxibutan-l, 1bifosfonic) și în nici un caz la forma de pulbere a acesteia.
C din urmă document, brevetul US 4, 407,761/1981 a fost depus la dosar în original (limba engleză) astfel că instanța a apreciat că nu poate fi analizat nici măcar prin lecturare, iar cele două expertize extrajudiciare ce fac referire la acesta nu au fost luate în considerare deoarece s-ar nesocoti prin aceasta principiul administrării nemijlocite a probelor.
Instanța a înlăturat de asemenea, ca fiind vădit nefondate, susținerile reclamantei referitoare la faptul că revendicarea 4 este lipsită de o soluție tehnică pentru o compoziție farmaceutică. Aceasta deoarece, așa cum reclamanta însăși a arătat, revendicările recunoscute prin certificatul de protecție tranzitorie RO 2086T B sunt toate revendicări de substanță și nu revendicări de procedeu, astfel că nu există nici o rațiune pentru care în cuprinsul acesteia să existe și o "soluție tehnică".
De asemenea nu se poate reține că revendicarea nu ar fi conformă cu condiția aplicabilității industriale câtă vreme nu cuprinde dozajul compoziției farmaceutice sau modul de administrare. Aceasta deoarece, în materia produselor farmaceutice ceea ce se protejează prin brevet este substanța activă a cărei folosire și administrare este ulterior determinată de către producător și medic. În niciun caz aplicarea industrială nu poate fi condiționată de existența în cuprinsul revendicării a posologiei specifice compoziției farmaceutice.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta.
În motivarea apelului se arată în esență că:
Certificatul de protecție tranzitorie nr. RO 2.086 TBu rmează să fie anulat deoarece brevetul de referință EP - B1, în baza căruia a fost acordat certificatul de protecție tranzitorie nr. RO 2.086 TBa fost anulat în parte (modificat) de Înalta Curte de Justiție din Marea Britanie prin hotărârea HC 02 00845 din data de 10.02.2003 în sensul că revendicările nr. 1-4 care se referă la produsul obținut au fost eliminate din brevet la cererea societății.
Certificatul de protecție tranzitorie nr. RO 2.086TB a fost eliberat de OSIM avându-se în vedere brevetul de referință EP - Bl eliberat de omologul OSIM din Marea Britanie. Revendicările 1-4 din brevetul EP - B1, revendicări de produs, au stat la baza acordării brevetului RO 2086
Cu privire la brevetul EP - B1 titular. (mai exact cu privire la 4 revendicări din acest brevet) au fost deschise două acțiuni de revocare de către reclamanți diferiți - și.
În cadrul acestor acțiuni de revocare, pârâta a renunțat la revendicările pentru care s-a solicitat revocarea, astfel încât prin sentința pronunțată la data de 10 februarie 2003 de Înalta Curte de Justiție din Marea Britanie, brevetul nr. - B1 a fost anulat în parte (modificat) prin - ștergerea revendicărilor 1-4 din acest brevet.
In cadrul procesului verbal asupra sentinței se dispune la punctul 1 "Modificarea brevetului european (Marea Britanie) nr. -B1 ("Brevetul") așa cum se arată cu cerneala roșie pe exemplarul din specificații anexat prezentului ordin și renunțarea la publicitatea pentru modificarea susmenționata".
După ce au fost operate aceste modificări, brevetul amendat EP - Car ămas numai cu revendicările 5-10, renumerotate 1-7 (prin adăugarea unei noi revendicări "Rider A"). Aceste revendicări sunt exclusiv revendicări de procedeu, iar revendicările de produs nu mai există, fapt ce duce la dispariția suportului în baza căruia a fost acordat brevetul RO 2086
Consideră apelanta că instanța de fond a apreciat greșit că sentința HC 02 00845/10.02.2003 nu arată în mod clar modalitatea de modificare a brevetului.
Sentința HC 02 00845 face în mod clar trimitere la modalitatea în care își va produce efectele referitoare la brevetul de referință nr. EP -, anume are anexat brevetul pe care sunt marcate modificările de rigoare.
Pentru o mai bună înțelegere a noii situații rezultate din pronunțarea sentinței HC 02 00845, s-a depus la dosar brevetul nr. EP / UK - astfel cum a fost amendat (modificat) după pronunțarea sentinței. Dacă instanța ar fi făcut o analiză a acestui brevet, astfel cum a fost amendat, ar fi constatat că, prin retragerea de către a revendicărilor de produs 1, 2 și 4 din brevetul de referință, brevetul EP - UK nu mai are efecte în ceea ce privește produsul alendronat trihidrat, iar brevetul tranzitoriu RO 2086 și-a pierdut suportul legal.
Chiar dacă procedura din Marea Britanie, referitoare la pronunțarea unei hotărâri prin care un brevet în vigoare urmează să fie invalidat sau modificat, este ușor diferită de procedura din România, nu există nici un dubiu că efectele sunt aceleași, brevetul nr. EP - UK nu mai conține revendicări de produs, iar brevetul de referință nr. 2086 T nu mai are efecte în ceea ce privește produsul alendronat trihidrat.
Instanța de fond argumentează în mod greșit - susține apelanta - că există dubiu cu privire la caracterul executoriu al sentinței HC 02 /10.02.2003 pronunțată de Înalta Curte de Justiție din Anglia, hotărâre care este în vigoare și nu poate fi revocată sau apelată. Aceasta face referire numai la cheltuielile de judecată și acceptă faptul că. a abandonat din proprie inițiativă revendicările DT. 1-4 care se referă la produsul obținut.
Caracterul executoriu al acestei sentințe nu poate fi pus în discuție, deoarece a fost deja executată.
Consideră apelanta că instanța de fond nici nu trebuia să se prevaleze de caracterul executoriu al acestei sentințe, întrucât s-a dovedit că brevetul de referință EP - UK a fost modificat, iar simpla prezentare a acestui brevet modificat, din care lipsesc revendicările de produs, conducea la concluzia că brevetul nr. 2086 T nu-și mai justifica în mod legal existența.
Potrivit art. 3 lit. a din Legea 93/1998 protecția tranzitorie se aplică numai în cazul în care "invenția face obiectul unui brevet de invenție în vigoare într-un stat membru al Uniunii de la sau al Organizației Mondiale a Comerțului, cu data de prioritate anterioara datei de 21 ianuarie 1991"
Or, revendicările de produs ale brevetului de referință EP -, care au permis eliberarea brevetului tranzitoriu RO 2086T B, nu mai există, deci brevetul de referință nu mai există într-un stat membru al Uniunii de la sau al Organizației Mondiale a Comerțului.
Consecința este anularea brevetului RO 2086 T și lipsirea acestuia de efecte juridice.
Mai susține apelanta că, în speță, nu este aplicabil art. 8 alin. 2 din Legea 64/1991 în forma în vigoare anterior modificării prin Legea 203/2002.
Pentru ca speța dedusă judecății de față să intre sub incidența acestui text de lege trebuie îndeplinite două condiții: divulgarea invenției să emane de la inventator sau succesorul său în drepturi și divulgarea să se fi produs în intervalul de 12 luni care a precedat înregistrarea cererii de brevet de invenție sau a priorității cunoscute.
Din probele administrate în cauză nu reiese că prima condiție, anume divulgarea să emane de la inventator însuși sau de la succesorul său în drepturi, ar fi îndeplinită.
Sarea monosodică a acidului 4-amino-1-hidroxibutiliden-1, 1-bisfosfonic și compoziția farmaceutică ce o conține au fost descrise sub forma unui poster și a rezumatului publicat (anexa 4 acțiunii de fond) în cadrul simpozionului " International an " care a avut loc în mai 1989 la, Belgia. Această divulgare a fost însă făcută de persoane care nu aveau un mandat în acest sens din partea intimatei-pârâte & Co. Mai mult, nici nu se știe dacă persoanele care au prezentat posterul erau angajați ai acesteia.
De altfel, răspunsul intimatei la interogatoriul administrat la fond (la întrebările 1 și 2) este concludent - în opinia apelantei - sub acest aspect.
Mai este criticată sentința apelată în sensul că instanța de fond a reținut în mod greșit că invenția îndeplinea condiția privind activitatea inventiva
În mod greșit a fost înlăturat primul document indicat ca referința pentru lipsa activității inventive, respectiv posterul prezentat la " nternational on ".
Instanța a motivat înlăturarea acestui document motivând că a fost tratat la momentul la care s-a pronunțat asupra condiției privind noutatea invenției, o asemenea abordare fiind - în susținerea apelantei - fundamental greșită, deoarece exceptarea prevăzută la art. 8 alin. 2 din Legea 64/1991 înainte de modificare, are în vedere numai cazurile în care se pune în discuție problema noutății invenției
Printr-o interpretare sistematica a Legii 64/1991, se observă ca articolele 8, 9, 10 din Lege se refera fiecare în parte la cate o condiție de brevetabilitate: art. 8 are în vedere condiția noutății; art. 9 are în vedere condiția privind activitatea inventivă; art. 10 are în vedere condiția privind activitatea industrială.
Așadar, exceptarea prevăzută de art. 8 alin. 2 se referă numai la condiția noutății, iar instanța trebuia să aprecieze asupra documentului invocat de reclamanta-apelantă fără a extinde aplicarea excepției și la condiția privind activitatea inventivă.
Un alt argument invocat în criticarea soluției instanței sub același aspect este principiul de drept potrivit căruia "excepțiile sunt de strictă interpretare și aplicare", ceea ce face ca soluția instanței să fie nelegală sub acest aspect.
Și aprecierea instanței de fond în sensul că "brevetul US 4, 407, 761/ 1981 este depus în original (limba engleză) astfel că instanța nu l-a putut analiza nici măcar prin lecturare" este criticată de către apelantă ca fiind netemeinică și nelegală,arătându-se dă a fost depus la dosar (filele 172- 185 din volumul 1 al dosarului de fond) brevetul US 4,407, 761/1981 atât în limba engleză, dar și tradus în limba română (traducerea se afla la paginile 172-175 din vol. 1 dosar fond).
Se mai arată că reclamanta-apelantă, prin referirea la materialele invocate în susținerea lipsei condiției privind activitatea inventivă, tindea să dovedească lipsa activității inventive privind invenția brevetată, iar nu o lipsă a noutății, așa cum a reținut instanța de fond în considerente.
Lipsa condiției privind noutatea invenției a fost tratată pe larg în cadrul acțiunii introductive, iar activitatea inventivă - condiție de brevetabilitate - a fost tratată separat.
În ceea ce privește soluția tehnică, se arată că poate fi privită atât în legătură cu un produs, cât și cu un procedeu.
Instanța de fond a apreciat în mod greșit că, din moment ce brevetul se referă la un produs, atunci există incompatibilitate între noțiunea de produs și noțiunea de "soluție tehnică". Având în vedere că produsul revendicat în cadrul brevetului este de fapt un compus, este evident că presupune și cunoașterea unei soluții tehnice.
compoziției farmaceutice și modul de administrare sunt elemente esențiale în aprecierea existenței condiției privind aplicabilitatea industrială a unei invenții în domeniul farmaceutic.
Instanța greșește - în opinia apelantei - când apreciază că prin brevet se protejează numai substanța activă, fără a aduce măcar un argument științific în acest sens sau vreun text de lege, recurgând pentru aceasta la propriile cunoștințe de chimie farmaceutică, ceea ce nu poate constitui un argument temeinic în respingerea motivului invocat de subscrisă.
În continuare, apelanta a reluat și dezvoltat motivele - expuse prin acțiunea introductivă - referitoare la lipsa noutății, a activității inventive și aplicabilității industriale a invenției care face obiectul brevetului RO 2086 T, făcând totodată vorbire și despre soluționarea unei spețe similare de către Curtea de Apel Budapesta.
Apel legal timbrat.
Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, pe această cale susținând netemeinicia apelului formulat de către reclamanta-apelantă SC SA.
Totodată intimata invocă - prin aceeași întâmpinare - excepțiile privind lipsa calității procesuale active și lipsa de interes, arătând că nu rezultă care este interesul reclamantei în formularea prezentei acțiuni. Nu a fost justificat, și nici dovedit un interes legitim al reclamantei-apelante pentru formularea acțiunii pendinte.
Cu privire la fondul pricinii, se arată în esență că - prin raportare la prevederile art. 6 alin. 3 și art. 7 alin. 1 din Legea 93/1998 coroborat cu prevederile art. 7 și 8 din Legea 64/1991, în aprecierea condiției de brevetabilitate a noutății trebuie avut în vedere faptul că situațiile în care o invenție este complet nouă (în sensul că nu se aseamănă cu nimic din ceea ce este cunoscut) sunt extrem de rare. În majoritatea lor, invențiile brevetabile au la bază cunoștințe și soluții anterioare, față de care aduc unele elemente de noutate. Se pornește de la ceea ce este cunoscut - care se regăsește în preambulul revendicării - și se ajunge la elementele noi, necunoscute până în prezent.
În același sens se face referire și la Regula 32A alin. 1 și 2 din HG. 152/1992 prin care se dispune în sensul că materialele din stadiul tehnicii nu pot fi luate în considerare decât individual, și nu în sistem mozaic; fiecare material individual trebuie să fie suficient prin sine pentru a oferi o descriere completă a invenției, astfel încât specialistul mediu în domeniu, parcurgând această descriere, să o fi putut pune în aplicare.
Astfel, consideră intimata că, în cazul unei invenții având ca obiect un produs chimico-farmaceutic, examinarea se face în raport cu revendicările, și în special cu revendicarea principală din brevet (care este independentă) urmărind soluția nouă în integralitatea sa, prin proprietățile noi care o individualizează, bine conturate și aplicabile pentru rezolvarea problemei tehnice, în limitele în care aceasta poate fi realizată cu aceleași efecte tehnice care să asigure reproducerea produsului farmaceutic cu aceleași caracteristici. În examinarea noutății, compoziție farmaceutică revendicată trebuie luată în întregime, potrivit tuturor caracteristicilor ei prezentate în conținut, și nu ca elemente disparate, care nu sunt relevante separat, ci definite - conform cu regula 11 alin. 2 din HG 152/1992 - prin proprietățile lor fizico-chimice, curative, profilactice sau alte proprietăți.
și rezumatul prezentate în cadrul de la nu reprezintă anteriorități distructive de noutate pentru că sunt mult prea sumare spre a fi considerate anteriorități clare și complete. Prezentarea făcută în cadrul simpozionului respectiv nu coincide cu aceea cuprinsă în descrierea invenției.
Referitor la articolul Journal of &, menționează intimata că această anterioritate nu este certă, din documentul depus la dosar neputându-se deduce ziua și luna în care a fost publicată această lucrare. Apoi, reclamanta nu a arătat în ce măsură paginile indicate ar fi fost suficiente pentru ca un specialist mediu în domeniu să fi putut reproduce soluția tehnică ce face obiectul certificatului de protecție tranzitorie.
În ceea ce privește condiția activității inventive, arată intimata că activitatea inventivă a invenției trebuie apreciată în raport cu revendicările și cu problema tehnică pe care o rezolvă respectiva invenție, cât și în raport de necesitatea rezolvării acelei probleme tehnice existente de mult timp și pentru care rezolvările cunoscute nu erau la nivelul rezolvării din invenție, conform prevederilor art. 9 din legea 64/1991 și Regulii 32B din HG 152/1992.
Pentru evaluarea activității inventive, conform legislației și doctrinei în materie, este necesar să se considere revendicările în ansamblul tuturor caracteristicilor, și nu numai prin extragerea și compararea unui singur parametru, cu o dată din stadiul tehnicii izolată și compusă în sistem mozaic.
Susține intimata că reclamanta-apelantă nu a dovedit - în speță - lipsa de noutate a brevetului în discuție cât și faptul că anterioritățile invocate de aceasta nu au fost analizate în cadrul litigiilor în care s-au pronunțat hotărârile judecătorești depuse la dosarul cauzei, situație față de care respectivele hotărâri nu pot face dovada temeiniciei pretențiilor reclamantei. Pe de altă parte, aceste hotărâri nu produc efecte pe teritoriul României pentru că nu au fost recunoscute în condițiile Legii 105/1992.
Îndeplinirea, de către soluțiile tehnice brevetate de pârâta-intimată, a condițiilor noutății și activității inventive rezultă - în susținerea acesteia - chiar din răspunsurile date de către reclamantă la întrebarea nr. 19 din interogatoriul luat.
Cu privire la motivul de nulitate a certificatului de protecție tranzitorie care a fost invocat prin cererea completatoare, arată intimata că pentru a se vorbi de nulitatea certificatului în litigiu trebuie mai întâi analizat dacă la data eliberării lui exista respective cauză de nulitate, respectiv dacă brevetul era anulat, pentru că sancțiunea nulității unui act juridic operează numai pentru cauze concomitente încheierii lui. Ori, brevetul de referință nu a fost vreodată anulat prin hotărâre judecătorească.
Pârâta a renunțat, pe teritoriul britanic, la unele dintre revendicările din brevet pentru rațiuni de politică economică, însă această renunțare a avut loc ulterior datei la care a fost acordată protecția tranzitorie.
Renunțarea titularului de brevet la anumite revendicări, pe teritoriul anumitor state, nu constituie caz de încetare a protecției tranzitorii, prin art. 2 alin. 2 din Legea 93/1998 fiind enumerate în mod limitativ cazurile de încetare a protecției tranzitorii.
În apel s-au administrat probe noi, respectiv înscrisuri și expertiza efectuată de o echipă de experți având specializări în domeniul farmaceutic și proprietate industrială.
În privința excepțiilor pe care intimata-pârâtă a înțeles să le invoce prin întâmpinare (lipsa calității procesuale active și lipsa de interes), Curtea le-a pus în discuția părților la termenul de judecată din data de 26.06.2007, stabilind că acestea vor fi soluționate odată cu fondul cauzei.
Analizând cu precădere aceste excepții, corespunzător exigențelor art. 137 alin. 1.pr.civ. Curtea reține următoarele:
În fața primei instanțe, pârâta-intimată &CO a invocat aceleași excepții, cu aceeași motivație cu cea expusă prin întâmpinarea depusă în faza apelului, iar instanța s-a pronunțat - în sensul respingerii lor - prin încheierea de ședință din data de 12.01.2006.
În situația în care există o hotărâre a primei instanțe în privința respectivelor apărări formulate de către pârâtă pe calea unor excepții peremptorii, absolute, iar partea care le-a invocat nu a înțeles să atace această hotărâre corespunzător exigențelor art. 282 alin. 2 coroborat cu art. 268 alin. 1 și 3 și art. 295 alin. 1 din pr.civ. soluția pronunțată în privința lor a intrat în puterea lucrului judecat. Astfel, ele nu pot fi reanalizate de instanța de control judiciar, pe cale de excepție pentru că deja au făcut obiectul unei judecăți, soluția pronunțată nefiind atacată în condițiile legii.
Pentru aceste considerente, urmează a fi respinse excepțiile privind lipsa calității procesuale active a reclamantei-apelante și lipsa interesului acesteia în formularea acțiunii având ca obiect anularea certificatului de protecție tranzitorie nr. RO 2086 TB.
Analizând apelul formulat de către reclamanta-apelantă SC România SA împotriva sentinței civile nr. 724/09.06.2006 pronunțată de Tribunalul București secția a V-a civilă, Curtea constată caracterul nefondat al acestuia.
Considerentele avute în vedere sunt următoarele:
Cauza de nulitate a menționatului certificatul de protecție tranzitorie constând în împrejurarea că brevetul de referință în baza căruia s-a acordat ar fi fost modificat prin hotărâre judecătorească, respectiv hotărârea HC 02 00845/10.02.2003 pronunțată de Înalta Curte de Justiție din Marea Britanie nu se verifică în speță, în raport de ansamblul probelor administrate.
Practic, din această perspectivă, este esențial a se determina brevetul de referință în considerarea căruia a fost eliberat pârâtei-intimate certificatul/brevetul de invenție protecție tranzitorie a cărui anulare se solicită.
Din conținutul brevetului de invenție protecție tranzitorie nr. 2.086T B (aflat la fila 31 dosar fond) rezultă că brevetul de referință este reprezentat de brevetul european cu nr. EP - B1 (depus la filele 17-28 din dosarul primei instanțe) care a fost eliberat de către Oficiul European de Brevete, având desemnate 14 state printre care și Marea Britanie.
Potrivit art. 64 alin. 1 din Convenția privind eliberarea brevetelor europene adoptată al în anul 1973 (ratificată de România prin Legea 611/2002) " din ziua publicării anunțului de eliberare a brevetului European, acesta conferă titularului său, în fiecare dintre statele contractante, aceleași drepturi pe care le-ar conferi un brevet național acordat în acest stat".
Pe de altă parte, prin art. 138 alin. 1 din aceeași Convenție se stabilește faptul că "un brevet european poate fi declarat nul, pe baza legislației unui stat contractant, cu efect asupra teritoriului acelui sta, dacă", iar în alin. 2 al aceluiași articol se prevede că "Dacă motivele de anulare afectează doar o parte a brevetului european, anularea se va pronunța într-o limitare corespunzătoare acestui brevet. Dacă legislația națională o permite, limitarea se poate face sub forma modificării revendicărilor, a descrierii sau a desenelor".
Constatând, din probatoriul menționat, că brevetul de referință analizat în speță este unul eliberat de către (Oficiul European de Brevete), producând efecte în mai multe state expres desemnate, nu poate fi primită susținerea reclamantei-apelante în sensul că brevetul de protecție tranzitorie în litigiu ar fi fost acordat în considerarea unui brevet de referință eliberat de autoritățile statului englez (omologul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci din România), așa încât limitarea/modificarea dispusă de instanțele engleze să fie de natură a afecta beneficiul protecției tranzitorii obținute pe teritoriul României de către intimata-pârâtă.
Astfel cum rezultă din normele enunțate, cuprinse în Convenția privind eliberarea brevetelor europene, brevetul european conferă titularului lui, în fiecare dintre statele desemnate, aceleași drepturi pe care le-ar oferi brevetul național eliberat de acel stat, iar efectele anulării lui într-unul dintre statele desemnate (care poate avea forma limitării ori modificării brevetului european, potrivit cu legislația statului în care se dispune o asemenea măsură) sunt limitate la teritoriul respectivului stat.
În aceste condiții, este lipsit de relevanță faptul că brevetul european EP 0 402 152 B1 eliberat de către Oficiul European pentru Brevete a fost modificat, în sensul restrângerii limitelor protecției acordate de acesta pe teritoriul unuia dintre statele desemnate (Marea Britanie) în situația în care respectivul brevet nu și-a încetat valabilitatea/existența - cu privire la revendicările de produs analizate în speță - pe teritoriul celorlalte state desemnate, corespunzător exigențelor art. 2 alin. 2 raportat la art. 1 din Legea 93/1998.
Se impune a fi făcută mențiunea că în analiza expusă s-a dat eficiență caracterului definitiv și executoriu al hotărârii pronunțate la data de 10.02.2003 de Înalta Curte de Justiție din Marea Britanie în considerarea faptului că - potrivit înscrisurilor aflate la filele 556-558, și respectiv 548-548 din dosarul de fond - autoritățile britanice au dat eficiență acestui act de jurisdicție prin emiterea documentului cu nr. -C, care atestă amendarea brevetului european analizat în speță în sensul în care s-a stabilit prin hotărârea judecătorească invocată de reclamantă.
Chiar în conținutul acestui din urmă document se face însă mențiunea potrivit căreia "modificarea specificației este valabilă doar pentru Marea Britanie, în conformitate cu planul de pe verso", aspect care este concordant cu concluziile reținute în analiza anterior expusă de
Sub aspectul criticilor referitoare la neîndeplinirea condițiilor de brevetabilitate (respectiv: să fie nouă, să rezulte dintr-o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială), Curtea reține că aceste aspecte constituie împrejurări care implică cunoașterea părerii unor specialiști, situație față de care s-a administrat - corespunzător prevederilor art. 201.pr.civ. - proba cu expertiza în specialitățile farmacie și proprietate industrială.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit de experții desemnați în cauză - astfel cum acestea au fost completate în urma încuviințării obiecțiunilor părților, dar și a chestiunilor suplimentare solicitate de instanță în privința unor aspecte din raportul inițial depus care implicau asemenea lămuriri din partea specialiștilor - fiecare dintre aceste elemente/condiții apar ca fiind îndeplinite prin raportare la anterioritățile relevate de către reclamantă ca reprezentând stadiul tehnicii.
Astfel, au concluzionat experții în sensul că produsul "sarea monosodică a acidului 4-amino-1-hidroxibutiliden-1, 1-bifosfonic caracterizată prin aceea că este sub formă de trihidrat cristalin", care constituie revendicarea nr. 1 brevetului analizat, nu este identică cu soluția prezentată (de angajați ai societății pârâte), sub forma unui poster și prin rezumatul publicat la " International on " desfășurat la, Belgia în luna mai 1989, respectivele documente neoferind o descriere clară, completă și corectă a sării menționate.
Prin raportare la descrierea publicată în revista "Journal of & ", experții au concluzionat de asemenea în sensul că nu există isentitate între respectiva descriere și aceea conținută de revendicarea nr. 1 din brevetul analizat, cele două descrieri referindu-se la obiecte diferite și prezentând soluții tehnice diferite.
Nici prin raportare la cunoștințele rezultate din descrierile prezentate prin brevetele de invenție US -/1981 și respectiv GB -/1982 nu poate fi reținută lipsa noutății, primul brevet rezolvând o problemă referitoare la unprocedeude obținere a unuiacid, iar cel de-al doilea conducând laobținerea mai multor săruricare sunt diferite de sarea monosodică a acidului 4-amino-1-hidroxibutiliden-1, 1-bifosfonic, spre deosebire de brevetul analizat care rezolvă problema tehnică legată de obținerea acestui din urmăprodusîn mod singular.
Cu referire la activitatea inventivă necesară întrunirii condițiilor legale de brevetabilitate, experții au concluzionat de asemenea că aceasta a existat atât în privința substanței descrise prin revendicarea nr. 1, cât și în privința celor care fac obiectul revendicărilor cu nr. 2 și 4 prin raportare atât la problema tehnică concret rezolvatăcât și la anterioritățile invocate, concluzie care apare ca fiind conformă criteriilor înscrise în Regula 32 pct. B alin. 2 și 3 lit.
Și aspectul legat de existența, în revendicarea nr. 4 din brevetul analizat, a unei soluții tehnice este confirmat prin concluziile raportului de expertiză, fiind argumentată această opinie a experților prin aceea că revendicarea 4 privind compoziția farmaceutică face referire doar la prezența sării monosodice a acidului 4-amino-1-hidroxibutiliden-1, 1-bifosfonic, în forma de trihidrat și respectiv în forma unei pulberi cu curgere liberă, ca ingredient activ într-un preparat farmaceutic destinat tratamentului sau prevenirii bolilor care implică resorbția osoasă, indiferent de forma de condiționare a acestuia.
În privința înscrisurilor depuse de către apelantă la filele 380 și 391-392, constând într-o declarație extrajudiciară semnată de o persoană care afirmă că ar avea calitate de farmacist și informații obținute prin internet, Curtea apreciază că acestea nu sunt apte să conducă la înlăturarea concluziilor expertizei efectuate de către experții autorizați în condițiile legii, neexistând posibilitatea unor minime verificări privind autoritatea/competența profesională a persoanelor care au postat pe internet respectivele informații.
De menționat că apelanta a avut posibilitatea conferită de art. 18 din OG 2/200, de a propune un expert-consilier la momentul procesual la care s-a solicitat și încuviințat această probă, uzând de acest drept conform cererii depuse la data de 03.10.2007 (fila 147 dosar apel).
În aceste condiții, declarației extrajudiciare - întocmită sub forma unui înscris sub semnătură privată - care aparține unei persoane străine de procedura de judecată aflată în curs, și în privința căreia nu se verifică în vreun mod respectarea rigorilor impuse prin art. 11-14 din OG 2/2000, nu i poate acorda o eficiență superioară opiniei exprimate de experții autorizați desemnați de instanță în condițiile art. 201 și urm. pr.civ. spre a fi înlăturată proba științifică astfel administrată.
Având în vedere considerentele expuse și dispozițiile legale menționate, Curtea apreciază ca fiind corectă soluția prin care prima instanță a respins acțiunea formulată de către reclamantă, urmând a menține această soluție. Considerentele prezentei hotărâri vor completa considerentele sentinței apelate, ținând seama de probatoriul concludent nou administrat și de efectul devolutiv al căii de atac a apelului.
Pe cale de consecință, potrivit cu dispozițiile art. 296.pr.civ. urmează a se dispune respingerea apelului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția privind lipsa interesului și lipsa calității procesuale active.
Respinge apelul formulat de către apelanta - reclamantă ROMANIA cu sediul în T M--105 și cu domiciliul ales la Av., în B,-, sector 5 împotriva sentinței civile nr. 724/08.06.2006, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți & CO cu sediul ales la Idea. în B, Șos. B - P nr. 1A, Clădirea C 1,. 3, sector 1 și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.12.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
/red GS/6 exemplare/13.01.2009
Judecător fond Tribunalul București - Secția a V-a Civilă
Judecător
Președinte:Georgeta StegaruJudecători:Georgeta Stegaru, Carmen Georgeta Negrilă
