Spete procedura insolventei. Decizia 236/2010. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 236/R-COM
Ședința publică din 19 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Miriță judecător
- -, judecător
-, judecător
-, grefier
S-au luat în examinare, pentru soluționare,recursurile declarate de creditoarele AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1 și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, împotriva sentinței nr.931/F din 19 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind creditorii INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ A, C L, P, EURO 2005, P, B, debitoarea & CO IMPORT EXPERT prin administrator special și lichidatorul judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată recursurile în stare de judecată și trece la soluționarea acestora.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față, constată că:
Prin cererea formulată la data de 21.08.2006, creditoarea a solicitat deschiderea procedurii insolvenței ce privește pe debitoarea &Co Import Export, care are să-i achite o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă de 12.603 lei.
În motivarea cererii, s-a arătat că debitoarea are să-i plătească creanța prevăzută în sentința nr.4519/10.11.2005, în dosarul nr.7502/2005 al Judecătoriei Pitești.
Așa cum rezultă din relațiile Oficiului Registrului Comerțului, sediul debitoarei este în comuna, sat, județ A, unde a fost citată în baza art.85 Cod procedură civilă și comunicată cererea creditoarei, la care nu s-a formulat contestația prevăzută de art.33 din Legea nr.85/2006.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.33 din legea privind procedura insolvenței, judecătorul sindic a admis cererea creditoarei și a deschis procedura insolvenței debitoarei &CO IMPORT EXPORT județul A, prin sentința comercială nr.793/F/11.12.2006.
Prin raportul administratorului judiciar din data de 22.01.2006, s-a propus intrarea în procedura falimentului a debitoarei, cu mențiunea că administratorul societății nu poate fi găsit și sediul debitoarei nu mai corespunde adresei de la Registrul Comerțului.
Judecătorul sindic a constatat că în cadrul procedurii insolvenței nu s-a propus un plan de reorganizare și sunt îndeplinite condițiile intrării în faliment a debitoarei, ca unică soluție pentru satisfacerea creanțelor creditorilor.
Așa fiind, prin sentința comercială nr.111/F/29.01.2007, s-a admis cererea administratorului judiciar și în temeiul art.107 lit.d din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus începerea procedurii falimentului debitoarei &CO IMPORT EXPORT.
Constatând că la data de 18.05.2009, lichidatorul judiciar, desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei &CO IMPORT EXPORT, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, deoarece nu sunt bunuri în patrimoniul debitoarei și creditorii nu s-au oferit să avanseze sume corespunzătoare pentru continuarea procedurii, pentru că ar contribui la cheltuieli financiare suplimentare din bugetul propriu ce nu pot fi acoperite, prin sentința nr.nr.931/F/19 octombrie 2009, Tribunalul Comercial Argeș, în temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței, a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei C & Co Import Export; în temeiul art.136 din lege, a descărcat pe administratorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități; a dispus plata sumei de 32.400 lei, pentru lichidatorul judiciar ec., din contul A și în temeiul art.135 din aceeași lege, a dispus notificarea sentinței, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului, Registrul Societăților Agricole sau altor registre în care este înregistrat debitoarea, pentru efectuarea mențiunilor de radiere, precum și pentru publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Împotriva sentinței nr.931/F/19.10.2009, pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Comercial Argeș, a declarat recurs B și A, criticând-o pentru nelegalitate.
Recursul declarat de Baf ost motivat în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041Cod procedură civilă, în dezvoltarea lui susținându-se următoarele.
Bap reluat creanța aferentă debitoarei &Co Import Export, de la. A, pe care o avea împotriva falitei și, în mod greșit, s-a luat măsura închiderii procedurii, deși era necesară formularea cererii pentru atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor care au făcut parte din conducerea societății, pentru a atrage la masa credală sume suplimentare destinate acoperirii pasivului debitoarei, lichidatorul judiciar având datoria de a căuta modalități de recuperare a patrimoniului pentru a putea plăti cât mai multe dintre creanțele pe care debitoarea le are către creditori.
Recurenta mai arată că, potrivit teoriei și practicii judiciare, în dreptul civil și în cel comercial operează două reguli principale: prima, că răspunderea delictuală operează pentru cea mai ușoară culpă și a doua, că indiferent de gravitatea vinovăției obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integrală, în sensul că cuantumul despăgubirii depinde de întinderea prejudiciului și nu de gravitatea vinovăției.
Susține că, în speță, indiferent de faptul că administratorul falitei a încălcat din culpă (neglijență) sau cu intenție normele de drept care-i impuneau ținerea corectă a contabilității și gestionarea cu atenție a patrimoniului și a activității, acesta se face vinovat de încălcarea legii (contabilității în cazul de față), situație care a determinat prejudicierea creditorilor.
Examinând criticile formulate, se constată că ele nu pot fi primite pentru cele ce se vor arăta mai jos:
Recursul B se apreciază ca inadmisibil, fiind declarat de o persoană fără calitate procesuală.
Potrivit art.149 din Legea nr.85/2006, acest act normativ se completează în măsura compatibilității și cu dispozițiile Codului d e procedură civilă.
În aceste condiții, căile de atac se exercită de către participanții la procedura insolvenței, în limitele stabilite de legea specială.
Recurenta B nu a fost participantă la procedură și deci nu are calitate procesuală în exercitarea unei căi de atac.
Legea nr.85/2006 cuprinde reglementări exprese cu privire la citarea participanților la procedură (art.7 și 8), reglementări interpretate și prin decizia nr.1137/2007 a Curții Constituționale, care se constituie într-o garanție de încunoștințare a părților interesate într-o anumită procedură.
În aceeași ordine de idei, trebuie observate dispozițiile art.61 alin.3 din lege, care obligă la publicarea notificării de deschidere a procedurii, atât într-un ziar de largă circulație, cât și în Buletinul procedurilor de insolvență. În aceste condiții, chiar dacă administratorul judiciar, din culpa sa sau datorită absenței unor mențiuni în documentele contabile, nu notifică toți creditorii, aceștia au posibilitatea să cunoască de deschiderea procedurii și să-și valorifice drepturile prin formularea unor cereri corespunzătoare fiecărei etape a acesteia.
În măsura în care recurenta B nu a făcut demersuri pentru a-i fi recunoscută calitatea de creditoare (prin formularea unei declarații de creanță, a unei contestații la tabel etc.), nu a dobândit legitimare procesuală de participant la procedura insolvenței și nici de a ataca hotărârea de închidere.
Pentru toate aceste considerente se apreciază că recursul B este inadmisibil și, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează a fi respins ca atare.
Recursul creditoarei Aaf ost motivat în temeiul dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susținându-se că în cauză nu s-a respectat principiul maximizării valorii bunurilor din averea debitoarei și nici nu s-a realizat scopul prevăzut de lege, respectiv acoperirea pasivului, continuarea procedurii fiind posibilă prin utilizarea fondului de lichidare.
Examinând criticile formulate se constată că acestea sunt nefondate pentru cele ce se vor arăta mai jos.
Susținerile recurentei la nivel de principiu sunt valabile, însă aplicarea lor nu poate fi făcută dincolo de aspectele specifice ale fiecărei cauze.
În condițiile în care în averea debitoarei nu există bunuri care să poată fi valorificate, disponibilități bănești ori creanțe de recuperat, deci nu mai există active, este imposibil de maximizat un lucru care nu există.
Continuarea în aceste condiții a procedurii nu ar avea ca urmare decât o creștere a pasivului, fără nici o perspectivă de acoperire, cel puțin, a cheltuielilor ce astfel s-ar prilejui.
De altfel, dincolo de principii, Legea nr.85/2006 prevede expres că, procedura insolvenței poate fi închisă dacă s-a aprobat raportul final și dacă nu există bunuri în averea debitoarei care să fie valorificate și astfel să se acopere cheltuielile de lichidare, iar nici unul dintre creditori nu se oferă să avanseze sumele necesare (art.131).
În ceea ce privește posibilitatea utilizării fondului de lichidare, pretențiile recurentei sunt nefondate. Acest fond va fi utilizat potrivit art.4 alin.4 din Legea nr.85/2006 "în lipsa disponibilităților în contul debitorului". Legiuitorul are astfel în vedere situația în care, în averea debitoarei există bunuri valorificabile (deci nu sunt incidente dispozițiile art.131 și 132 din Legea insolvenței), însă, pentru moment, lipsesc disponibilitățile.
Ar fi total lipsit de rațiune, în condițiile în care nu mai este nimic de valorificat, să se continue o procedură folosindu-se fondul de lichidare, deși, nu există perspectiva obținerii vreunor venituri, ci doar a efectuării unor cheltuieli inutile.
Pentru toate aceste considerente, se apreciază că recursul este nefondat și, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează a fi respins, ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, împotriva sentinței nr.931/F/19 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind creditorii INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ A, cu sediul în P,-, județul A, L, cu sediul în, str.-, -.3/II,.D,.5, județul A, P, cu sediul în str.-, -.1,.A,.63, județul A, EURO 2005, cu sediul în, str.-, -.26,.A, parter, județul A, județul A, P, cu sediul în P str.-, -3, parter, județul A, B, cu sediul în-, sector 6, cu sediul în localitatea,-, județul I, debitoarea & CO IMPORT EXPERT prin administrator special, cu sediul în B,-, -.2, etaj 3,.34, sector 3 și lichidatorul judiciar, domiciliat în Câmpulung, str.--- nr.113, județul
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1 împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 februarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Ioana Bătrînu
- - - - -
Grefier,
-
Red./22.02.2010
GM/14 ex.
Jud.fond: Gh.
Președinte:Ioana MirițăJudecători:Ioana Miriță, Ioana Bătrînu, Dumitru, Polixenia