Spete procedura insolventei. Decizia 378/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 378
Ședința publică din 17 aprilie 2008
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 3: Cătălin
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile formulate de către pârâtele Arhivele Naționale B și Arhivele Naționale - Direcția Județeană împotriva încheierii pronunțate la 15 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată prin lichidator judiciar, intimata L, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.
dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10.04.2008 care face parte integrantă din prezenta decizie, când datorită complexității cauzei, a fost amânată pronunțarea pentru termenul de astăzi, 17.04.2008.
CURTEA
Deliberând constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din data de 15 noiembrie 2007 dată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, judecătorul sindic a admis cererile lichidatorului judiciar al debitoarei falite și creditoarei L și a dispus obligarea Arhivelor Naționale - Direcția Ta A rhivelor Naționale să preia de urgență, întreaga arhivă a debitoarei, urmând ca încheierea de ședință să se comunice cu Arhivele Naționale și cu Arhivele Naționale - Direcția Ta A rhivelor Naționale, conform art. 18 din Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naționale și cu OG nr. 39/31.05.2006, având în vedere că procedura este finalizată de peste 1 an de zile, iar singura problemă este arhiva debitoarei.
De asemenea, s-a dispus că lichidatorul judiciar va reduce cheltuielile lichidatoarei, astfel încât, începând cu data de 01.12.2007 se va renunța la contabila debitoarei de la, ținând cont că aceasta nu mai are activitate, urmând să păstreze persoana care emite adeverințe și se ocupă de arhiva debitoarei, iar reprezentantul lichidatorului judiciar va depune la dosarul cauzei extras de cont și nu va mai face plăți din averea debitoarei, îndeplinindu-și pe mai departe atribuțiile prevăzute de lege și dispozițiile date de judecătorul sindic.
Pentru a dispune astfel, judecătorul sindic a reținut că la data de 05.06.2006 a intrat în vigoare OG nr. 39/2006 pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, care prevede că arhivele firmelor aflate în faliment se preiau de către Arhivele Naționale prin Direcțiile Județene.
Lichidatorul debitoarei a emis numeroase adrese pe seama Arhivelor Naționale - Direcția Județeană T în vederea preluării arhivei debitoarei, însă această instituție invocă lipsa resurselor umane și logistico financiare necesare.
Art.18 din OG. Nr. 39/2006, pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, stipulează că "În cazul desființării, în condițiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare istorică, în sensul prevederilor art.2 cât și cele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetățenilor, vor fi preluate de Arhivele Naționale sau de direcțiile județene ale Arhivelor Naționale".
În baza acestui temei de drept, judecătorul sindic văzând că societatea debitoare a fost lichidată prin faliment, bunurile acesteia în totalitate fiind înstrăinate în cadrul acestei proceduri, banii obținuți din vânzarea bunurilor fiind distribuiți către creditorii debitoarei conform dispozițiilor legii insolvenței și planurilor de distribuție întocmite de lichidatorul judiciar și avizate de comitetul creditorilor debitoarei, având în vedere că procedura este finalizată de peste 1 an de zile, iar singura problemă este arhiva debitoarei, a admis ca fiind întemeiate cererile lichidatorului judiciar al debitoarei falite și creditoarei L, obligând Arhivele Naționale prin Direcția Județeană T să preia de urgență arhiva debitoarei falite.
Împotriva acestei Încheieri, au declarat recurs Arhivele Naționale B și Arhivele Naționale - Direcția Județeană T solicitând admiterea acestora, modificarea în tot a hotărârii atacate și, pe cale de consecință, respingerea cererii îndreptate împotriva lor.
În motivarea recursului său, pârâta recurentă Arhivele Naționale B arată că judecătorul sindic a pronunțat încheierea de obligare a instituției recurente cu neobservarea formelor legale prevăzute la Titlul II, Capitolele I, II, III din Codul d e procedură civilă, dispoziții care trebuiau respectate având în vedere și prevederile art. 7 alin.(2) din Legea nr. 85/2006 care dispun că "În procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de părți numai persoanele ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluționare judecătorului sindic în condiții de contradictorialitate".
Pârâta recurentă arată că nu i s-a comunicat o cerere de chemare în judecată prin care Arhivele Naționale să ia cunoștință de pretențiile deduse judecății, astfel că a fost în imposibilitate de a se apăra în cunoștință de cauză și de a cunoaște cadrul procesual în limitele cărora se desfășoară judecata, vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului de procedură prin care a fost obligată la preluarea întregii arhive a debitorului, motiv pentru care, în temeiul art. 312.proc.civ. raportat la motivul de casare prevăzut de art. 304 pct.5 proc.civ. cu referire la art. 105 același cod, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțate și judecarea pricinii cu respectarea tuturor principiilor care guvernează procedura de judecată.
Recurenta învederează că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești (art. 304 pct.4 proc.civ.), judecătorul sindic admițând cererea formulată la termenul din 15 noiembrie 2005 de către - - prin lichidator judiciar, în cadrul procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 și obligând instituția pârâtei recurente să preia "de urgență, întreaga arhivă a debitoarei", nesocotind principiile ce guvernează în materia dreptului substanțial, precum și procedura de judecată, instituind reguli derogatorii de la reglementările legale în materie, depășind astfel atribuțiile puterii judecătorești, prin imixtiune în sfera de activitate a puterii legiuitoare.
În speță, - - prin lichidator judiciar și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, pe dispozițiile cuprinse în art. 18 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 cu modificările și completările ulterioare, precum și pe motive de oportunitate.
Procedura prevăzută de Legea 85/2006 este o procedură specială de executare silită concursuală și egalitară, în vederea recuperării creanțelor asupra averii debitorului, procedură specială de executare silită care permite numai soluționarea cererilor specifice, iar nu și promovarea unor acțiuni sau cereri, cum este cazul în speță, specifice procesului civil, precum cererea de chemare în judecată a altor persoane. În acest sens, art. 7 alin.2 din Legea 85/2006 spune că "În procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de părți numai persoanele ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluționare judecătorului sindic în condiții de contradictorialitate".
Prin urmare, cererile neprevăzute de legea specială Legea 85/2006)și care sunt incompatibile cu aceasta, cum este și cazul în speță, trebuiau respinse de judecătorul sindic ca inadmisibile, însă acesta prin hotărârea pronunțată a refuzat să aplice în litera și spiritul lor dispozițiile cuprinse în Legea nr. 85/2006 mat ăgăduit orice valoare textelor din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 ce guvernează procesul civil, respectiv: principiul legalității, principiul egalității părților în fața justiției, principiul dreptului la un proces echitabil, principiul contradictorialității, principiul dreptului la apărare.
Pârâta recurentă arată că înainte de a promova o acțiune în justiție, o persoană trebuie să stabilească dacă: este titulara unui drept subiectiv încălcat sau contestat ori urmărește ocrotirea unui interes legal; are interes să acționeze în justiție; are calitate procesuală și capacitatea de a sta în judecată.
Pentru a fi exercitat, dreptul trebuie să îndeplinească anumite condiții printre care: să fie actual, să nu fie supus unui termen sau unei condiții suspensive, adică să fie corespunzător unei obligații exigibile.
Se mai arată că judecătorul sindic a ignorat dispozițiile cuprinse în art.18 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, în forma dată de OUG nr. 39/2006 aprobată prin Legea nr. 474/2006. Din analiza textului articolului menționat rezultă că, dispoziția normativă primară, care modifică conținutul formei anterioare a aceluiași articol, privește documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare ale cetățenilor și care "vor fi preluate ( - Arhivele Naționale) de Arhivele Naționale sau de direcțiile județene ale Arhivelor Naționale" (alin.1).
Din dispoziția normativă primară decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice care sunt prezentate în alineate distincte. Rezultă că legiuitorul a evaluat efectele previzibile ale soluției stabilite prin dispoziția primară și, pentru a asigura acestui articol o succesiune logică a ideilor și o coerență a reglementării, a prevăzut în următoarele trei alineate: momentul de la care operează obligația de preluare în sarcina Arhivelor Naționale, documentele care stau la baza preluării, precum și modalitățile în care se realizează asigurarea structurilor specializate prevăzute la alin.2.
Astfel, din punct de vedere al momentului de la care Arhivele Naționale sunt obligate și pot fi obligate, potrivit legii, prin hotărâre judecătorească, să execute obligația de preluare a documentelor cu valoare practică prevăzute la alin.(1) al art.18, legiuitorul a dispus că acestea se preiau "după înființarea ( - Arhivele Naționale) în cadrul Arhivelor Naționale și al direcțiilor județene ale Arhivelor Naționale a unor structuri specializate, cu asigurarea în condițiile legii, a resurselor umane și logistico-financiare necesare" (alin.2).
Recurenta arată că la acest moment, fără vreo culpă din partea instituției sale, nu au fost înființate structurile specializate la care se face referire în art.18 alin. (2) și alin. (4) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, iar obligația instituită de judecătorul sindic prin încheierea recurată este imposibil de executat.
În motivarea recursului declarat de Arhivele Naționale - Direcția Județeană T, sunt reiterate aceleași motive ca cele prezentate de recurenta Arhivele Naționale
Debitoarea intimată - -, reprezentată de Taf ormulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursurilor creditorilor recurenți.
Intimata a invocat excepția inadmisibilității recursurilor, arătând că recurentele nu au calitate procesuală activă întrucât acestea nu au fost parte în dosarul de insolvență, deci nu pot uza nici de această cale de atac, proprie doar părților procesuale de la judecata din prima instanță.
Se mai arată că încheierea pronunțată la data de 15 noiembrie 2007 de către Tribunalul Timiș în dosarul nr- privind preluarea arhivelor - - nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în ceea ce privește dispozițiile judecătorului sindic cu privire la preluarea arhivei.
Judecătorul sindic a dispus o măsură în virtutea puterii judecătorești către un organ al statului înființat cu acest scop, susceptibilitatea atacării cu recurs pe cale separată a acestei încheieri fiind discutabilă cel puțin cu privire la această dispoziție de preluare a arhivei de către recurente.
Legea 85/2006 are dispoziții clare cu privire la hotărârile judecătorului sindic care pot fi definitive, executorii și atacabile de recurs dar, din întreaga formulare se subînțelege intenția legiuitorului de a oferi acestei atribute în măsura în care ceea ce se dispune prin încheiere are legătură directă și indubitabilă cu etapele procedurii insolvenței, urmărindu-se aplicarea cu celeritate a lor.
Consideră că în raport cu dispoziția judecătorului sindic cu privire la preluarea arhivelor, recurenții puteau avea doar eventuala calitate de terț vătămat prin executare, ceea ce presupune o altă manieră procedurală de a-și apăra interesele și adresarea unei alte instanțe decât instanța de recurs.
Pe fond, se arată că potrivit Legii Arhivelor nr. 16/1996 modificată prin Legea 358/06.06.2002 și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 39/2006, statul este cel care garantează resursele necesare pentru administrarea, utilizarea și protejarea Național, înțeles ca o totalitate a documentelor cu valoare arhivistică aflate în arhive publice sau arhive private, tot statul fiind cel care prin intermediul instituției Arhivelor Naționale sprijină metodologic creatorii și deținătorii de arhive.
Arhivele Naționale sunt o instituție publică cu personalitate juridică, unica autoritate în domeniu, aflată în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, fiind finanțată integral de la bugetul de stat, lipsa de fonduri, spații și personal fiind astfel responsabilitatea directă a Guvernului României.
Așa cum se arată în art.18 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, în forma dată de nr.OUG 39/2006, documentele cu valoare practică în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare ale cetățenilor vor fi preluate de Arhivele Naționale sau de direcțiile județene ale Arhivelor Naționale.
Atribuțiile judecătorului sindic presupun supravegherea și administrarea împreună cu administratorul judiciar/lichidatorul a procedurii prevăzute de Legea 85/2006 în scopul de a asigura celeritatea desfășurării acesteia, având obligația ca atunci când este cazul să dispună cu privire la concursul instituțiilor de stat care prin lege sunt înființate cu scopuri anume. Astfel, conform puterii judecătorești cu care a fost investit acesta a dispus unui organ de stat să-și îndeplinească atribuțiile care reprezintă însăși rațiunile pentru care acesta a fost creat iar faptul că acesta nu dispune de fondurile și spațiile necesare desfășurării activității lui, incumbă statului prin Guvernul României care conform legii arhivelor este singurul în măsură să asigure fondurile necesare în acest sens.
Intimata prin reprezentant, arată că prin adresele nr. 15.049/05.07.2006, 619/23.10.2006 și 1307/12.09.2007 a solicitat Arhivelor Naționale - Direcția Județeană T, de-a lungul a doi ani de zile, să comunice demersurile necesare a fi făcute în vederea predării arhivei - -, fiind de asemenea sesizați printr-o adresă de către Tribunalul Timiș să preia de urgență arhive - -, însă răspunsul acestora a fost întotdeauna negativ, motivat în sensul lipsei de fonduri, spațiu și personal specializat.
Având în vedere că procedura insolvenței cu privire la - - se derulează de peste zece ani și singurul impediment al închiderii acesteia este predarea arhivei, apreciază că orice cheltuială făcută în continuare cu administrarea procedurii și întreținerea arhivei în actualul loc de depozitare contravine intereselor creditorilor și spiritului legii insolvenței care a fost privită ca o procedură de executare, pentru satisfacerea într-o perioadă cât mai scurtă a creanțelor și intereselor creditorilor păgubiți.
Menționează că s-a încercat predarea arhivei și unor societăți particulare de arhivare prin depunerea unor oferte de preț în dosarul de sindic al - - însă s-a lovit de refuzul creditorilor, fiind considerate niște cheltuieli suplimentare nejustificate, în situația în care există o instituție a statului abilitată în acest sens.
Având în vedere excepția inadmisibilității recursurilor invocată de intimata - - prin lichidator judiciar, Curtea, în conformitate cu exigențele impuse de art. 137 din Codul d e procedură civilă, urmează a examina acest incident procesual înaintea abordării motivelor de recurs.
Susținerea intimatei, potrivit căreia recurentele nu au calitate procesuală activă, întrucât nu au fost parte în dosarul de insolvență, este lipsită de suport legal, deoarece actele dosarului confirmă că în procesul de insolvență au figurat ca pârâte Arhivele Naționale - Direcția Județeană T și Arhivele Naționale
Întrucât subiecte ale recursului pot fi numai părțile litigante care au participat la judecarea în fond, iar recurentele au figurat ca pârâte în această fază procesuală, excepția invocată de intimată apare ca neîntemeiată urmând a fi respinsă.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâta Arhivele Naționale - Direcția Județeană T, având în vedere faptul că aceasta nu are personalitate juridică, își găsesc aplicarea prevederile art. 161 din Codul d e procedură civilă, Curtea urmând a anula recursul declarat de aceasta.
Examinând Încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de pârâta Arhivele Naționale B, dar și din oficiu în limitele conferite de art. 306 alin.2 proc.civ. instanța constată conform considerentelor ce se vor expune mai jos că recursul declarat nu este fondat, urmând a fi respins.
Critica recurentei referitoare la faptul că Încheierea a fost pronunțată cu neobservarea formelor legale este nejustificată. Din economia dispozițiilor relative la regulile de citare și de comunicare a actelor de procedură cuprinse în legea insolvenței și în Cartea II Titlul II Capitolele I-III din Codul d e procedură civilă, rezultă că în procedura contencioasă se citează numai persoanele ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluționare judecătorului sindic. În acest mod a procedat instanța de fond, care fiind sesizată cu cererea lichidatorului judiciar și creditoarei L pentru obligarea pârâtei de a prelua arhiva, a judecat cererea cu respectarea prevederilor ce guvernează procesul civil, în condiții de contradictorialitate, înlăturând motivat apărările făcute de acestea.
De asemenea, este nejustificată susținerea recurentei potrivit căreia, prin soluționarea unei astfel de cereri, instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești. Actele dosarului confirmă faptul că atât instanța cât și celelalte organe care aplică procedura insolvenței au respectat regulile după care se călăuzesc în cadrul procedurii.
Având în vedere caracterul enunțiativ al enumerării atribuțiilor judecătorului sindic din cuprinsul art. 11 al Legii nr. 85/2006, aceasta înseamnă că la listă se pot adăuga și alte atribuții limitate la controlul judecătoresc al activității lichidatorului și la procesele și cererile de natură juridică aferente procedurii insolvenței, atribuțiile jurisdicționale fiind proprii funcției de magistrat. Prin urmare, în cauză nu se poate vorbi de depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, întrucât respectând principiul disponibilității, judecătorul sindic a hotărât asupra obiectului cererii deduse judecății care are legătură cu procedura insolvenței.
Nu poate fi primit nici motivul de recurs referitor la faptul că judecătorul sindic a ignorat dispozițiile cuprinse în art.18 din Legea nr. 16/1996. Legea citată a instituit obligația de preluare a documentelor firmelor aflate în faliment, în sarcina Arhivelor Naționale sau direcțiilor județene ale Arhivelor Naționale. Faptul că până la această dată nu s-au înființat structuri specializate la nivelul Arhivelor Naționale și al direcțiilor județene nu prezintă relevanță juridică în speță, întrucât aceste dispoziții au caracterul unor norme de îndrumare, care privesc exclusiv organele din sistemul integrat Ministerului Internelor și Reformelor Administrative.
Prin urmare, împrejurarea că o atare procedură de înființare a structurilor specializate nu a fost urmată de către cei abilitați de lege în acest sens, nu constituie motiv de nelegalitate a hotărârii.
Pentru aceste considerente, hotărârea judecătorului sindic apare ca legală și temeinică, recursul declarat de pârâtă urmând a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 alin.1 proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția inadmisibilității recursului invocată de intimata - - Nădlag prin lichidator
Anulează recursul declarat de pârâta Arhivele Naționale - Direcția Județeană T împotriva Încheierii din 15 nov.2007 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Timiș nr-.
Respinge recursul declarat de pârâta Arhivele Naționale B împotriva Încheierii nr. 15.nov.2007 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Timiș nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
RED. /16.05.2008
TEHNORED./19.05.2008
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL TIMIȘ
JUDECĂTOR SINDIC:
Președinte:Dorin Ilie ȚirogaJudecători:Dorin Ilie Țiroga, Magdalena Mălescu, Cătălin
