Spete procedura insolventei. Decizia 405/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 405
Ședința publică din 6 mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: -
S-a luat în examinare, la a doua strigare, recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S împotriva sentinței comerciale nr. 154/ din 14 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată Ferma, reprezentantă prin lichidator judiciar Ferm Consult
La apelul nominal nu se prezintă părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care instanța, văzând că s-a solicitat judecarea în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 154/ din 14 februarie 2008 pronunțată în dosarul nr- judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului C-S a aprobat raportul final întocmit de lichidatorul Ferm Consult T privitor la debitoarea Ferma și a dispus închiderea procedurii falimentului față de această societate, precum și radierea ei din registrul comerțului de sub nr. J/-. De asemenea, instanța a dispus descărcarea lichidatorul judiciar de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură față de debitoare și averea acesteia, față de creditori și asociatul unic al falitei, notificând sentința falitei, lichidatorului, creditorilor și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-S pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni în registrul comerțului cu privire la închiderea procedurii insolvenței și radierea persoanei juridice, dispunând, totodată, publicarea hotărârii în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că, urmare a cererii debitoarei Ferma, prin încheierea nr. 208/ din 28 septembrie 2000 pronunțată în dosarul nr. 6154/COM/2000, judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului C-S, constatând că debitoarea se află în stare de insolvență comercială, a dispus față de aceasta deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și a falimentului reglementată prin Legea nr. 64/1995, republicată, în calitate de administrator judiciar fiind desemnată Expert Reșița.
Având în vedere că nu s-a realizat redresarea debitoarei prin continuarea activității și nu s-a depus nici un plan de reorganizare, prin încheierea nr. 159/ din 22 martie 2002 pronunțată în același dosar, tribunalul a dispus începerea procedurii falimentului, pentru administrarea acesteia fiind numit ca lichidator judiciar același practician, care, ulterior, a fost înlocuit cu Ferm Consult
Întrucât procedura falimentului nu a fost închisă până la data de 21 iulie 2006, când a fost abrogată Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după această dată procedura a continuat să se desfășoare în conformitate cu dispozițiile Legii insolvenței nr. 85/2006.
Prin raportul final nr. 366 din 19 noiembrie 2007, care a fost afișat la ușa tribunalului, împreună cu planul de distribuire între creditori, la data de 22 noiembrie 2007, lichidatorul judiciar a propus închiderea procedurii falimentului Ferma în conformitate cu prevederile art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, radierea acestei societăți din registrul comerțului și descărcarea sa de orice îndatoriri sau responsabilități învederând că debitoarea nu mai desfășoară nici un fel de activitate, precum și faptul că toate bunurile din averea falitei au fost valorificate prin vânzare, iar sumele rezultate din lichidare au fost distribuite potrivit planului de distribuire între creditori în raport de rangul de prioritate prevăzut la art. 121 și 123 din acest act normativ, conform ordinelor de plată depuse la dosar.
Judecătorul-sindic, văzând că împotriva raportului final și al planului de distribuire între creditori nu au fost formulate obiecțiuni de către creditorii înscriși la masa credală, în temeiul art. 129 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 a aprobat acest raport, constatând, totodată, că deși prin acțiunea nr. 268 din 25 octombrie 2006 practicianul în exercițiu la acea dată, în baza prevederilor art. 138 din același act normativ, a solicitat antrenarea răspunderii administratorului, cererea i-a fost respinsă de Tribunalul C-S prin sentința comercială nr. 506 din 1 martie 2007, hotărâre rămasă irevocabilă prin nerecurare. În aceste condiții, prima instanță a apreciat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 132 alin. 2 și, în consecință, a dispus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei, precum și radierea acesteia din registrul comerțului, cu toate consecințele care decurg dintr-o asemenea măsură.
Împotriva sentinței comerciale nr. 154/ din 14 februarie 2008, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceluiași tribunalul în vederea comunicării către recurentă a sentinței comerciale nr. 506/2007, urmând ca judecătorul-sindic să se pronunțe cu privire la închiderea procedurii insolvenței cu sau fără antrenarea răspunderii administratorului social după soluționarea irevocabilă a cererii practicianului întemeiată pe art. 138 din Legea nr. 85/2006, pentru următoarele motive:
Hotărârea tribunalului este nelegală și netemeinică, instituția creditoare având față de Ferma o creanță certă în sumă de 27.254,52 lei.
În raportul final lichidatorul judiciar a arătat că pentru ajungerea debitoarei intimate în stare de insolvență se face vinovat administratorul social, astfel că a solicitat antrenarea răspunderii materiale a acestuia, cererea fiindu-i respinsă, însă, prin sentința comercială nr. 506/ din 1 martie 2007 pronunțată în dosarul nr. 6154/COM/2000 de Tribunalul C-S, hotărâre care a rămas irevocabilă prin nerecurare, cum, de altfel, s-a și reținut prin sentința atacată. Potrivit art. 301 din Codul d e procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, și având în vedere că sentința comercială menționată nu a fost comunicată instituției creditoare, aceasta nu a avut posibilitatea să o atace cu recurs.
În drept a invocat dispozițiile art. 299, 304 pct. 9 Cod procedură civilă și cele ale art. 12 din Legea nr. 85/2006.
Debitoarea intimată Ferma, deși legal citată prin lichidatorul judiciar Ferm Consult T, nu s-a prezentat la dezbateri și nici nu a formulat întâmpinare.
Examinând recursul declarat, prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, cât și din oficiu în baza art. 306 alin. 2 din același cod, Curtea constată că acesta nu este fondat, hotărârea primei instanțe fiind temeinică și legală, în conformitate cu prevederile incidente în cauză.
Astfel, potrivit prevederilor art. 129 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, upă ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului-sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale, copii de pe acestea urmând să fie comunicate tuturor creditorilor și debitorului, precum și afișate la ușa tribunalului. Judecătorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final, creditorii putând formula obiecții cu cel puțin 5 zile înainte de convocare. La data ședinței, judecătorul-sindic va soluționa, prin încheiere, toate obiecțiunile la raportul final, îl va aproba sau va dispune, dacă este cazul, modificarea corespunzătoare a acestuia.
Față de cele arătate de lichidatorul Ferm Consult T prin raportul nr. 366/2007, depus la 19 noiembrie 2007, prin care s-a învederat faptul că toate bunurile din averea falitei au fost valorificate, sumele obținute din lichidare fiind plătite, potrivit planului de distribuire, în raport de rangul de prioritate prevăzut la art. 121 și 123 din Legea nr. 85/2006 creditorilor care și-a declarat creanțele și care au fost înscriși la masa credală, astfel cum rezultă din ordinele de plată de la dosar, copii ale raportului fiind comunicate recomandat către creditori potrivit borderoului pentru trimiteri poștale din 21 noiembrie 2007 existent la fila 150, precum și afișate la ușa tribunalului conform procesului-verbal din 22 noiembrie 2007 (fila 152), în mod corect judecătorul-sindic a făcut aplicarea prevederilor art. 132 din legea menționată, dispunând închiderea procedurii, nici unul dintre creditori neformulând vreo obiecție la raportul practicianului.
Acest text de lege statuează fără echivoc că o procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă, în urma unei cereri a lichidatorului, instanța pronunțând o sentință, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând și radierea acestora. Tot Legea insolvenței, prin art. 135 și 136, prevede că entința de închidere a procedurii va fi notificată de judecătorul-sindic direcției teritoriale a finanțelor publice și oficiului registrului comerțului sau, după caz, registrului societăților agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mențiunii, prin închiderea procedurii judecătorul-sindic, administratorul/lichidatorul și toate persoanele care i-au asistat fiind descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.
Motivul de recurs invocat, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă - când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, nu poate să ducă nici într-un caz la casarea sentinței atacate, așa cum s-a cerut de către recurentă, pentru că art. 312 din același cod statuează fără echivoc că modificarea hotărârii recurate se pronunță pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9, iar casarea pentru cele prevăzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 și 5, precum și în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi. Dacă sunt găsite întemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanța de recurs va casa în întregime hotărârea atacată pentru a se asigura o judecată unitară, în caz de casare, curțile de apel și tribunalele urmând să rejudece pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, situație în care se pronunță o singură decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop. Cu toate acestea, în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad, în caz de casare a hotărârii atacate, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 3, instanța urmând să trimită dosarul spre judecare instanței judecătorești competente sau organului cu activitate jurisdicțională competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibilă. Dacă instanța de recurs constată că ea însăși era competentă să soluționeze pricina în primă instanță sau în apel, va casa hotărârea recurată și va soluționa cauza potrivit competenței sale.
Față de cele arătate, chiar dacă afirmațiile recurentei privitoare la necomunicarea sentinței comerciale nr. 506/ din 1 martie 2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr. 6154/COM/2000 ar fi reale, aceasta nu ar putea duce la admiterea prezentului recurs și casarea hotărârii de închidere a procedurii insolvenței debitoarei intimate Ferma, cum fără temei susține instituția creditoare, motivat de faptul că o asemenea împrejurare nu a împiedicat în nici un fel partea mulțumită de soluția primei instanțe cu privire la neantrenarea răspunderii patrimoniale personale a fostului administrator social să formuleze calea de atac reglementată de lege față de respectiva hotărâre judecătorească.
Chiar dacă sentința nu poate fi atacată cu apel, ceea ce face ca în speță să fie incidente și prevederile art. 3041Cod procedură civilă, în conformitate cu care recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304, instanța de recurs având posibilitatea să examineze cauza sub toate aspectele, aceasta nu înseamnă că un recursomisso mediodevine în mod automat admisibil, pentru că instanța de control judiciar, soluționând calea de atac a recursului, nu trebuie să procedeze la o judecată din nou a procesului, ci numai să verifice dacă hotărârea primei instanțe a fost sau nu pronunțată cu respectarea legii, acest examen urmând să fie făcut numai în raport cu motivele invocate de recurent sau cele care ar putea fi ridicate din oficiu. Însă, din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța poate ridica numai motive de ordine publică, asemenea motive nefiind identificate în speță.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul instituției creditoare, conform dispozitivului ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S împotriva sentinței comerciale nr. 154/JS din 14 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată Ferma, reprezentantă prin lichidator judiciar Ferm Consult
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 6 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. /12.05.2008
Dact. /15.05.2008 -2 ex.
Primă instanță - Tribunalul C-
Judecător-sindic -
Președinte:Csaba Bela NaszJudecători:Csaba Bela Nasz, Maria Ofelia Gavrilescu
